Reproducerea animalelor acvatice consta in dezvoltarea si maturarea elementelor sexuale, la

masculi si femele, fecundarea ovulelor urmata de formarea oului sau zigotului si dezvoltarea unui
nou organism. Desi majoritatea speciilor de pesti se reproduc sexual si au o anumita morfologie a
aparatului genital, o fiziologie aparte a acestuia si cerinte deosebite fata de conditiile de mediu.
Fecundarea are loc extern, iar evolutia celulei ou are loc in mediu extern. Exista si pesti cum ar fi
cei ornamentali care sunt vivipari sau ovopilipari.
Procesul de reproducere a pestilor prezinta anumite particularitati morfo fiziologice si
etologice. Dintre factorii vom discuta despre dimorfism, varsta intrarii la reproducere, nr de
reproduceri pe an sau pe viata, modul de depunere a pontei si momentul depunerii pontei.

Spre deosebire de mamifere, la pesti, dimorfismul sexual este putin evidentiat, diferentierea
sexelor bazandu-se pe dezvoltare corporala (mai mare la femela) sau pe intensificarea coloritului
si a organului perlat la masculi in perioada de reproducere. In ceea ce priveste varsta intrarii la
reproducere exista o mare variabilitate in functie de specie.
- la hamsie 10-12 luni
- la ciprinidele autohtone (crap, platica) la 3-4 ani
- la ciprinidele asiatice 6-7 ani (sanger, novac)
- la sturioni (cega - 5 ani, morun 16-20)
Din punct de vedere al nr de reproduceri pe viata, exista doua categorii:
a. specii cu reproducere repetata, care se reproduc de mai multe ori dupa instalarea maturitatii
sexuale (majoritatea speciilor)
b. specii cu reproduceri unice (somonul, anghila) care se reproduc o singura data si apoi isi
inceteaza ciclul vital.
Dupa modul cum se produce maturarea icrelor si depunerea acestora, exista specii cu o
singura ponta (depunere) sau specii cu mai multe reprize la interval ce circa 2 saptamani. Cele
care depun o singura data se mai num si specii cu depunere sincrona, in timp ce depunerea
fractionata se mai numesc si specii cu depunere asincrona.
Momentul depunerii icrelor variaza in functie de specie. Daca este vorba de pesti pasnici
sau de pesti rapitori. Conditia de baza fiind data de asigurarea conditiilor de viata optime a
descendentilor. Astfel reproducerea pestilor pasnici din zona temperata are lor primavara cand in
apa se gasesc cantitati suficiente de fito si zooplancton. La majoritatea pestilor rapitori cu
exceptia pestelui indigen, depunerea este tot primavara dar mai timpuriu decat la pestii pasnici
deoarece principala hrana a puetului rapitor o reprezinta descendenta celor pasnici. Din aceleasi
motive, ponta pestelui indigen are loc toamna. Alaturi de aceste particularitati sunt imp si cele
etologice.
-locul realizarii reproducerii
- substratul pt depunerea pontei

Locul de realizare este conditionat de existenta resurselor de hrana si a conditiilor de viata la care
este adaptata fiecare specie. Intalnim specii de pesti care se reproduc in ape statatoare (specii
generativ stagnofile) si specii care traiesc si se reproduc sau migreaza in rauri si fluvii, sunt specii
generativ relovile. Interesante sunt si speciile migratoare, care pt reproducere se deplaseaza pe
distante mai mari sau mai mici cautant anumite spatii convenabile (pastravu indigen - care pt
reproducere urca spre izvoarele raurilor in care traieste). Pe distante mari se deplaseaza si anghila
care dupa atingerea maturitatii sexuale, la varsta de 5-6 ani, migreaza din marea mediterana in
zonele invecinate pana in marea Sargaselor, unde se reproduce si isi incheie ciclul vital. Somonul
pt reproducere, migreaza din ocean in ape interioare dar exista si un caz invers, sturionii din
marea neagra care migreaza spre fluvii.
Un rol deosebit in reproducerea pestilor il are si substratul pe care se reproduce. Exista
adaptari diferite, se cunosc mai multe grupe etologice de pesti (pelagofili, fitofili, litofili,
psamofili, ostracofili, si intermediari)
- Pestii pelagofili - nu necesita pt reproducere un substrat, icrele sunt depuse in masa apei, acestea
ca urmare a hidratarii isi maresc greutatea specifica ceea ce ne permite sa pluteasca in apa, nu au
pigment galben, ci sunt incolore deoarece se dezvolta intr-un mediu cu mult oxigen si nu pot fi
obs prea usor de pradatori (ciprinide)
- Pestii fitofili - au nevoie de un pat vegetal pt depunerea icrelor. Acest pat poate fi un pat vegetal
uscat (stiuca, biban), un vat vegetal de lunca proaspata (crap) sau un pat vegetal submers, nou
dezvoltat pt specii care se reproduc la sfarsitul primaverii (caras, somn)
- Speciile litofile - sunt cele care depun icrele in pietris, fie pe un prundis marunt. Acestea au
icrele lipicioase si adera la substrat fara a fi antrenate de curenti de apa. Exista si specii care nu au
icrele lipicioase, care depun icrele in cuiburi de reproducere, pe fundul bazinelor. Aceste icre au o
culoare galbena datorita dezvoltarii intr-un mediu cu putin oxigen (pastrav)
- Speciile psamofile, depun ponta pe radacinile plantelor de care adera icrele lipicioase (salau).
- Speciile ostracofile - sunt putine si fara importanta economica reprezinta un exemplu de
simbioza intre scoici si pesti, deoarece icrele sunt depuse in valvele scoicii, iar dupa ecloziune,
raspandesc ouale scoicii. Exista si forme intermediare care au locuri diferite pt depunerea pontei
in functie de caracteristicile bazinului acvativ.
 ONTOGENIA PESTILOR

- reprezinta totalitatea etapelor parcurse de un organism de la stadiul de ou sau zigot pana la

incheierea ciclului vital. Altfel spus, inmultirea la pesti reprezinta un complex de procese care ii
asigura formarea de noi generatii si perpetuarea speciei respective. Ontogenia cuprinde
dezvoltarea elementelor sexuale in organism, depunerea pontei si fecundarea icrelor, dezvoltarea
embrionara si dezvoltarea post embrionara.
Evolutia organismului - pana la stadiul de adult si participarea ciclica la reproducere, este
grupata in doua mari perioade:
1. Prima perioada - cuprinde intervalul de la formarea gonadelor pana la maturarea celulelor
sexuale (dezvoltarea organismului pana la atingerea maturitatii sexuale si posibilitatea de a
participa la reproducere).
Durata acestei perioade este foarte variata de la o specie la alta fiind cuprinsa de la cateva
luni, pana la cativa zeci de ani. Trebuie mentionat si faptul ca la diferite specii de pesti, in functie
de conditiile de mediu si in special de cele legate de hrana, durata acestei perioade se poate
modifica. Elementele sexuale se pot dezvolta si in functie de temp apei, conditiile hidrochimice,
de oxigenare a apei, curentul apei sau caracterul substratului. Modificarea unora dintre conditiile
de viata si reproducerea in timpul dezvoltarii filogenetice duce la incetinirea ritmului de
dezvoltare si maturarea celulelor sexuale iar absenta unor factori pot duce pana la blocarea
procesului de maturare si de reproducere. Din aceasta cauza cand discutam de reproducere dirijata
trebuie sa cunoastem foarte bine particularitatile fiecarei specii si cerintele specifice fata de
conditiile de mediu.
Aceasta prima perioada a inmultirii pestilor are o multime de subperioade:
- subperioada embrionara - cuprinde intervalul de la formarea embrionului pana la eclozare, timp
in care din oul rezultat in timpul fecundatiei au loc o serie de procese calitative si de divizare,
durata acestei subperioade este de 2-4 zile, la specii care se reproduc in anotimpul cald si de
cateva saptamani la cele care se reproduc in anotimpurile reci.
- subperioada larvara - dureaza de la eclozarea icrei pana la trecerea la hranirea mixta urmata de
hranirea exclusiv egzogena.
Anatomia larvei difera fata de cea a organismului adult. Ea se caracterizeaza prin existenta unei
zone ventrale dilatate ce poarta num de sac vitelin, rolul sacului vitelin este de a depozita
substante nutritivesi de asigura schimburile gazoase, deoarece aparatul bucal si cel branhial sunt
incomplete. Forma corpului larvei este bifuz, innotatoarele nu sunt conturate din aceasta cauza
larvele sunt imobile, durata acestei subperioade este de la 2-4 zile la crap, pana la cateva
saptamani la pastrav
- subperioada de aleviu - in aceasta parioada se definitiveaza aparatul bucal, apare resorbtia
sacului uterin, se contureaza innotatoarele, hranirea este activa cu plancton, determinant o
crestere masiva in greutate.
apar solzii, se modifica corpul, devenint aceeasi cu un adult, creste masa corporala si
continua dezvoltarea organelor sexuale pana la aparitia maturitatii sexuale.

