Introducere

În legislația din România privind regimul de obținere, testare, utilizare și comercializare a

organismelor modificate genetic, acestea sunt definite ca reprezentând orice organism, cu excepția
celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucișare și/sau recombinare
naturală sau orice entitate biologică capabilă de reproducere sau de transferare de material genetic
(definiție conform Legii nr. 214/2002).
În Statele Unite, termenul de organism modificat genetic se referă la plante și la animale
care conțin gene transferate de la alte specii, pentru a obține anumite caractere, precum rezistența
la anumite pesticide și ierbicide.
Transferul de gene apare și în agricultură convențională, dar, spre deosebire de ingineria
genetică, acesta are loc între indivizi aparținând aceleiași specii sau între specii înrudite. Marea
diversitate a speciilor de plante și de animale existente astăzi atestă faptul că întotdeauna s-au
produs modificări în zestrea genetică a acestora. Însă, de notat, este faptul că toate modificările
s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp și, un fapt care
iarași trebuie reținut, de la sine, fără intervenția omului.
Ingineria genetică este, deci, o nouă tehnologie care implică manipularea genelor. Datorită
limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de știință pot transfera gene între diferite
specii care nu sunt înrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele unui pește pot
fi transferate la o plantă de tomate sau la căpșună pentru a le conferi rezistența sporită la temperaturi
foarte scăzute.
Plantele obținute prin astfel de tehnici de inginerie sunt forțate să producă substanțele
chimice ale peștelui, tocmai datorită acestui limbaj universal, ele ajungând să elaboreze, de pildă,
o substanță pe care peștii o produc, în mod normal, pentru a supraviețui în apă rece.
Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante modificate genetic, prezentate
ca având o importanță majoră în alimentație, cum sunt porumbul și cartofii rezistenți la insecte,

1
fasolea și soia tolerante la glifosat (pesticid foarte toxic), roșiile cu coacere întarziată și cu conținut
ridicat de substanță solidă.
În ultima perioadă, au fost create și organisme modificate genetic în scop „nutrițional“.
Dacă plantele transgenice realizate în scop tehnologic constituie prima generație de alimente
modificate genetic, modificările genetice care vizează „îmbunătățirea“ calității nutritive a
alimentelor se constituie în a doua generație de astfel de produse.
În cadrul acestei noi generații de OMG se includ uleiurile a caror compoziție a fost
modificată în vederea „îmbunătățirii“ raportului între acizii grași saturați și cei nesaturați, orezul
„auriu“, cu un conținut mult mai ridicat de provitamina A, amidonul cu proporția dintre amiloză și
amilopectină modificată în vederea creșterii capacității de gelificare etc.
Specialiștii apreciază că, prin utilizarea tehnicilor de inginerie genetică, se alterează grav
hotarele pe care speciile le-au stabilit în mod firesc între ele de-a lungul evoluției. În opinia unora,
combinarea genelor speciilor care nu se înrudesc, prin modificarea permanentă a codului genetic,
este foarte posibil ca noile organisme create să transmită urmașilor, prin ereditate, schimbările
genetice induse.
Multi experți se tem, nu fară argumente, că ingineria genetică va genera pierderea
biodiversitătii, înlăturând barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului.
Studii efectuate de acestia demonstrează că introducerea masivă si iresponsabilă în circuitul agricol
a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la
dispariția unor viețuitoare care se hrănesc cu semințele provenite de la ierburi si buruieni.
În ultimele decenii, înrăutățirea condițiilor pedoclimatice, diminuarea progresivă a
resurselor naturale și explozia demografică au justificat căutarea unor soluții de diversificare a
raselor de animale și a soiurilor de plante, de sporire a productivității culturilor prin creșterea
rezistenței la dăunători și la condiții de mediu neprielnice (frig, secetă, soluri sărace etc.), de
modificare în sens „favorabil“ a compoziției chimice. „Soluțiile“ s-au concretizat în aplicarea unor
procedee pe cât de necontrolate, pe atât de „științifice“ de modificare a zestrei genetice.

2
 Capitolul 1. Riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediul
înconjurător prezentate de organismele modificate genetic

1.1 Impactul mondializării și progresului economic asupra alimentației umane

Atât noile tehnologii, cât și modernizarea economiei au influențat în mod hotărâtor – și nu