2. A doua perioada - reprezinta dezvoltarea celulelor sexuale in intervalul de timp dintre doua
reproduceri (ciclu sexual). in acest stadiu, organismul este adult din punct de vedere sexual,
organismul continua sa se mareasca si sa se reproduca ciclic asigurand obtinerea unei noi
generatii.
Ciclul vital se incheie la batranete, cand cresterea inceteaza si capacitatea fiziologica de
reproductie dispare.

Etapele dezvoltarii si maturarii celulelor sexuale.

Dezv celulelor sexuale mai poarta numele de gametogeneza, reprezinta un proces
indelungat care incepe din stadiile embrionare timpurii. Celulele germinale primordiale (gonocite
primordiale) migreaza in cursul organogenezei si se localizeaza in regiunea viitoarelor gonade. In
momentul diferentierii sexuale. Cand gonada va evolua spre testicul sau spre ovar, gonocitele
care au parcurs numeroase mitoze, vor capata denumirea de OVOGONII si de
SPERMATOGONII. Evolutia lor va continua prin ovogeneza si spermatogeneza. La pesti
diferentierea sexuala se realizeaza in functie de particularitatile privind dezvoltarea speciei si de
conditiile de mediu inconjurator. Dezvoltarea celulelor sexuale tinere necesita o hrana abundenta
si complexa care asigura sinteza proteinelor sintetice si conditii care sa determine diviziunile de
maturatie. In timpul maturarii lor, celulele sexuale parcurg aceleasi etapela ambele sexe. Etapele
fiind de inmultire, de crestere si de maturare.

Ovogeneza - este procesul fiziologic complex care consta in dezvoltarea celulelor sexuale
de la stadiu de OVOGONIE pana la cel de ovula matura. In acest timp celulele sexuale femele
acumuleaza un bogat material hranitor necesar satisfacerii necesitatii energetice si plastice ale
noului organism. Procesul incepe de la Ovogonie, care este o celula mica (diametru 0,15 mm)
care se divide, se inmultesc in pliurile ovariene si au o garnitura dubla de cromozom. Odata cu
trecerea la perioada de cresterii in ovocita de ordin 1, apar structuri caracteristice meiozei.
Ovogoniile se transforma in ovocite, care trec prin doua perioade de crestere.
In prima perioada (vitologeneza) ovocitul se mareste pana aproape de dimensiunea finala
a stadiului de prematurare. Femelele ajunse la maturitate au ovarele incarcate de ovocite
vitelogenetice, intens pigmentate si ovocite mici, nepigmentate care se gasesc in faza de
privelogeneza. Ovocitele mici nepigmentate raman in acest stadiu pana cand ovocitele mari sunt
eliminate din foliculi. Fiecare ovocit formeaza un Folicul. Invelisul folicular este format din
stratul folicular vanulos medial, adiacent supraf icrei si stratul folicular tecal care formeaza vase
de sange. Folicolii pot fi orientati spre celom sau spre peretele ovarian. La incheierea procesului
de vitelogeneza, ovocitele sunt considerate mature dar pt a fi fertilizate, necesita o fertilizare
suplimentara. Ovocitul matur este acoperit de un invelis folicular care este supus polarizarii. Pe
masura ce polarizarea progreseaza, dezvoltatea obocitului devine completa si se transforma in
folicul preovulator.

Veziculul germinal este inconjurat de vitelul …… , granulele vitelline si picaturile de

grasime ating o dimensiune maxima in emisfera vegetala, pe langa cele 2 straturi
foliculare ovocitul are invelisul lui propriu care contine un strat exterior gelatinos si o
zona radial atat externa cat si interna. Aici in zona radial se formeaza precursorii
viitoarelor canale asa numitii microbili prin cele 3 straturi pana la suprafataicrei. Cand
aceste procese sunt incheiate ovocitul este considerat apt pentru a raspunde stimulilor
hormonali necesari pentru ovulatie si fecundatie.
Dupa ce polarizarea sa incheiat si cu putin timp inainte de incheierea pontei foliculii
sufera un process numit maturarea finala a icrei. Acest process este precedat de
elaborarea masiva de hormoni gonadotropi produsi la nivel hipofizar astfel incepe
secretia de hormone care vor produce maturarea foliculului. Lezarea invelisului follicular
care inconjoara ovocitul si patrunderea acestuia in cavitatea celovica reprezinta ovulatia,
ovulatia este declansata hormonal, maturarea gonadelor la femela prezinta mici diferente
in functie de specie. Exemple:
- cirpinide indigene stadiile de maturare a gonadelor female prezinta urmatoarele
caracteristici: in ovare se gasesc ovogonii rar aflate in meioza, in nucleu se afla un
singur nucleor centrat iar citoplasma este slab acitofila; 2. Sunt prezente ovocite
de ordin 1 cu nucleu meiotic si citoplasma slab acitofila, 3. Ovocitele sunt in
 crestere evidenta, au nucleu cu mai multi nucleori, citoplasma devine bazofila dar
nu contine incluziuni; 4. A. in citoplasma ovocitelor apar vacuole corticale situate
la periferie pe un singur rand, acestea se inmultesc si cresc in dimensiuni, se
dispun periferic pe 2-3 straturi iar ulterior ocupa aproape toata masa citoplasmei,
stadiul 4. B. ovocitele au vacuole corticale mari si numeroase iar in citoplasma
apar primele plachete de vitelul lipoproteic de dimensiuni mici; 5. Citoplasma
perinulcleaza a ovocitelor nu contine vacuole pachetele de vitellus sunt mai mari
si situate printer vacuole corticale; 6.citoplasma ovocitelorcontine plachete de
vitelul, vacuole corticale sunt pe 2-3 randuri, nucleul este situate central si contine
numerosi nucleoli care Adera la membrane nucleara;
7. A. ovocitele si pachetele de vitelul asi continua cresterea nucleorii incep sa se
desprinde de pe membrane nucleara si migreaza spre centrul nucleului, uneori incepe si
migratia nucleului spre periferia ovocitului;
7 B nucleul este situate deja periferic in dreptul micropilului iar nucleorii sunt vacuolizati
si grupati in jurul nucleului
7 C vitelogeneza se incheie membrane nucleara si nucleoli au disparut in citoplasma
nucleului animal e observa metafaza timpurie a primei diviziuni de maturare.
La ciprinidele asiatice exemple sanger intre 5 si 7 stadii in diferite parti ale lumii::::
1. gonadele sunt transparente de forma unui filament sunt situate in apropierea
vezicii inotatoare, contin cellule mici cu diametrul intre 12 si 22 de micron care
au nucleu mare ce ocupa mai mult de jumatate din ovocit in centrul nucleului se
gasesc cativa nucleoli;
2. gonadele au forma de panglica au culoarea rosiatica si sunt semtransparente
celulele sunt colturoase sau sferice dar au un diametru intre 30si 300 de micron,
ovocitul este invelit intr-un strat subtire de cellule foliculare iar nucleorii sunt
stransi atasati de memebrana nucleara
3. ovarul este marit de culoare gri verzui membrane foliculara care inconjoara
ovocitul este inconjurata de 2 straturi incepe sa se formeze vitelusul apar 1-2
straturi de vacuole diametrul celulei este de 200-500 de micron, nucleul este
situate central, contine mai multi nucleori plasati marginal.
 4. Stadiul 4 ovarul este lung saciformsi ocupa intre o treime si jumatate din
cavitatea… icrele sunt bine conturate de culoare verzuie sau galbene, diametrul
icrei este intre 800 si 1000 de micron, marginea nucleului este ondulata iar unii
dintre nucleori se pot deplasa;
5. Ovocitul intra in cavitatea ovariana cu membrane rupta, granulele de votelul incep
sa fuzioneze citoplasma iar nucleul se muta la polul animal, nucleoli sunt
concentrate in centrul nucleului membrane nucleara se dizolva, nucleul este
transparent, ovocitul continua sa se maturaze, incep sa fie dizolvate membranele
si teusturile foliculare facand posibila eliberarea icrelor din ovar.
6. Multe icre sunt depuse in ovar raman icre foliculare sau care se degenereaza si se
resorb
La sturioni:
1. Gonadele au forma se snur de culoare rozgalbuie, fiind dispuse parallel pe ….. in
epiteliul germinativ al ovarelor se disting cuiburi de ovogonii
2. Este reluat de la maturitatea sexuala dupa fiecare reproducere, ovarele au forma
unei benzi galbui acoperite cu tesut adipos in peretii cutati ai ovarului se observa
ovocite tinere de forma unor alb galbuie incepe profaza meiotica, citoplasma este
granulata
3. Ovarele au forma unei benzi mai dezvoltate, ocrele sunt usor pigmentate ovocitele
au un nucleu mare usor excentric, nucleoli sunt numerosi dispusi in apropierea
membrane nuclare, apar primele granule vitelline
4. A. ovarele sunt mai ingrostae acoperite cu grasime datorita pigmentarii icrelor au
culoare galben enusiu ovocitele cresc repede acumuleaza o mare cantitate de
substante nutritive vitelusu se grupeaza specifi iar la priferia …………
5. B ovarele sunt foarte dezvoltate ocupa o mare parte din cavitatea celomica,
grasimea este in cantitate redusa icrele sint intens pigmentate si usor detasabile,
nucleul nu mai are membrane iar citoplasma contine granule vitelline fine in
cantitate redusa
6. Elementele sexuale sunt complet dezvoltate icrele se desprind din stroma ovarului
si sunt eliminate prin apasarea pe abdomen, se observa granule pigmentate si
 7. Dupa ponta ovarele sunt hipertrofiate turtite contin uneori icre mature neleiminate
si se pot dezvolta …….

Spermatogeneza

Reprezinta un process biologic complex de multiplicari,…… care duce la formarea

spermatozoidului mascul. Acest process se desfasoara continuu in tubii seminiferi
incepand de la instalarea maturitatii sexuale. Testicolul are un invelis conjunctiv este
alcatuit din tub seminifer in care se desfasoara procesul de spermatogeneza dar si spatii
interstitiale cu tesut consjunctiv lax si celul interstitiale in care se produc hormonii
androgeni. In interiorul unui tub smeinifer se gasesc 2 tipuri de cellule, cellule sertori si
cellule sexuale primordiale dispuse gradual de la periferie spre lumenul tubului seminifer.
Acestea sunt in diferite stadii ale spermatogenezei, spermatogonie, spematocite primare
(de ordin 1) spermatocyte secundare (de gradul 2), spermatide si spermatozoizi.
Testiculele la pesti sunt perechi de forma tubulara situate pe ambele parti ale vezicii
gazoase si atasate de peretele celomic. \
Testiculele matura au culoare albe si contin numeroase ampule dispuse neregulat.
Ampuelele sunt alcatuite din mai multi saci smeinali separati de un strat de cellule
epiteliale. In centrul ampulei se afla o cavitate dupa formare spermatozoizii intra in
aceasta cavitate, partea terminal a testiculelor se continua cu un conduct scurt care se
deschide in exteriorul corpului animal. Spermatozoizii de pesti ca si cei de la mamifere
sunt alcatuiti din cap, gat si coada. Capul spermatozoidului are un apex situate frontal
denumit penetrator si un nucleu. Gatul este scurt si situate intre cap si coada. Coada este
ingusta si alungita reprezentand centrul metabolic si cinetic al acestuia.
Spematozoizii maturi sunt concentrate in cavitatea ampulelor dupa dezinagrarea
sacilor si dupa amestecul secretat de celulele interstitiale ale testiculului se formeaza
sperma, aceasta poate sa fie eliminate de reproducator sau in cazul reproducerii artificiale
recoltata de om.
Stadiile privind dezvoltarea gonedelor:
 1. Testiculele au aspectul unui filament sunt transparente si atasate strans de peretele
celomic. Spermatogoniile: sunt cele mai mari cellule din linia seminala sunt
rotunde sau ovale dispuse in grupuri sau izolate zona germinativa ocupa numai o
zona sau o parta a gonadei restul fiind tesut consjunctiv. Stadiul 2
2. testiculele au aspectul unui siret sunt trnaslucide sau opace, incepe multiplicare
spermatogoniilor si formarea celulelor seminale, care sunt grupate in fascicol.
Acestes stadiu se intalneste la nimalele tinere iar la adult acest stadiu se reia la
depunerea pontei.
3. Testiculele au forma unui baston, cu vase de sange evidente in ampule sint situate
cavitatile iar peretilor au straturi de cellule seminale. Spermatogoniile se
inmultesc si incep sa creasca in dimensiuni incepe procesul de meioza, in urma
meiozei din spermatocitele se …. Diploid rezulta spematocite de ordin 2 haploide.
Treptat tubii seminiferi se umplu cu spermatocyte de ordin 1 si 2 umeaza a doua
diviziune de maturare care duce la formarea spermatidelor. Procesul continua cu
spermiogeneza care consta in transformarea spermatidelor in spermatozoizi.
4. Testiculele sunt alb laptoase au vascularizatie evidenta, tubii seminiferi se largesc
iar tesutul interstitial se reduce mult. Spre sfarsitul acestui stadiu se pot uni mai
multi tubi seminiferi rezultand adevarate lacune cu spermatozoizi. Stadiul 5
5. testiculele sunt albe lucioase au dezvolatare maxima,si sunt pline cu sperma.
6. Volumul testicullelor este redus, are o culoare galbuie sau roz, dupa eliminarea
spermei testiculele revin in stadiul 3 si incep un nou ciclu de dezvoltare

Factorii pot fi grupati in externi si interni.

Factorii externi: temperature, lumina curentul apei, substratul, si prezenta indivizilor de
sex opus.
- Temperature influienteaza evodent …. Se poate vorbi de o temperature de
reproducere intrucat in functie de temperature apei depunerea ponteri se poate
realiza mai devreme sau timpuriu. In zona climatica a tarii noastre numarul de
grade-zile accumulate untre 2 cicluri de reproducere necesar pentru maturare si
ovulatie este intre 4200-4600,
 - Lumina este variavila in functie de sezon poate fi un activator dar de regula este
corelata cu temperature apei si nu are un effect stimulator la toate speciile
- Curentul apei influeinteaza reproducerea la speciile migratoare unde in perioada
de reproducere pestii patrund in fluvii cu gonadele nematurate iar procesul de
maturare se realizeaza in cursul migratiei. Ex: adultii de nisetru daca sunt tinuti in
ape statatoare procesul de maturatie se opreste.
- Substratul este specific si conservator pentru fiecare specie astfel speciile sunt
grupate in: ……. . Chiar daca toate conditiine necesare exista xu exceptia
substratului reproducerea nu are loc. Ex crapul nu se reproducere cand plantele
sunt acoperite cu mal. Pentru reproducere pe fundul apei trebuie sa existe plante
proaspete. In mediul natural ciprinidele asiatica se reproduce in fluvii si rauri in
perioada viiturilor mari
- Prezenta indivizilor de sex opus in natura se observa ca in locurile de reproducere
sunt prezenta indivizi de ambele sexe,
Factori interni: hormonii hipotalamici si hipofizari.Cand conditiile de mediu stimuleaza
organelle sexuale externe pe traiect ascendant impulsurile sunt trans la sis nervos central
de aici se ajunge la hipotalamus, (FSH si LH). Prin circulatie sangvina hormonii
gonadotropihipofizari ajung la gonade care se vor dezvolta rapid si vor trece in stadiul 4
si 5 si vor provoca dezvoltarea foliculara si deci ovulatia.