de puține ori în sens negativ – sistemul agroalimentar și calitatea hranei. În timp ce unii specialiști
din cercetare consideră modificările genetice un instrument de importanță majoră pentru
dezvoltarea alimentației, organismele modificate genetic (OMG) sunt privite cu neîncredere, fiind
asociate fenomenului de globalizare și sunt considerate „antievoluționiste”.
Cercetările recente au demonstrat faptul că nu există o unitate de opinii în legatură cu
modalitatea în care biotehnologiile, respectiv OMG pot rezolva problemele sectorului
agroalimentar. Organizația Mondială pentru Agricultură si Alimentație (FAO) recunoaște
potențialul acestor noi tehnologii, însă, în același timp, conștientizează problemele pe care le pot
genera.
O analiză riguroasă a OMG presupune evaluarea acestora atât din punctul de vedere al
influențelor asupra securității alimentare, cât și a efectelor potențiale exercitate asupra dezvoltării
durabile. Un alt aspect important este acela al evaluării costurilor, pe termen lung, generate de noile
tehnologii asupra mediului. În general, avantajele creșterilor de producție sunt diminuate de
neîncrederea consumatorilor.
OMG au dat naștere, în ultima perioadă, unor dezbateri aprinse, atât pe plan mondial, cât si
în România.
În domeniul ingineriei genetice s-au înregistrat numeroase progrese care au determinat
apariția de plante și animale transgenetice de tipul porumbului și cartofilor rezistenți la insecte,
tomatelor cu coacere întârziată și conținut ridicat în substantă uscată etc.

3
 Susținătorii produselor transgenetice consideră că, oricum, în timpul digestiei, ADN-ul
alimentelor este distrus; la polul opus se află numeroși oameni de știință care se împotrivesc
modificărilor genetice de orice tip, argumentând că OMG pot provoca la om, alergii de diverse
tipuri și pot afecta sistemul imunitar.
Din 1992 au început să fie cultivate în SUA cereale și legume ale căror gene au fost alterate
prin biotehnologiile moderne. Aceste produse au fost introduse și pe piața europeană fără ca
publicul consumator să știe ce mănâncă. Sondajele indică faptul că peste 90% din consumatorii
europeni resping o astfel de alimentație având în vedere și avertismentele asupra riscurilor pentru
sănătate pe care le presupune consumul unor asemenea produse date de specialiști în genetică și
medicină. Experimentele de până acum au dovedit că sunt posibile: o creștere a rezistenței la
antibiotice, apariția unor alergii, mărirea toxicității în organism.
În țările din Uniunea Europeană, există un adevărat scandal pe tema securității alimentației.
În prim plan sunt vizate importurile de alimente și cultivarea soiurilor modificate genetic. Țări ca
Germania și Portugalia au oprit cultivarea soiurilor de porumb modificate genetic. Comisia
Europeană a limitat introducerea pe piață a organismelor modificate genetic, în urma dovezilor
privind riscul pentru sănătatea umană și mediul înconjurător aduse de Asociația Greenpeace.
Într-un raport al ISAA (Serviciul Internațional pentru Promovarea Biotehnologiei Agricole)
se arată că România se află printre cele câteva țari din lume care cultivă și testează soiuri de cereale
modificate genetic. Producătorii agricoli din România au cultivat semințe de soia modificate
genetic, iar producția obținută ulterior a intrat în industria de prelucrare a cărnii. De asemenea se
mai cultivă cartofi și porumb transgenetice.
Reprezentanții producătorilor susțin că nu există nici un pericol asupra sănătății în urma
consumării produselor lor, iar tot acest scandal din Europa este cauzat de fapt de lupta marilor
companii producătoare de insecticide si îngrășăminte chimice, care se simt amenințate de ieșirea
de pe piață.
În urma unor experiențe pe șobolani hrăniți cu cartofi modificați genetic s-a ajuns la
concluzia că animalele s-au ales cu un sistem imunitar slăbit și cu afecțiuni ale creierului.
Dacă în Uniunea Europeană, etichetarea corespunzătoare a alimentelor modificate genetic
este obligatorie, în SUA nu se întalnește înca o asemenea reglementare.Conform buletinului de
specialitate al Consiliului pentru Responsabilitate Genetică din America, circa 90% din marfurile
aflate în magazinele din SUA sunt suspectate de a conține OMG.