Celulele sexuale mature

Celulele sexuale mature:::: ;icre si lapti

Icrele la majoritatea speciilor de pesti icrele sunt rotunde si au dimensiuni ce variaza
de la 0,3 mm pana la 20 mm. In cursul sezonului de reproducere media dimensiunilor
icrelor poate sa scada, dar amplitudinea de variatie ramane neschimbata. Intre
dimensiunile icrelor si conditiile in care se dezvolta specia exista o corelatie stransa in
sensul ca diametrul este cu atat mai mare cu cat arealul de raspandire a specie este situate
mai la nord. Cresterea diametrelor icrelor se coreleaza si cu diferentele de nivel al apei.
Dar in ambele cazuri determinanta este temperatura. La formele nordice sau la cele care
se reproduc la temperature scazute merimea icrelor este legata de cresterea cantitatii
rezervei vitelline acumulate. Exista o corelatie intre dimensiunea icrelor si fecunditatea
relative (fecunditatea relative reprezinta cantitatea absoluta a numarului de icre raportata
la unitatea de crestere a pestelui nr de icre per corp). Bineinteles ca insusirile icrelor
variaza evident si in functie de specie. Astfel la sturioni icrele sunt rotunde si usor
alungite. Structural or se caracterizeaza prin repartizarea neuniforma a citoplasmei si a
incluziilot vitelline si pigmentale. Polul animal o cupa o treime din icra este usor
recunoscut dupa pigmentatia exterioara si contine citoplasma material nuclear mici
granule viteline si incluziuni lipidice. Polul vegetative cuprinde plachete viteline mari si
picaturi de grasime pe care se gaseste putina citopalsma. Aceste acracteristici fac ac dupa
fecundare segmentatia icrelor la sturioni sa fie totala si inegala la teleostini icrele sunt
rotunde au un continut bogat in incluziuni care ocupa intreaga icra iar citoplasma este
impinsa la periferie. Numai in centrul polului animal citoplasma formeaza o ingrosare a
carei marime variaza in functie de specie dupa fecundare citoplasma fara incluziuni se
grupeaza la polul animal la nivelul ingrosarii ingrosarea se mareste mult si devine
blastodisc segmentarea este inegala si se realizeaza numai la nivelul blastodiscului dupa
parcurgerea diviziunilor de maturare icrele au o capacitate ridicata de a fi fecundate daca
sunt fecundate acum creste ma maxim procesul de fecunditate dar dupa eliberarea lor in
apa aceasta capacitate scade pana dispare. Aceslasi lucru se intampla sic and icrele sunt
pastrate in alt mediu.
Durata de pastrare a capacitatii fecundante este diferita in fucntie de specie si se
datoreaza faptului ca prin contactul cu apa icrele se activeaza iar la un moment dat
patrunderea psermatozoudului este imposibila la pastrav si stiuca durata este de cateva
minute in timp ce la pastruga,cega,scrumbie se poate prelungi pana la cateva ore.
Spermatozoizii ::::: structura acestuia la pesti este foarte variata si depinde in buna
masura de modul cum se face fecundarea in structura spermatozoidului se disting 3
portiuni: capil zona intermadiara sau gatul si coada.
Forma capului este caracteristica fiecarei specii poate fi: sferica, ovoidala in forma de
para sau alungita. Cea mai mare parte a capului spermatozoidului este ocupata de nucleu
care are anterior acrozomul (corpus apical sau perforator), conform unor pareri mai vechi
acrozomul ar avea in procesul de fecundatie un rol mechanic de strapungere a invelisului
icrei, datele recente atesta faptul ca acrozomul contine lizina care are rolul de a liza
invelisurile icrei la locul de contact cu spermatozoidul.
Zona intermediara sau gatul reprezinta portiunea la formarea careia participa centrul
cellular si mitocondriile in aceasta zona se fla 1-2 centrioli de la care porneste filementul
axial al cozii fiind considerat si centrul motric al spermatozoidului.
Coada este formata dintr-un filament ce contine un manunchi de fibre si un strat de
citoplasma limitata de o membrane plasmatica. Morfologia spermatozoidului vaiaza de la
o speci la alta. De exemplu: la sturioni forma capului este alungita putin latita in zona
posterioara iar acrozomul are forma unui capacel rotunjit inafara zona nucleara a capului
formeaza o mica proeminenta care patrunde in acrozom. Zona intermediara este cilindrica
si se termina anterior cu centriolul iar posterior cu inelul distal. Mitocondriile formeaza
un strat uniform in stratul filamentului lungimea totala a spermatozoidului este de circa
50 microni. Spermatozoizii teleostinilor au o structura ceva mai simpla. Forma capului
poate varia foarte mult la cele mai multe specii: scrumbie stiuca caras biban,,, acrozomul
lipseste. La baza capului se disting 2 centrioli de la nivelul caruia porneste …. Axial.
Coada spermatozoidului are varful ascutit, principalele insusiri biologice ale
spermatozoidului sunt mobilitatea si capacitatea fecundate.
Imediat ce vin in contact cu apa spermatozoizii se activeaza si se deplaseaza energic si
orientat miscarile lor fiin in general ondulatorii adesea in spirala si foarte rar linear. La
pesti spermatozoizii sunt antrenati de lichidul spermatic nu se orienteaza contra acestui
lichid/current iar can dating o suprafata tare descriu miscari circulare fire in directia celor
de ciasornic fie invers.
Din momentul activarii spermatozoizii se comporta asemanator la incepul se
deplaseaza energic si orientat apoi miscarile lor devin mai lente oscilatorii ca la sfarsit sa
ramana imobili. Viteza de deplasare variaza in functie de specie, la morund is stiuca 100
demicroni. Durata in care spermatozoizii se misca este variabila in functie de specie, de
varsa reproducatorului, intensitatea miscarilor si durata lor este influientata de
temperature apei cu cat aceasta creste cu atat intensitatea creste si ea dar consumul de
reserve energetice este mai mare cee ace duce la scurtatea duratei de activitate a
spermatozoidului.
Durata activitatii spermatoizilor este invers proportional cu concentratia lor in apa,
aceste fenomen fiind cunoscut sub denumirea de effect de dilutie, aceste effect mai poate
fi influientat si de concentratia de oxygen sau phul apei. Perioada in care spermatozoizii
sunt activi este mai lunga la pestii care se reproduce in apa sarata sau apa marilor
salmastra decat la majoritatea pestilor care se reproduc in apa dulce. La salmonide
spermatozoizii sunt active cateva minute la sturioni si tipari pot fi active pana la cateva
ore. Se stie ca durata miscarilor active ale spermatozoizilor este corelata si cu conditiile
de reproducere. Astfel ca exemplu la speciile care depun icre in apa rece si current
puternic perioada este foarte scurta fata de speciile care se reproduce primavera cum ar fi
carasu linul stiuca,,, trebuie stiut comportatmentul spermatozoidului si in alte medii.
Cand crestem concentratia de saruri decar cea normal durata de viata a spermatozoidului
scade unii dintre ei ramanand imobili. La majoritatea speciilor dulcicole spermatozoizii
nu se activeaza la o concentratie de saruri de peste 13 la mie sau la nisetru spermatozoizii
raman imobili chiar la o concentratie de 8 la mie. La epstii care se reproduce de obicei in
apa sara dimpotriva spermatozoizii nu devin inactivi in apa dulce. De remarcat este
activitatea spematozoizilorin contact cu lichidul din cavitatea celomica. La unii pesti prin
diluarea spermei cu acet lichid spermatozoizii se dilueaza ca si in apa, putin mai lent. La
scrumbie mourn nisetru pastruga si tipar spermatozoizii sunt inactivi in lichidul din
cavitatea celomica. Capacitatea de …………. A psermatozoizilor este corelata cu
capacitatea de a fecunda ei trebuie sa aiba miscari de inaintare astefel putanduse apropia
de mircorpilul icrei. Insusirile spermei si conditiile de pastrare a acesteia: la toate speciile
de pesti care elibereaza produsele seminale in apa sperma reprezinta totalitatea
spematozoizilor aflati in lichidul spermatic. Sperma la pesti are culoare usor galbuie sau
alba si este cunoscuta sub denumirea de lapti. Volumul de sperma variaza in functie de
dimensiunea masculului de durata timpului de participare la reproductive de nr de portii
de sperma, de cantitatea e icre depuse odata de femela, de raportul de sexe …. Sau de
conditiile de mediu in care se reproduce. Concentratia in spermatozoiziz este diferita de
la o specie la alta de exemplu: la sturioni la care volumul de sperma este mare
concentratia in spermatozoizi este de 5-10 ori mai mica decat la ciprinide. Sperma la
stiurioni contine intre 1 si 4mil de spermatozoizi per ml are culoarea so conc laptelui la
pastrav concentratia este de 20ml de spermatozoizi per ml de aperma cati sunt in lichidul
spermatic sunt imobili avand un nivel scazut de metabolism cee ace ai ajuta sa asi
pastreze in timp rezervele energetice. Cu cat temperatua este mai scazut durata de
pastrare a spermei creste astfel se poate pastra sau conserva o perioada mai mare de timp.

Tehnologia reproducerii pestilor

Asigurarea lotului de reproducatori::::

Este o activitate obligatorie atat in cazul reproducerii natural dirijate cat si in cea
artificiala, in lotul de reproducere trebuiesc selectate cele mai bune exemplare din
populatie care au atins maturitatea sexuala folosirea la reproducere este limitata in timp in
functie de specie cee ace presupune inlocuirea anuala a unei parti din reproducatorii
masculi si femela aceasta reforma impune ca in exploatatiile piscicole sa existe un lot de
remonti selectati din cardul puietilor de o vara pana in momentul introducerii la
reproductie. Procesul reproducerii pestilor din cultura este precedat de o serie de lucrari
pregatitoare care se efectueaza anual. Principala lucrare consta in selectionarea selective a
pestilor care vor fi folositi pentru a se complete si mentine lotul de reproducatori. Aceasta
operatie se efectueaza de obicei toamna si se numeste bonitarea de toamna. Lotul de
reproducatori trebuie alcatuit numai din exemplare viguroase lipsite de leziuni fara
malformatii sau semen de boala.
Criteriile de selectie ale unui reproducator acestea se refera la aspect de exterior la
varsta si greutate corporala:
- La crap femelele se introduce cand au varsta intr 4-6 ani si sio greutate de 4-6 kg
La masculi cand au 4-6 ani si 4 kg
- Sangeri 6-8 kg 6 ani
- Novac peste 7 ani 8-10 kg
- Cosas peste 7 ani si intre 7-10 kg
Principalele criterii de selectie: sa provina din exemplare locale care sunt adaptate la
conditiile de mediu din unitatea respective sau din crescatorii din aceeasi regiune.
Maturitatea sexual preferabil cat mai precoce deoareec se coreleaza cu o proficitate
mei mare. Sa aiba caracterre dorite: carnozitatea marunta oase mici oasele dintre muschi
putine. Sa nu aiba defecet corporale, sa nu aiba un cap anormal dezvoltat sau coloana
vertebrala cu anumite curburi deoarece se pot transmite ereditar, sa nu prezinte smne de
boala. Sa fie vigurosi bine dezvoltati, Sa aiba un comprtatment in corelatie cu interesele
economice ale omului ex:domoli in crescatorii si salbatici cu reflexed rapide unde se
practica pescuitul sportive. Sa fie rezistenti la iernare si transport si daca se poate imunila
anumite boli. Sunt recunoscuti cei cu urmatoarele insusiri: ritm de crestere rapid, vigurosi
, prolifici (in special femelele trebuie sa depuna un numar mare de icre si de buna calitate
sa consume cu placer hrana existent, in cazul unor epizotii sa faca forma usoare de boala
si sa dea nastere unei descendente cu procent redus a deformarilor corporale si mortalitate
mica.