4
 Ținând cont de faptul că în România importurile de alimente din SUA sunt semnificative,
este foarte probabil ca multe dintre produsele comercializate pe piața românească să conțină OMG.
Referiri la produsele transgenetice se regăsesc și în unele acte normative din România.
Astfel din anul 2000, testarea, utilizarea și comercializarea OMG sunt supuse unui regim special,
prevăzut de Ordonanța nr. 49. Orice import, export, comerț cu produse modificate genetic este
obligatoriu să fie notificat și avizat de către Comisia Națională pentru Securitate Biologică (CNSB).
Pe ambalajele produselor comercializate trebuie specificat dacă există în componența lor OMG.
Ordonanța de urgență nr. 97 din iunie 2001 privind reglementarea circulației și
comercializării alimentelor definește alimentele provenite din OMG și/sau OMG ca fiind alimente
care conțin o combinație nouă de material genetic obținut prin tehnici de biotehnologie și/sau
organisme (orice entitate capabilă să reproducă sau să transfere material genetic) în care materialul
genetic a fost modificat printr-un proces care nu are loc în mod natural prin împerechere și/sau
recombinare naturală.
În condițiile utilizării îngrășămintelor chimice, culturile transgenetice au un randament mai
mare. Se consideră, de asemenea, că agricultura transgenetică poate contribui în viitor la
revoluționarea unui alt domeniu, respectiv farmacologiei, alimentele concepute prin intermediul
noilor tehnologii fiind orientate în direcția satisfacerii unor necesități terapeutice distincte.
Ingineria genetică se diferențiază de metodele tradiționale prin aceea ca genele sunt
transferate între specii diferite și nu în cadrul aceleiași specii, transfer imposibil de realizat în
condiții naturale. Apare, în aceste condiții încă o problema – acea a consecințelor asupra
echilibrului natural, a gradului în care este afectat acesta.
Însă, adepții utilizării soiurilor transgenetice mai aduc încă un argument: OMG, datorită
modificărilor genetice la care au fost supuse devin rezistente la boli și dăunători și nu mai necesită
folosirea de pesticide, substanțe atât de periculoase.
Legat de folosirea pesticidelor, doi cercetători francezi au făcut o precizare care poate să
schimbe total felul de alimentație. După părerea doctorilor Dupont si Molkhou, „aproape jumătate
din populația mondială suferă, a suferit sau va suferi de o patologie alergică alimentară”.
Cei doi oameni de știință au observat, începând cu anii ’80, în toate spitalele din Franța, o
creștere foarte mare a manifestărilor alergice de origine alimentară, pornind de la simple
mâncărimi, afte și vomitat, până la edem sau șocul anafilactic (o alergie violentă, provocată de
introducerea în organism a unor substanțe străine), niște patologii care uneori sunt mortale.

5
 În Franța, unele organisme publice, cum ar fi Institutul Național pentru Cercetarea
Agronomică, au început să pună în discuție o „problemă serioasă a sănătății publice”
(www.bioresurse.ro).
Consumatorii trebuie să aibă un rol important în acest sens, având posibilitatea să
influențeze deciziile producătorilor prin opțiunile, documentate, pentru anumite produse și
respingerea altora.
Rezultate ale unor analize de laborator realizate pentru alimentele cumpărate de Greenpeace
din magazinele alimentare din România arată că românii sunt cobai pentru alimentele
modificate genetic, iar autoritățile țin rezultatele secrete în mod ilegal.

1.2 Efecte adverse ale OMG asupra organismului și mediului

Numeroase păreri susțin că modificările genetice generează numeroase efecte adverse

asupra sănătății umane, a animalelor și a mediului:
• efecte alergice și toxice asupra oamenilor;
Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute să reziste la aplicări fără limită de
ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil și glyphosat (Roundup TM) sunt
asociate cu tulburări de creștere ale fetușilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se
consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanșează reacții alergice precum
voma, diareea și șocul anafilactic. Unii consultanți științifici din SUA consideră că toate proteinele
din porumbul modificat genetic (36% din producția SUA) ar putea acționa ca agenți antigenici și
alergenici.
• efecte alergice și otrăvitoare asupra plantelor și animalelor
În această privință, cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la
Institutul de Neurofiziologie și Studiul Activității Nervoase Superioare de pe langă Academia Rusă
de Știință. Nouă femele de cobai au fost împarțite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup
în a cărui hrană s-a adăugat făina de soia modificată genetic și un grup care a consumat alimente
amestecate cu faină de soia obișnuită. Au fost numărate femelele care au născut și numărul de cobai
născuți și morți. După primul stagiu, cobaii au fost împărțiți în două grupe, una hrănită cu făină de
soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia obișnuită.

6
 A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmașii femelelor hrănite cu soia
modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiași cobai cântăreau mai putin de 20 de grame, fapt care
evidenția starea lor de extremă slăbiciune.
Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependență clară între hrănirea cu alimente
modificate genetic și starea de sănătate a urmașilor.
„Morfologia și structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemănătoare cu cele ale
oamenilor, ceea ce este extrem de îngrijorător în ce privește efectele asupra mamelor și bebelușilor
nenăscuți, mai ales în contextul în care se urmărește introducerea de cât mai multe OMG în
alimentația umană, din rațiuni comerciale”, a declarat în concluzie Ermakova
( www.weedscience.org).
• efecte dăunatoare asupra dinamicii populației de specii în mediul gazdă și asupra
diversității genetice a fiecăreia dintre aceste populații; plantele modificate genetic sunt specii
exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii, eliminând alte culturi și creînd supergândaci și
superburuieni, care obligă la folosirea a și mai multor chimicale toxice. Plantele modificate genetic
pot poleniza încrucișat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea
multor ferme organice, ale căror standarde nu permit folosirea semințelor modificate genetic.
• sensibilitatea modificată a agenților patogeni, facilitând răspândirea bolilor
infecțioase sau crearea de noi vectori;
• diminuarea acțiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare
sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care conferă rezistență la antibioticele utilizate
în medicină; deoarece modificarea genetică este o știință cât se poate de inexactă, „specialiștii
geneticieni“ folosesc o genă-marker pentru a stabili dacă inserția genelor în organisme a reușit.
Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codează rezistența la antibiotice. Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat, în 2001, că oamenii manifestă deja niveluri de rezistență
la antibiotice care îi fac mai vulnerabili la maladiile mortale.
• efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi în descompunerea în sol a materialului
organic.
S-au mai înregistrat, de asemenea, următoarele afecțiuni cu periculozitate potențială la om:
 cancer
 alergii;
 creşterea agresivităţii şi pierderea instinctului matern la cobaii testaţi

7
  pericol pentru mediu: dezechilibru ecologic, impurificarea culturilor prin polenizare,
creşterea rezistenţei buruienilor la erbicide şi insecticide, uniformitatea genetică
expune la riscul ca o cultură să fie distrusă de un singur dăunător.
Pornind de la amenințările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman
și pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoașterii (patologia,
agronomia), precum și organizațiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie împotriva
producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă OMG-urile la
scară largă în lume, în disprețul opiniei publice.

1.3 Opinii ale unor oameni de ştiinţă asupra organismelor modificate genetic:

 Dr. George Wald laureat al Premiului Nobel, profesor la Universitatea Harvard: „Pot
genera noi boli animale şi vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii”.
 Dr. David Willams, Universitatea din San Diego, California: „ faptul că se aruncă aceste
produse în lanţul alimentar este pur şi simplu o neglijenţă detestabilă”.
 Consumatorii din UE au următoarea opinie:
 -peste 70% din ei nu vor să consume astfel de alimente.
 -peste 95% din ei vor să aibă dreptul să aleagă.
 Un lucru este sigur: „nu se cunosc efectele pe termen lung ale organismelor modificate
genetic. Când se vor cunoaşte, va fi prea târziu, pentru că mediul este deja poluat şi corupt
de material genetic răspândit haotic în natură”

1.4 Avantaje şi dezavantaje ale organismelor modificate genetic

În rândul oamenilor de ştiinţă nu există un consens privind siguranţa sau riscul consumului
de organisme modificate genetic asupra sănătăţii oamenilor sau a mediului înconjurător.
Avantaje:
- Este necesară utilizarea a mai puţine substanţe pesticide graţie culturilor rezistente la
insectele dăunătoare.
- Reducerea costurilor în agricultură, prin utilizarea redusă de pesticide.
- Scăderea preţurilor la produsele alimentare.

8
 - Excluderea anumitor gene din produsele alimentare (de exemplu a cofeinei din boabele
de cafea).
- Reducerea încălzirii globale.
- Reducerea timpului de maturare a plantelor, astfel încât pot fi recoltate mai devreme şi
mai des în timpul anului.
- Se măreşte rezistenţa plantelor la diverse boli.
- Prelucrarea alimentelor şi adăugarea de aditivi nu va mai fi necesară.

Dezavantaje:
- Sunt toxice pentru alte organisme (de exemplu pentru insecte).
- Gustul alimentelor modificate genetic nu mai este acelaşi.
- Posibile prejudicii aduse mediului înconjurător.
- Pot apărea diverse alegii sau cele deja existente se pot agrava.
- Pot apărea dezechilibre ecologice.
- Diverse prejudicii aduse organismului uman.
Nu se cunosc în realitate toate riscurile şi pericolele care ar putea apărea o dată cu
introducerea produselor modificate genetic.

9
 Capitolul 2. Impactul consumului organismelor modificate gentic asupra
organismului uman

Influenţa acestor alimente modificate genetic asupra organismului uman includ

posibilitatea de expunere la noi alergeni, cât şi la transferul de gene rezistente la antibiotice.
Organismele modificate genetic au fost interzise în ţări precum Franţa, Austria, Ungaria
pentru efectele pe care le au asupra organismului uman. În România, cultivarea de soia modificată
genetic a fost interzisă în 2007, iar în prezent este legală cultivarea unui soi de porumb modificat
genetic(http://www.exploremedicinetv.ro/boli/sanatatea-mediului/impactul-organismelor-
modificate-genetic-asupra-organismului-uman.html)
Pentru a face niște concluzii minime privind influența unui factor asupra geneticii omului,
sunt necesare două generații și, deocamdată, nu există un răspuns univoc privind influența OMG
asupra omului, în diferite țări sunt elaborate legi privind securitatea biologică”.

2.1 Studii referitoare la organismele modificate genetic (aplicate pe animale)

Un studiu realizat de Institutul Ştiinţific Francez privind porumbul modificat genetic a

arătat că şoarecii de laborator hrăniţi cu acest porumb au suferit modificări în ceea ce privește
greutatea, însă şi modificări ale unor organe majore precum: creier, inimă, rinichi sau ficat.
Porumbul a fost modificat de natură să-şi dezvolte propriul insecticid. Monsanto a
recunoscut că în SUA jumătate din culturile de porumb sunt modificate genetic. Şoarecii
hrăniţi cu porumb modificat genetic au probleme de reproducere şi fertilitate.
Un alt studiu a fost realizat de către cercetătorii ruşi privind soia modificată genetic. În
cadrul unei conferinţe de presă, coordonatoarea studiului, Maria Konovalova, a afirmat că la cobaii
hrăniţi cu proteine de soia modificată genetic, s-au observat schimbări majore privind ficatul,
rinichii şi testiculele.