Curs 5 29.03.2017

iN VEDEREA REPRODUCERII EFICIENTE A CU DEScendenti de buna calitate

reproducatorii trebuie sa aiba urmatoarele insusiri: sa fie maturi din punct de vedere
sexual si de varsta mijlocie, deoarece produsele sexuale de la reproducatorii prea tineri
sau prea batrani nu sunt de buna calitate sau eficiente. Sa aiba dimensiunile maxime la
varsta respective deoarece aceta denota precocitate si robustete femelele sa aiba
abdomenul mare si moale la palpat indicele circumferintei sa fie cat mai mic, icrele
depuse sa fie in cantitate mare si cat mai omogene ca marime deoarece pot asigura o
fecunditate mare si descendenti precoci, masculii sa aiba o haina de nunta cat mai
evidenta, sa nu aiba semne de boala si defecte corporale pentru a nu da descendenti labile
si bonlavi. Alegerea reproducatorilor se efectueaza cu cateva saptamani inainte si se
selecteaza un nr mai mare pentru a se allege cele mai bune exemplare. Manipularea
reproducatorilor:intro crescatorie rezultatele reproducerii pestilor depind si de modul cum
sunt manipulate acestia cu diferite ocazii, sortare masuratori mulgeri,,,,. Daca unui
reproducator I se smulge un solz acesta poate deceda deoarece: la locul respective se
dezvolta mucegaiuri periculoase pentru viata lui, prin trantirea pestilor sau prin mulgere
se pot provoca leziuni a gonadelor care ar putea face imposibila depunerea. Pentru a se
Evita ranirea reproducatorilor pescuirea se face cu mare atentie pestii de talie mare sunt
capturati individual in apa mica, cu plase lipsite de sarma care ar putea rani pestii
respective, in timpul manipularii pestele se apuca cu ambele maini si este tinut preset de
piptul pescarului acre poarta un sort de protective din cauciuc trebuie sa se evite
prinderea pestilor cu mana de ochi sau introducere mainii in cavitatea branhiala sau
trantirea lor pe masa de sortare.
In timpul masuratorilor, injectarilor, mulgerii pentru a se Evita zbaterea pestilor li se
aplica o carpa uda pe ochi. Transportul de la bazin la locul de sortare sau la camerele de
incubare sa se faca cu o targa de prelate cu un capac bine udat. Un mijloc eficace pentru
a se Evita zbaterea pestilor se face anestezia lor cu ex clorhidrat bezeanina,,,.
Intretinerea matrerialului de prasila\
In orice unitate piscicola sau peiniera materialul de prasila trebuie supus unui regim
de intretinere cat mai asemanator cu conditiile naturale de viata a specie respective si in
corelatie cu scopul urmarit pentru reproducere, astfel in statiile de populare a pelor
natural sau a unor iazuri pentru pescuit sportive se utilizeaza reproducatori ce se
captureaza prin pescuiri directe din ape natural, nu este necesara o stabulatie lunga in
crescatorie deoarece dupa reproducere exemplarele folosite sunt puse in libertate in apele
de un au fost pescuiti. In cazul crescatoriilor sistemetice sau semisistemetice complete
cand reproducatorii sunt cunoscuti si folositi consecutive mai multi ani, crap pastrav ei
sunt parcati separate in bazine mari alimentate cu apa nepoluata in cantitate mare de apa
si cu hrana bogata si variata naturala. In felul acesta pestii de prasila pot face multa
miscare si dispun de varietate de hrana care le furnizeaza toate elementele necesare
pentru care reproducatorii sa dezvolte elemente sexuale intr-o cantitate cat mai mare si de
o calitate cat mai buna. Determinarea spatiului vital pentru reproducatori se calculeaza
impartind numarul reproducatorilor la metri petrati necesari pentru fiecare care depinde
de productivitatea bazinului, de conditiile de mediu dar si de talia reproducatorului. Dupa
selectionare materialul de prasila se introduce in bazinul de iernat aici are nevorie de un
start liber de apa de 1-1,5m sub gheata de un debit ce sa se schimbe in maxim 10 zile, de
2 copci pe hectar cu 2-4 m. Ininte de mutare reproducatorii se imbaiaza preventiv timp de
30 s intro solutie de permanganate de potasiu de 1 la o mie, cel putin de 2 ori pe luna se
controleaza starea sanitara a materialului biologic.
ZIlnic se fac verificarei ale phului apei pescuire reproducatorilor din bazinele de iernat
de realizeaza primavera timpuriu cand temperature apei atinge 10-12 grade Celsius
moment in care se face o noua selectie. La female se aleg cele cu abdomenul moale si
orificiul genital usor tumefiat ce indica un grad ridicat de maturare se aleg exemplare cu
aspec asemanator pentru urmatorarea etapa iar cele cu aspec duferentiat nu se tin pentru
reproducere si se trimit pentru crestere. La mascul cei care lasa osor laptii la apasare,
exemplarele care cedeaza mai putin se folosesc la reproducere in etapa a doua.
La filo si planctooofagii masculii trebuie sa prezinta pe dorsala.
Prematurarea reproducatorilor se realizeaza separate pes exe in bazine special cu
suprafata de aprox 2500 mpatrati cu adancime intre 2-3m . In anumite cazuri masculii
sunt parcati cu femelele in genereal la zoo si planctoofagi nu si la crapi. Se face hranirea
stimulativa daca apar cazuri de imbonlaviri in hrana se pot adauga substante
medicementoase antibiotic, tetraciclina furazolidona, etc.

Tipuri de reproducere: in functie de amenajarea unitatii piscicole si de proficlul ei de

productie reproducere pestilor:
- Reproductia in mod natural piscicultorii doar inlesnesc intalnirea lor cu masculii
si ajungerea lor la boiste
- Reproducerea in mod dirijat piscicultorii confectioneaza si instaleaza in apa
cuiburi artificial pentru bataia naturala a pestilor, aduc reproducatorii necesari in
bazinul respecti iar prin ingradirea acetor locuri icrele sunt ferrite de atacul
predatorilor.
- In mod artificial produsele sexuale ale reproducatorilor sunt colectate de
piscicultori sunt puse in contact apoi se creeaa conditii bune pentru icrele
fecundate si pentru prepui.
Prin toate metodele amintite fecundatia se produce in mod natural nuclei
specmatozoizilor se contopesc cu nuclei icrelor si rezulta o celula ou sau (icra fecundate).
La caras exista insa o fecundatie incomplete, se caracterizeaza aceasta fecundatie prin
faptul ca nu are loc un emestec cu acei 2 nuclei ci spermatozoidul patrun in citoplasam
icrei declanseaza diviziune acesteia si apoi de difuzeaza in citoplasma )ginogeneza
naturala), geneza de pe lini paterna, se poate obt ginogeneze artificiala prin iradierea unor
icre dupa fecundare
O reproducere rentabila se realizeaza prin incrucisarea intre rasele locale sau tipuri locale
cu vitatilate si fecunditate mare sau incrucisari natural sau artificiale intre specii diferite
rezulta hibrizi viabili dar infecunzi. In cazul hibridarilor si metiselelor se obtine prima
generate la care se manifesta fenomenulde heterozis. Sunt mult mai robusti si cu o
dezvoltare mai mare. Sau obtinut rezultate bune prin incrucisarea dirijata a carpului cu
carasul rosu sau unt apele natural se gasesc indivizi specici cum ar fi, clean si oblete.
Valoarea ritmului de crestere s epoate stabili difeerit la hibrizi prin comparative cu
decendentii separate ai genitorilor.

Se imparte greutatea totala a descendentilor la suprafata bazinului si se inmulteste

cu…………..

Curs 6…. 05.04.2017

Reproducerea Naturala A pestilor

Principalele actiuni piscicole in vederea reproducerii natural in functie de tipul de bazin
ex: ape natural curgatoare sau stagnante , iazuri sau helestee, reproducerea naturala
presupune efectuarea urmatoarelor operatiuni:
1. Amenajarea locurilor de reproducere (bataia)
2. Lansarea si indepartarea reproducatorilor sau repopularea cu material piscicol de
prasila si controlul fecundarii si combaterea daunatorilor.
Caracteristici ale pestilor ce se reproduce in ape natural:
- Crapul se reproduce de la 3-4 ani intre 90000 si 300000 de icre in lunile aprilie
iunie icrele sunt galbui lipicioase au intre 1,5 si 1,8 mm sunt depuse in zone putin
adanci de la mal si in ape stagnante
- Caracuda se reproduce de la 3-4 ani depune intre 10000 si 34000 de icre in
perioada mai iunie, icrele sunt galben portocalii lipicioase au intre 1,5-,7 mm sunt
depuse pe plante in anii precedent in pe stagnante maloase;
- Caras incepe sa se reproduca de la 2-3 ani cam 250000 de icre in perioada aprile
august, icrele sunt galbui lipicioase depuse pe vegetale in ape de mica adancime;
- Linul se reproduce de la 2-3 ani intre 300000 si 600000 de icre, in perioada mai
calda iunie iulie icrele mai verzui si lipicioase intre 0,5 si 1 mm, depuse in locuri
adanci in ape stagnante, prepuii dupa eclozare stau agatati de plante;
- Platica incepe sa se reproduca la 4-5 ani intre 90000 si 300000 de icre intre aprilie
si iunie, icrele sunt galbui lipicioase au intre 1,6 si 1,8 mm depose pe plante in ape
stagnante putin adanci pe langa mal;
- Clean de la 3 ani are intre 50000 si 100000 de icre depuse in aprilie iunie sunt
lipicoioase 1,9 mm sunt depuse pe plante sau pietre in parauri sau rauri la current
moderat;
- Mreana intre 4-5 depune intre 15000si 32000 de icre sunt de 2mm diametru sunt
lipicioase, in mai iunie, depunerea se face la nivelul pietrelor in current de apa,
dupa aproximativ 12 zile eclozeaza.
- Pastrav indigen se reproduce de la 2-3 ani , numarul de icre este ceva mai redus
sunt icre ceva mai lipicioase 4,5-5 mm sunt galben portocalii depuse in octombire
pana in ianuarie in paraie de munte in gropi sapata in prundis;
- Rosioara reproducerea la 4 ani cam 100000 de icre roscate transparente au cam
1,3 mm depuse intre aprilie si iunie pe vegetatie tanara in ape statatoare,
- Salaul de la 2-3 ani are intre 50000 si 300000 de icre, lipicioase au diametrul de
1,5 mm sunt depuse prin martie iunie pe plante in ape stagnante in schimb cu
fund tare nisipos;
- Bibanul incepe sa se reproduca in jur se 3 ani depune intre 30000 si 100000 de
icre diametrul icrelor este intre 2 si 2,5 mm suntdepuse sub o forma de panglica
 lunga cam de 2 m si lata cam de 2-3 cm depuse in martie aprilie pe plante langa
maluri in ape stagnante;
- Somnul reproducerea de la 2-4 ani depune cam 500000 de icre alb galbui,
lipicioase, au diametrul destul de mare intre 2-3 chiar 5mm depune in mai iunie,
pe plante in ape curgatoare cu un current slab.
- Cega incepe sa se reproduca inte 4-6 ani, se poate hrani si dezvolta si numai in
dunare icrele suntcenusiu inchis au intre 1,9 si 2 mm, intre 10000 si 30000 sunt
depuse in aprilie mai in dunare fixate pe prundis la o adancime de 10 m si intr-un
current puternic,.
Reproducere in ape natruale stagnante sau curgatoare: pentru a obtine rezultate bune in
astfel de ape este necesar ca prin pescuiri reprtate sa se reduca numarul speciilor nedorite
sau concurente sis a se introduca o prohinbitie pe un timp limitat sa u mai indelungat
pentru protejarea speciilor dorite.
Amenajarea locurilor de reproducere:in locurile cunoscute de reproducere trebuie sa se
interzica pescuitul, exploatarea pietrisului, scaldatului, combaterea daunatorilor forestieci
sau agricoli cu pesticide;
Se planteaza arbori in directive vanturilor dominante ca sa se evite impotmolirea in
timpul ploilor. Trebuiesc intretinute izvoarele pentru a se mentine un nivel si un current
necesar, deoarece avem nevoie de apa curate in timpul batarii sau incubarii icreleor, se
consolideaza malulire cu pietris si bolovani, Pe rauri se amenajeaza brate moarte dar se
inlesneste trecerea reproducatorilor in acestea prin construirea de scari sau treceri de
baraj. Se amenajeaza locuri de adapost pentru pui construindu-se pinteni sau pravaliri de
arbori sau trunchiuri de pomi arborati.
In zone de munte se formeaza asa numitele abatatoare de curenti care sunt niste pinteni
din trunchiuri de copaci pentru adapostul pestilor in zona de rau de munte cu debit mare.
Uneori este necesar sa se formeze adaposturi si pentru adulti cum este si la pastravi asa
numitele bulboane cand in apele de munte se incearca valorificare energetica, este nevoie
sa se amenajeze trecatori. Trebuie sa se facara repopulari cu material piscicol de calitate
indifferent de suprafata apei natural aducanduse reproducatori din crescatorii apropiate
unde conditiile fizico chimice sunt asemanatoare. Repopularile se fac toamna la inceput
cele cu masculi dupa care se introduce femelele. Cand se fac repopulari e bine sa se
pescuiasca pentru a se indeparta pestii locali. Trebuie avut grija sa asigurama hrana in
functie de cantitatea de peste.
In iazuri sunt crescatorii semisistematice iar pentru reproducere trebuie saa se
efectueze urmatoarele operatiuni alegerea reproducatorilor amenajarea locurilor de
reproducere si lansarea reproducatorilor.
- Amenajarea locurilor de reproducere locurile de bataie apestilor: apa sa contina o
cantitate cat mai mica de suspentsii sa aiba o temperature mai ridicata si
constanta sa existe un support pentru depunerea icrelor in functie de specie,
prepuii sa fie protejati, sa se asigure linistea in timpul bataii si carduirii, locurile
de reproducere nu trebuie sa fie amplasate in apropierea asezarilor omenesti, pe
marginea iazului sa fie o zina cu protective de faneata sis a se combata pradatorii;
Pentru a satisfice aceste cerinte in functie de marimea iazului se cauta locuri de
intinsura cu suprafata de aproximativ 200-300 de m patrati cu fund tare bine
inervat asezat in bataia directa a vandturilor dominante in current incet; Pentru
refugiul puilor se lasa se se dezvolte flora submerse sau se pot introduce
maniunchiuri de nuiele lasate libere sau ancorate.
- Lansarea reproducatorilor in luna martie se aleg reproducatorii depozitati din
toamna acestia sunt separate pes exe, se formeaza familii in zina iazurilor
femiliile sunt alcatuite de 2 masculi si o female , reproducatorii se controleaza de
sanitar veterinary si sunt mutate in bezine specifice;