10
 Aceasta a adăugat că la femele s-a observat o creştere a agresivităţii faţă de pui,
identificându-se în acelaşi timp anomalii la puii de cobai ai căror mame au fost hrănite cu soia
modificată genetic.
Soia a fost modificată să reziste la ierbicide. Au fost realizate produse: făină de soia, tofu,
băuturi de soia, ulei de soia etc. Hamsterii hrăniţi cu soia OMG au probleme de înmulţire şi o rată
ridicată a mortalităţii.
Potrivit biosafety.ru/, în 2005 Monsanto a ascuns datele la publicarea în 1996 a cercetărilor
privind inofensivitatea plantelor de soia trangenică, rezistentă la glifosat (erbicid ce ocupă primul
loc după volumul de producție). Ulterior s-a constatat că soia modificată genetic conține un nivel
mai scăzut de proteine și de alte substanțe hrănitoare, iar soia prăjită conține de două ori mai multă
lectină – proteina ce poate bloca capacitatea organismului de a asimila alte substanțe hrănitoare.
Mai mult, în soia prăjită sunt de șapte ori mai mulți inhibatori de tripsină – principalul alergen al
boabelor de soia.
Produsele din lapte. S-a descoperit că 22% din vacile de pe teritoriul Statelor Unite au fost
injectate cu hormon de creştere bovin recombinant (modificat genetic) – rbGH. Acest hormon
produs de Monsanto determină vacile să-şi sporească producţia de lapte cu 15%.Laptele
provenit de la astfel de vaci conţine un nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factors – factori de
creştere insulinici). Oamenii au, de asemenea IGF-1 în organismul lor. Cercetătorii şi-au exprimat
îngrijorarea, arătând că nivelurile sporite de IGF-1 în corpul uman au fost asociate cu cancere
de colon şi de sân.
Bumbacul, de asemenea, a fost proiectat să reziste ierbicidărilor, însă mii de fermieri
indieni au suferit afecţiuni ale pielii după expunerea la vată de bumbac OMG.

Figura 2.1 Bumbac modificat genetic (https://i2.wp.com/organic4greenlivings.com/wp-

content/uploads/2013/01/GMO-cotton.jpg?resize=259%2C194)

11
 Tomatele au fost modificate pentru păstrare mai îndelungată pe rafturi, prevenindu-se
alterarea lor care, în mod natural, are loc rapid. Într-un test vizând siguranţa roşiilor OMG, unele
animale au murit la câteva săptămâni de la ingerarea unor astfel de tomate.

Figura 2.2 Tomate modificate genetic vs tomate obișnuite

(http://www.doctorulzilei.ro/wp-content/uploads/2016/08/rosii.jpg)

Proteinele transgenice pot provoca apariția în celule a unor substanțe periculoase

pentru sănătatea omului. De exemplu, există soiuri modificate genetic de roșii și cartof cu
producerea intensivă a flavonoidelor, care se consideră substanțe folositoare. Însă în aceste soiuri
s-a produs o modificare bruscă a structurii glicoalcaloizilor, majoritatea dintre ele fiind toxice.
(https://noi.md/md/news_id/210669).
Mazărea cea modificată genetic a fost identificată ca fiind cauza unor răspunsuri
imunologice la şoareci şi posibil la om. O genă de fasole a fost inclusă în mazărea OMG, cu scopul
de a crea o proteină care funcţionează ca un pesticid (https://gandeste.org/general/top-10-alimente-
modificate-genetic-acum-si-cu-gene-umane/21729).

2.2 Legătura dintre OMG și afecțiunea Morgellon

Încă din 2008, Natural News.com anunţa posibila legătură dintre organismele modificate
genetic şi aşa numita afecţiune Morgellon, cu simptome cum ar fi: mâncărimi, înţepături, senzaţii
de mişcare pe piele, granulaţie a pielii, leziuni.

12
 Figura 2.3 Boala Morgellon (https://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/morgellon-
web.jpg)
Unii pacienţi arată oboseală, lipsă de memorie pe termen scurt, confuzie mentală, durere şi
schimbări de vedere. Au fost de asemenea înregistrate date privind morbiditatea crescută şi
disfuncţii sociale precum productivitate scăzută, pierderi de slujbe, handicapuri severe, divorţuri,
pierderea custodiei copiilor şi abandon familial.
Înainte de raportarea ei, boala a fost negată ca fiind un fals, dar cercetările mai amănunţite
au relevat că e reală şi că poate fi legată de consumul de OMG. În pofida acestor legături, CDC
(Center for Disease Control – centrul de control al bolilor) din SUA a declarat afecţiunea
Morgellon de origine necunoscută.
Studiile suplimentare efectuate au relevat că fibrele invazive ale ţesuturilor normale
extrase de la pacienţii cu Morgellon sunt similare de la unii la alţii şi că nu se potrivesc cu
nici o fibră din mediul natural obişnuit.
ADN-ul extras din fibre a fost identificat ca aparţinând unui fungus (o ciupercă) şi că
acestea mai conţin şi Agrobacterium, un germen gram-negativ ce are capacitatea de a modifica
celulele plantelor, animalelor şi chiar şi pe cele umane.
Există dovezi din ce în ce mai clare cu privire la faptul că alimentaţia pe bază de OMG
poate cauza alergii, reacţii imunologice, probleme cu ficatul, sterilitate şi chiar moarte.
Mai mult, pe baza singurului experiment de hrănire umană cu alimente pe bază de
organisme modificate genetic s-a stabilit că materialul genetic conţinut în produsele alimentare
pe bază de OMG se poate transfera în ADN-ul bacteriilor intestinale la om şi poate continua
să se înmulţească.

13
 2.3 Conștientizarea pericolului

American Academy of Envirnomental Medicine (AAEM=academia americană de medicină

a mediului) a arătat că OMG constituie o ameninţare serioasă a sănătăţii, şi nu că doar în mod
accidental pot exista legături între acestea şi efectele asupra sănătăţii.
AAEM a sfătuit medicii să avertizeze pacienţii să evite OMG, întrucât introducerea OMG
în hrana curentă e corelată cu o creştere alarmantă a bolilor cronice şi alergiilor alimentare.
Nu ar trebui să constituie nici o surpriză. Acum 30 de ani, un supliment alimentar numit
L-trytophan a ucis 100 de oameni şi a afectat între 5.000 şi 10.000 de alte persoane. Cauza a
fost identificată în final ca fiind procesul de inginerie genetică utilizat în producerea sa. Dacă
simptomele nu ar fi avut trei caracteristici principale evidente, anume unice, acute şi rapid instalate,
boala nu ar fi putut fi identificată.

Figura 2.4 - L-tryptophan (https://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/L-Tryptophan-

w.jpg)

2.4 Inovațiile din domeniul ingineriei genetice

În SUA, unde culturile modificate genetic au fost acceptate de public de peste un deceniu,
inovaţiile nu încetează să apară. Cea mai nouă dintre acestea este Arctic Apple, un soi de mere
creat de o companie canadiană din British Columbia. Marele avantaj pe care îl are mărul Arctic
faţă de cele obişnuite este acela că feliile nu se oxidează atunci când sunt expuse la aer.

14
 Figura 2.5 - Arctic Apple
(https://media.wired.com/photos/5a0e0bbf7d6fd0312d8bba25/master/pass/apple-TA.jpg)

Specialiştii companiei Okanagan Specialty Fruits au dezactivat genele care controlează

producţia enzimei răspunzătoare de oxidarea mărului, aceasta fiind singura diferenţă dintre aceste
mere şi cele obişnuite.
Reprezentanţii companiei afirmă că aceste mere vor reduce în mod semnificativ costurile
atât pentru crescători, care vor arunca mai puţine mere, cât şi pentru consumatori, care vor putea
mânca porţii mai mici fără a fi nevoiţi să arunce feliile rămase. Mai mult, oxidarea distruge o parte
din antioxidanţii din mere, acesta fiind un alt avantaj pe care îl are soiul Arctic faţă de culturile
convenţionale.
O altă inovaţie ce promite să schimbe viaţa a milioane de oameni este „orezul auriu”.
Orezul este principalul aliment pentru mai bine de jumătate din populaţia planetei, mai ales pentru
cea asiatică.
Deşi orezul are multe calorii, nu conţine vitamina A, un nutrient ce joacă un rol esenţial în
menţinerea sănătăţii. Milioane de oameni din întreaga lume nu au o alimentaţie variată, ceea ce
înseamnă că această carenţă este extrem de răspândită.
„Orezul auriu” reprezintă o soluţie la această problemă. Orezul este modificat pentru a
conţine beta caroten, substanţă care este transformată de organism în vitamina A. Specialiştii se
aşteaptă ca „orezul auriu” să debuteze în 2012 în ţări precum Filipine, Bangladesh, Indonezia şi
Vietnam, urmând să îmbunătăţească viaţa a milioane de copii şi de adulţi.