Reproducerea artificiala a pestilor

Imp… in anul 1949 a inceput sa fie practicata in franta aceasta reproductive artificiala la
pastrav a fost considerata o descoperire imp a frantei. Salmonivcultura a luat mare avant
extinsandse in alte state europene sip e alte continente. In present reproducerea artificiala
se practica la peste 50 de specii si se preconizeaza cresterea numarului acestora pe asura
transformarilor care se petrec in regimul fluviilor raurilor sau altor bazine acvatice.
Influienta diferitilor factori social economici industrializare, constructii energetice
poluare, mediul se schimba si se afecteaza inmultirea speciilor de pesti prin disparitia
locurilor de reproducere. In aceste conditii reproducerea artificiala devine o necessitate
cat mai stringenta. Prin reproducerea artificala este posibila refacerea populatiilor
piscicole autohtone cu o mare valoare economica din diferite bazine acvatice sau
mentinerea celor aclimatizate in scopul completarii faunei piscicole si valorificare
intrgului potential trofic.
O importatna capital in evolutia procesului de reproducere artificial revine
descoperirii: metoda injectiei hipofizare folosite pentru declansarea ovulatiei si
spermiatiei, sunt folosite obligatoriu in reprod art a crapului sau sturioni etc. Reprod art la
crap sa dez foarte puternic la noi, se produceau peste 600 000 000 de larve in 4-5 zile.
Astazi statiunea nucet este varful de lance in reproducerea artificiala dar sunt si foarte
multe statiuni par. Rezultatele bune are acesteia se dat avantajelor care le au:
incubatoarele nu sunt plasate in mediul natural ci in Sali de incubatie, cu apa filtrate se
mentin conditii optime de temperature oxygen,,,,, se elimina factorii negative din natura
inclusive daunatorii iar prin dirijare procesului de reproducere si dezvoltare creste
procentul de supravietuire si in final obtinerea unui numar cat ami mare de larve si pui. In
cadrup reproducerii narurale a crapului in Balti natural supravietuirea de la icre la pui de
o vara a fost de aproximativ de 0,1 % in conditiile de helestee supravietuirea pana la 10-
15 zile a fost de 8% iar la puii de o vara de 4% iar in conditiile incubatiei artificiale de la
icra la larva de 4-5 40% iar la pui de o vara de 50%. In acest scop cresterea puilor si a
pestelui de consum trebuie sa se bazeze pe dirijarea nivelelor trofice atat acntitativ cat si
calitativ prin administrarea de ingrasaminte minerale si organice, aplicarea unor formule
de ,…..adecvate petnru a stabili raporturi optime intre specii hranirea suplimentara cu
furaje. Tot in cee ace priveste reprod artificiala aceasta are importatna practica si pentru
lucrarile de selectie si efectuarea incrucisarilor intra si inter specific pentru a creste ritmul
se dezvolatare.
Tehnoligia reprod art:
Se efectureaza in pepiniere special amenajate are drept scop livrarea de material piscicol
viguros sanatos necesar pentru popularea apelor, se practica in perioada de bataie a specie
respective cand in apa temperature este optima si exista o bogata hrana planctonica
necesara puilor. Cand pepinierelor au o sursa dee apa cu temperature favorabila si
constana reproducerea se poate devansa mult utilizandise aceasta apa pentru a alimenta
incubatoarele si bazinele de predezvoltare. Daca bazinele piscilocle care trebuiesc
populate cu pui au conditii nefavorabie este necesar ca pepinierele sa dispuna de bazine
cu apa incalzita in care se tin puii pana devin mai rezistenti pepinierele au o perioada
scurta de functionare de cateva luni pe an 1-3 luni se pot utiliza in sezonul rece pentru
reproducere la salmonise sau stiuca iar in sezonul cald la ciprinide. Pentru ca pepinierele
sa obtine rezultate eficiente trebuia sa ind urm cond: sa fie sit in sprop alpelor curgatoare
cu debit permanent gurile ccanalelor de alimentare sa fie prevauzte cu filter si site, sa aiba
apa cu temp necesara specie casa de incubatie sa fie spatioasa sa se asigure igiena totala a
sursei se apa dar si a incubatoarelor si juvelnicilor sa dispuna de un numar sufficient de
reproducatori, bazinele sau juvelnicele unse de tin prepuii sa fie prevazute cu instalatii de
arerisire. Act ant a reproducerii se refera la : effect lucrarilor de intratinere colectarea
hipofizelor de crap parcarea reproducatorilor, pregatirea reprodcucatorilor maturi sexuali
pentru mulgere prepararea suspensiei de hipofiza si manipularea si injectarea
reproducatorilor.
Lucrarile de intretinere:
Se executa cu 2-3 saptamani inainte de reproducere consta in controlul bunei fucntionari
aa instalatiei de apa in incubatoare in bazine de parcare naturare si in bazine unde se tin
prepuii. Instrumentarul se spara si se curate bine, incubatoarele filtrele canalele se
dezinfecteaza cu clorura de var, numarul bazinelor se stabileste in functie de capacitatea
de productie zilnica a pepinierei si de cantitatea de rerpoducatori se calculeaza cantitatea
de apa necesara pepinierii se verifica ca totul sa fie finctional. Colectarea hipofizelor de
crap se face in luna aprilie cand cantitatea de hormone este mare se obtine de la pestii mai
mari de 3 veri care se pescuiesc inainte de esxtragerea hipofizei indifferent de sex. Se
aseaza pestii pe o masa si folosindu-se un cutit se despica un capac de la ceafa pana in
spatele ochilor si se indeparteaza substatna gazoasa care acopera creierul cu un tampon
de vata iar cu un bisturiu se face o sectiune transversal pesntru a desprinde creierui de
baduva spinarii. Hipofica are culoare alba si se gaseste sub creier in apropierea chismei
ocular, fie intr-o adancitura pe fundul cutiei craniene.
 Se scoate hipofiza cu o penseta se depune pe o hartie de filtru apoi se introduce intr-o
solutie de acetone unde se tine 6 ore dupa care se scoate si se introduce intr-o alta sticla
de acetone pentru 12 ore se scoate si ramane e o hartie de filtru pana se usuca se
capsuleaza si eticheteaza hipofizele colectate se pot utiliza 2-3 ani daca sunt pastrate
uscate la intruneric la o temperature de aprox 5 Ccelsius. Parcare reproducatoriloe, cei
alesi se dep separate pes exe in bazine amplasate in directia nord-nord est, cualimentare si
current continuu se regleaza debitul de apa astfel incat temp sa fie 15-16 grade la crap sau
8 la salmonide. Inafara se salmonide cu apox 10 zile inainte de a incepe injectarea se aleg
loturile mici de reproducatori care sunt plasate in apa cu temp ceva mai ridicata si tot
separate pes exe. Pestii se controleaza zilnic si daca au abdomenul moale se pot injecta.
Preg pentru mulgele a reprod sexuali injectarea cu suspensie de hipofiza se face pentru
a grabi maturarea gonadelor sexuale aceasta manopera presupune masurarea si cantarirea
reproducatorilor, prep suspensiei de hipofiza manipularea si injectarea reproducatorilor si
erpopularea acestora in bazine de repopulare si controlul lor. In bazinele de maturare nu
se administreaza hrana pentru ca pestii in momentul mulgerii sa aiba tubul digestive gol
astfel se Evita amestecul produselor sexuale cu excremente.
La stabilirea dozei se tine seama de faptul ca la female pentru un kilogram greutate vie
este nevoie de 1-2 hipofize si jumatate de cm cub de ser fiziologic. Pentru un mascul este
necesara o hipofiza si jumatate de gram de ser fiziologic pentru w………..
Numarul de hipofize necesar pentru un reproducaror se titureaza untr-un pojar pana se
obtine o pulbere peste aceasta se toarna ser fizilologic suspensia se aspira intr-o seringa
curate in ultimii ani sa incercat utilizare unor prod farmaceutice gonadotropina euionica
si fiecare are protocolul sau de lucru.
Se pescuiesc reproducatorii se aleg cei cu bazinul moale fiecare peste este asezat pe o
targa de prelate ………
Acul seringii se introduce sub un solz din regiunea spatelui de langa inotatoarea dorsala,
se apasa seringa si se scoata acul brusc ai se preseaza pestii injectati sunt sparati pes exe
si se introduce in alte bazine. Juvelnicele pot fi introduce si in bazine unde apa este
optima pentru maturare aici reproducatorii se tin pentru 24 de ore si se controleaza daca
elibereaza usor produsele sexuale, daca la control dupa 48 de ore se constata ca nu
elimina produse sexuale pestii respective sunt indepartati de la reproductie.
Actiunile piscicole pentru reproducerea artificiala:
Principalele se refera la mulgerea preprod fecundarea icrelir, incubarea icrelor fecundate
pana la ecloziunea prepuilor.
Mulgerea se executa sub adaposturi pentru ca produsele sexuale sa nu fie expuse direct
razelor solare, vantului ploii si prafului, la pestii vii cand sunt prea vigurosi si se zbat se
pot anestezia in prezlabil, mulgerea se face atat la pestii care la maturitate sexuala asi
depoziteaza icrele in cavitatea abdominala (salmonidele cat si la cei care evacueaza
produsele sexuale prin canale speciale.
Un alt procedeu se obt a icrelor la sturionii de talie mare prin sectionarea peretelui
abdominal si scoaterea gonadelor se obtine un numer mic de icre fecundare deoarece nu
se pot separa icrele maturate de cele nematurate. La obtinerea icrelor prin mulgerea se
face astfel se anesteaziaza , se sterge se preseaza usor abdomenul cu degetele, primele
icre se indeparteaza restul icrelor se capteaza intr-un lighean curat si uscat se fac portii de
250-300 de icre intr-un lighean uscat, laptii se capteaza prin absorbtie cu o seringa apoi se
varsa peste icre in general 3-4 ml pe o portie de 250-300 de grame de icre. La sturioni si
laptii se pot colecta prin spintecarea abdomenului.
Fecundarea icrelor se realizeaza in urma amestecarii lor cu laptii timp de cateva minute se
foloseste o pana, la fecundarea icrelor de cega dupa stropirea icrelor cu lapti se adauga
100 de ml de apa iar la fecundarea icrelor de crap peste amestec se adauga o cantitate
mica dintr-o solutie de uree pentru a favoriza fecundarea.

Incubarea icrelor fecundate decurge in conditii optime cand eclozarea se efectueaza in 48