15
Figura 2.6 - Orezul auriu (http://agrointel.ro/32601/cand-plantele-salveaza-vieti-orezul-
auriu-creat-pentru-a-intari-sistemul-imunitar-al-copiilor-din-tarile-sarace/)

16
 Capitolul 3. Controversele pe care le aduc organismele modificate
genetic asupra mediului înconjurător

Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate
genetic nu pot fi controlate pentru că acestea interacționează în mod liber cu întregul ecosistem.
Culturile convenționale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin
polenizare, datorită vântului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea și chiar pierderea
biodiversității, care este extrem de necesară pentru stabilitatea mediului înconjurător.
Distanța minimă reglementată de statul român ca fiind acceptabilă între culturile de porumb
modificate genetic față de cele nemodificate genetic este de 200 metri. Distanța aceasta nu este
bazată pe evaluări stiințifice și pe evaluarea condițiilor de mediu care diferă de la o zonă la alta, ci
este doar o apreciere întâmplătoare a autorităților.
Mai mult decât atât, faptul că este obligatoriu ca între culturile modificate genetic și cele
nemodificate genetic trebuie să existe o zonă de protecție confirmă faptul că, contaminarea este un
fenomen real, care trebuie evitat.
Un exemplu în acest sens îl oferă cazurile de contaminare din Germania și Spania unde
culturi de porumb modificat genetic au contaminat culturi de porumb convenționale învecinate.
Cazurile documentate din Spania au avut consecințe grave asupra agricultorilor certificați ecologic
care și-au pierdut certificarea ca urmare a contaminării cu porumb modificat genetic. Germania a
interzis cultivarea de porumb modificat genetic MON810 în 2009, pentru o perioadă de 5 ani.
(www.gmcontaminationregister.org).
Întreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la
insecte și erbicide. Multe insecte care se hrănesc în mod natural cu dăunătorii plantelor de cultură
suferă și chiar mor dacă consumă dăunători de pe plante modificate genetic. Așa este cazul
buburuzelor care se hrănesc cu păduchi de frunză. În zonele de cultivare intensivă a plantelor
modificate genetic rezistente la erbicidul Round Up au apărut deja buruieni rezistente la acest

17
erbicid neselectiv cu care sunt tratate plantele modificate genetic. Acest lucru a condus la
intensificarea utilizării de erbicid Round Up în combinații mult peste limita adminsă cu alte
erbicide puternice. OMG se pot reproduce și încrucișa cu organisme din mediul natural, rezultând
astfel organisme noi, într-un mod necontrolat și imprevizibil. Atunci când s-au lansat în cultură, nu
se cunoștea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra sănătății mediului și oamenilor.
Modificările genetice şi produsele acestora au apărut numai în ultimii 20 de ani. De aceea, este
aproape imposibil de evaluat impactul potenţial al speciilor trangenice asupra mediului.
Totuşi, pornind de la observaţiile efectuate în situaţii similare cu specii naturale, oamenii
de ştiinţă au sugerat următoarele efecte:
1. Crearea de noi dăunători: la planta de cultură care a fost modificată genetic pentru a fi
tolerantă faţă de săruri ar putea scăpa (evada) din lanul de cultură, ar putea invada
estuarele, sufocând vegetaţia naturală a acestui habitat.
2. Amplificarea problemelor cu dăunătorii deja existenţi: plantele de cultură sunt
capabile de a transfera gene la distanţe de kilometrii la specii înrudite, prin polenizarea
mediată de vânt sau insecte, unele dintre aceste specii putând fi buruieni cunoscute. Astfel,
genele străine de la plantele de cultură cu caractere modificate, cum ar fi toleranţa la erbicide
sau uscăciune, ar putea fi transferate la buruieni, făcându-le şi mai greu de controlat.
3. Afectarea speciilor nevizate, non-ţintă: virusurile, microorganismele sau plantele
modificate genetic pentru a omorî insectele dăunătoare ar putea afecta şi insectele utile. În
experimentele de laborator, bacteriile modificate pentru a converti reziduurile vegetale cum ar fi
frunzele în alcool, cu scopul utilizării acestuia ca şi combustibil, au determinat
reducerea populaţiilor de ciuperci (fungi) benefice. În unele cazuri, au fost omorâte şi ierburile din
zone învecinate prin otrăvire cu alcool.
4. Reducerea biodiversităţii prin înlocuirea speciilor native: plantele de cultura GE care
au un avantaj de supravieţuire ar putea evada din câmpurile de cultură, ar putea invada alte
ecosisteme şi ar putea înlocui alte specii. Această pierdere a biodiversităţii ar putea diminua sever
abilitatea ecosistemelor sau speciilor de a răspunde cu succes la stressuri neaşteptate, cum ar
fi uscăciunea sau bolile.
5. Irosirea resurselor biologice valoroase: bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) e
utilizată în mod curent ca pesticid natural. Cercetătorii, însă, au modificat genetic numeroase

18
plante de cultura cu Bt şi aceasta ar putea grăbi viteza diferitelor insecte la adaptare, devin
rezistente la Bt, făcând tehnologia inefectivă.

3.1 Studii referitoate la influența OMG asupra mediului înconjurător

Există numeroase rezultate experimentale care sugerează faptul că plantele tolerante la

erbicide au efect benefic aspra biodiversității din agrosisteme, deoarece fac posibilă o aplicare mai
tardivă a erbicidului comparativ cu regimul de erbicidare aplicat în culturile convenționale. Prin
urmare, buruienile persistă în culturile acestor plante un timp mai îndelungat decât în culturile
convenționale, furnizând resurse de hrană și habitate pentru animale în perioada de înmulțire.
Porumbul tolerant la erbicide a avut impact benefic asupra mediului favorizând creșterea
populațiilor de buruieni și, implicit, faună. Pe baza rezultatelor obținute, s-a ajuns la concluzia că
diferențele în privința biodiversității au fost determinate mai degrabă de regimul de combatere a
buruienilor dacât de faptul că planta a fost modificată sau nemodificată genetic.
Un studiu publicat în 2010 în jurnalul Nature Biotechnology, ce oferea o imagine de
ansamblu asupra a 168 de sondaje efectuate în rândul fermierilor din 12 ţări, a arătat că plantele
modificate genetic au avut, în mare parte, un efect pozitiv. Din cele 168 de sondaje în care au fost
făcute comparaţii între culturile modificate genetic şi cele convenţionale, 124 prezentau rezultate
pozitive pentru agricultorii care au optat pentru culturile modificate genetic, 32 nu indicau vreo
diferenţă, iar 13 indicau rezultate favorabile agriculturii convenţionale.
Temerile iniţiale referitoare la efectul pe care plantele modificate genetic ar fi putut să îl
aibă asupra mediului înconjurător nu au fost confirmate. Culturile modificate genetic pentru a fi
mai rezistente la dăunători au necesitat o cantitate mult mai mică de insecticid, iar creşterea
producţiei la hectar a redus cantitatea de pământ cultivată.
Un exemplu de folosire cu succes a plantelor modificate genetic vine din India. În 2002, în
această ţară a fost aprobată folosirea bumbacului Bt (Bt cotton), care conţine gene din
bacteria Bacillus thuringiensis. Aceste gene conferă plantei rezistenţă la omida de bumbac, un
dăunător care duce de multe ori la înjumătăţirea recoltei convenţionale.
Un studiu publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Proceedings of the National Academy
of Sciences a concluzionat că bumbacul Bt a reprezentat un succes. Studiul s-a bazat pe date

19
colectate de la 533 de gospodării din centrul şi sudul Indiei care au început să folosească bumbac
Bt în locul soiului nemodificat genetic.
Analiza a arătat că producţia de bumbac la hectar a crescut cu 24% în cazul celor care au
folosit bumbac Bt faţă de cei care au plantat bumbac convenţional, ceea ce a adus agricultorilor un
profit cu 50% mai mare. Matin Qiam, coordonatorul acestui studiu şi totodată cercetător la
Universitatea Georg-August din Göttingen, afirmă că „atunci când am vizitat agricultorii şi i-am
intervievat, cu timpul am putut observa o îmbunătăţirea a nivelului de trai. Unii îşi mobilaseră
casele, iar majoritatea mâncau mai mult”. Studiul a arătat că familiile care foloseau bumbacul Bt
cheltuiau cu 18% mai mulţi bani decât familiile care foloseau soiurile convenţionale, ceea ce
sugerează o creştere a nivelului de trai.
Din 2002, anul în care bumbacul Bt a fost aprobat în India, acesta a fost adoptat de 7
milioane de agricultori. De atunci, producţia s-a dublat, în timp ce cantitatea de insecticid folosită
s-a înjumătăţit (https://gandeste.org/general/top-10-alimente-modificate-genetic-acum-si-cu-gene-
umane/21729)

20
 Capitolul 4. Concluzii

În cee ce privește modificarea genetică a alimentelor și a plantelor de cultură, s-a constatat

că părerile sunt împărțite, motiv pentru care trasarea unor concluzii elocvente este tot mai dificilă.
Putem, însă, afirma faptul că asupra sănătății animalelor, efectele sunt nefaste și că sănătatea
omului este și ea periclitată.
Efectele organismelor modificate genetic asupra mediului înconjurător sunt preponderent
pozitive întrucât pentru a rezista dăunătorilor, plantele modificate genetic au nevoie de o cantitate
mai mică de insecticid, iar producțiile înregistrate sunt mai mari, comparativ cu cele nemodificate
genetic.
Așadar, se poate spune că modificarea genetică este încă un subiect discutabil, depinzând
foarte mult de obiectivele urmărite.

21
 Bibliografie

 https://gandeste.org/general/top-10-alimente-modificate-genetic-acum-si-cu-gene-
umane/21729
 http://agrointel.ro/27554/cultura-bumbacului-este-castigatoare-pentru-fermierii-
americani-cei-care-au-mizat-pe-soia-s-au-ars/
 http://agrointel.ro/32601/cand-plantele-salveaza-vieti-orezul-auriu-creat-pentru-a-
intari-sistemul-imunitar-al-copiilor-din-tarile-sarace/
 https://www.gazetadeagricultura.info/plante/608-agrotehnica/1578-omg-nu-ofera-
omului-o-viata-mai-de-calitate.html
 http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/71-controversa-organismelor-modificate-
genetic.html
 http://www.descopera.org/omg-organismele-modificate-genetic/
 http://www.exploremedicinetv.ro/boli/sanatatea-mediului/impactul-organismelor-
modificate-genetic-asupra-organismului-uman.html


22