de ore cand icrele provin de la o femela sau in intervalul 2-4 zile cand provin de la mai
multe female. Se cunosc mai multe tipuri si metode de incubare a icrelor fecundate:
- Incubarea in carafe zug-weiss, incubarea in aceste carafe a icrelor care se lipesc, a
icrelor care nu se lipesc,
- Incubarea in juvelnice crista j-orea
- Incubarea pe rame a icrelor ce se lipesc
- A icrelor de crap in pepiniera
- Celor care se lipesc direct in ape curgatoare
- Icrelor prin aspersie
 - In aparate de clocire dispuse orizontal;
Incubarea in carafe a icrelor fecundate care se lipesc se aplica la reproducerae artificiala a
crapului folosindu-se incubatoare zug-weiss sau incubatoare cilindrice americane. Peste
icrele fecundate aflate in lighean se toarna o solutie de uree in concentratie de 8,8 con pe
litru se ameste jumatate de ora se inclina lighieanul se indeparteaza lichidul suplimentar
iar icrele fecundate se trec in carafe puse in legatura cu osursa de apa curentul apei
circula de jos in sus, debitul de apa trabuie sa fie de 4 litri pe minut in primele 24 de ore
si de 3 litri pe minut ulterior. Temperatura apei trebuie sa fie de 20-23 de grade Celsius.
Dupa 24 de ore de la incubatie se opreste circulatia apei se scurge, sis poi peste icre se
introduce o solutie de verde malachite in concentratie de 1 la 100000 sau de 1 la 1 mil, se
amestece timp de 5 min dupa care se scurge Solutia si se restabileste concentratia apei. La
24 de ore se repeat imbaierea timp de 3-4 zile (pana apar petele ocular). Dupa eclozare
puii sunt varsati in lighiane si apoi deversati in juvelnice care stau in apa curate si bine
oxigenata puii se tin in juvelnice inca 3-5 zile pana la resorbtia sacului vitelin si apoi se
pot livra. Incuvarea se poate face in aceste carafe si a icrelor care nu se lipesc la unele
salmonide si la stiuca. Icrele fecundate se introduce in carafe in care apa are un debit de
6-8 litri pe minut temp 26-28 C0 . Eclozarea are loc dupa 24-30 de ore prepuii se trec in
asa numitele puiernite unde se tin 4-5 zile pana la disparitia sacului vitelin. Incubarea se
poate face in juvelnice de tip criste jorea se foloseste pentru ciprinidele asiatice in care se
introduce 1 kg de icre fecundate pe juvelnic se lasa in liniste pana la eclozare cand
prepuii sunt evacuate prin sifonare in puiernite.
Incubarea pe rame a icrelor fecundate care se lipesc nu necesita instalatii speciale poate fi
folosita pentru reprod artificiala a crapului atat in crescatorii cat si in ape curgatoare.
Incubarea icrelor de crap in pepiniere: fecundarea se face intr-un lighean fara sol de uree,
icrele sunt repartizate pe rame care au intre 60 si 100 cm marginile de 3-4 cm iar fundul
lor este pe tifon , ramele sunt dispuse vertical atasate pe un support metallic, sunt
suspendate intr-un bazin cu apa bine oxigenata, la o temp de 20 – 22 grade Celsius, se tin
astfel 2-3 zile pana cand la embrion apar petele oculare in acest moment se scot ramele de
pe support se aseazza orizontal la suprafata apeiastfel incat icrele s fie cufundate in apa.
DUpa 5-6 ore de la eclozare se ridica ramele si se introduce in pozitie vertical in
juvelnice unde cad prepuii pentru a limita infestarea icreleor dupa 24 de ore de la incuatie
si apoi zilnic pana la aparitia petelor ocular ramele cu icerr fecundate se introduce timp
de 5 min in solutie de verde de malakit 1 la 1 mil. Incubarea icrelor fecundate care se
lipesc direct in ape curgatoare se face atunci cand temperature epei atinge valorile
necesare specie se allege o portiune a apei ferita de vandturi dominante departe de maluri
cu fundul tare cu vegetatie moderata si apa oxigenata se incgid aceste locuri de 50 pe 50
de metri se pescuiesc total plasa trebuie sa fie cu ochiuri mici . In aceasta zona se
foemeaza ogoane mai mici de 2-2 m si 2m adancime care servesc pentru depozitatea
masculilor si femelelor tot oboare de 2 pe 2 sunt destinate si reproducatorilor pentru
maturare dupa ce sau facut injectii cu suspensii cu de hipofiza.
Se mai face un compartiment de ,…. Mpatrati pentru fecundarea icrelor pe suporti. Icrele
fecundate fara a fi descleiate se pun pe rame in pozitii orizontale la adancime 20-60 cm
sau se pot folosi rogojini sau cosuri de nuiele. Pentru a feri icrele de malire de 2-3 ori pe
zii se cufunda suportul in apa dupa eclozare si resorbtie prepuii se imprasti singuri in
bazinul respectiv. Incubarea icrelor fecundate prin aspersie se aplica icrelor care se lipesc
de substrat este necesara ca umiditatea relative sa fie de 100% iar temperature ape isa fie
optima pentru specia respective si constanta.
Icrele fecundate se pun pe rame se agata ramele pe stelaje si se stropesc continuu cu apa
la aceeasi temperature cand apar petele ocular ramele se introduce in bazin unde va avea
loc eclozarea pentru evitatea eclozarii cu mucegaiuri se fac zilnic imbaieri cu verde de
malachite in proportie de 1 la 500 de mii sau la 1 mil. Incubarea icrelor in incubatoare
orizintale, aparate de clocire dispuse orizontal pentru icrelipicioase sau nu, atat in
pepiniere cat si in ape naturare sau curgatoare.
Reproducerea artificiala a crapului
In cazul reproducerii artificiale se produc urmaotarele etape asigurarea lotuluide
reproducatori stimularea elementelor sexuale colectarea produselor sexuale si fecundarea
si incubatia.
Stimularea maturarii elementelor sexuale se realizeaza prin injectarea reproducatorilor cu
extract hipofizar in ultima decada a lunii aprilie sau in primele zile ale lunii mai dozele de
extract hipofizar variaza in functie de sex greutatea corporala si temperature apei. Astfel
la female ala tempreratura de 16-18 grade Celsius doza este de 4 ml per kilogram corp la
temp de 19-21 grade 3 ml jumatate per kg corp, iar peste 3 lm per corp. La mascul
indifferent de temp apaei doza este de 1-2 ml per kilogram corp. Inejctia cu extract de
hipofiza se face la baza intotatoarei dorsale in suspensie de 2 ml ser fiziologic, la female
si de 1 ml ser fiziologic la masculi. Reproducatorii injectati sunt parcati separate pes exe
in bazine de maturare cate 3-5 exemplate pe bazin.
Colectarea produselor sexuale se incepe cu cele de la mascul cu 60 de min inaintea
femelelor se face cu ajutorul unei pipete care se introduce in orificiul genital, sperma este
depusa in eprubete in anumite situatii se realizeaza un lichid conservant din 6,6 grame
clorura se sodiu pe litru 0,1 grame clorura de potasiu, 0,4g pe litru hidrocarbonatde sodiu.
Raportul de dilutie este de 1 la 1 sepoate pastra timp de o ora la temperature mediului sau
in recipient cu gheata in frigider pana la maxim 24 de ore. Se trece la colectarea icrelor se
urmareste comportametul femelelor in bazin in apropierea momentului declansarii
ovulatiei femelele devin mai active inoata dea lungul bazinului de maturare aproape de
mal, in acest moment femelele se pescuiesc pentru colectarea icrelor se imobilizeaza in
pozitie oblica cu capul in sus, se maseaza usor abdomenul icrele sunt colectare in cani de
material plastic gradate pentru a putea fi masurate apoi sunt turnate in ligheane de plastic
in portii de 250 de grame dupa obtinera a 4-5 portii de icre se toarna 5 ml de sperma si se
mai adauga jumatate de litru de lichid fecundatnt (30 de grme de uree + 40 de grame se
clorura de sodiu la 10 litri de apa) se agita ligheanul pentru omogenizare. Pentru
fecundare si incubatie icrele sunt transportate in sala se incubatie unde se executa mai
intai descleierea icrelor in suspensie de namol si sunt barbotate cu bule de aer operatiune
in urma careia icrele se acopera cu un strat protector fata de infestarea cu diferite
mucegaiuri.
Dupa 24 de ore de la fecundatie icrele sunt tratate cu solutie de aldehida formica 1 la
500 timp de 15 min, se procedeaza astfel: se opreste alimentarea cu apa……….. se toarna
solutie de formol diluat in proportie de 2 treimi din proportia incubatorului se agita icrele
apoi se deschide robinetul de alimentare imbaierea se repeat la 24 de ore timp de 5 min
pana eclozioneaza peste 50% din icre. Pe masura eclozionarii icrele sunt ridicate la
suprafata sunt deversate in juvelnice. Larvele sunt tinute aici un timp variabil in functie
de temperature.
5 zile daca temperature este
4 zile la 19-20 de grade
3 zile al peste 20 de grade
In timpul predezvoltarii peretii juvelnicelor se spala cu palma pentru indepartarea
suspensiilor iar juvelnicele pot fi plimbate prin bazine. Incepand din a treia zi de la
ecloziune larvele se pot hrani cu larve specific asa numitele prestarter care asigura
procesul de dezvoltare si trecerea rapida la hranire exogena cee ace duce la reducerea
substantial a pierderilor prin inanitie.
In perioada de alevin se urmareste permanent dezvoltarea larvelor, resobtia sacului
vitelin, aparitia inotatoarelor …. Cand sunt livrate larvele trebuiesa aiba gura mobile
corpul pigmentat sis a prezinte cam o treime din volumul initial al sacului vitelin. Larvele
livrate pot fi lansate in bazine de predezvoltare sau direct in helestele de crestre de vara
intai.
Reproducerea artificiala a ciprinidelor asiatice:::::::::::::::::::::
Pentru aclimatizarea speciilor fito si planctonofage (cosas sanger novac scoicar) este
necesar asigurarea anumitor conditii in statiile de reproducere alimentarea cu apa sa se
faca dintr-o sursa de apa curgatoare cu debit permanent relative constanta si neexpusa
poluarii. Temperatura apei sa se mentina la valori ridicate si constant intre 22 si 26 grade
Celsius pe toata durata reproducerii . Apa sa aiba insusiri fizicochimice optime din punct
de vedere piscicol.
Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice cuprinde urmatoarele etape: formarea
loturilor de reproducatori:Selectia si cresterea reproducatorilor::: Pescuirea
reproducatorilor din bazinele de iernat si trecerea lor in bazinele de maturare: Stimularea
maturarii elementelor sexuale :
Pescuirea si aplicarea tratametului hormonal, fecundatia , incubatia si ambalarea si
transportul larvelor.
Cresterea si formarea loturilor de reproducatori este o etapa importanta in reproducerea
artificiala a ciprinidelor asiatice , rapordtul mascul female trebuie bine stiut si pentru
aceasta trebuiesc cunoscute caracteristicile privind diferentierea speciilor in general se
refera la aspectul inotatoarelor la principalele specii de ciprinide: la sanger la masculi
exista rugozitati pe primele inotatoare la radiile inotatoarelor pectoral sunt rugoase si
tepoase, la female inotatoarele pectorale sunt netede.
La novac la masculi marginile superioare ale primelor radii de la nivelul inotatoarelor
pectoral sunt taioase si inclonate spre inapoi, la female sunt netede.
La cosas la masculi radiile inotatoarelor pectorale sunt groase si lungi ascutite ca niste
cutite iar in sezonul de reproducere pe inotatoarele pectoral si pe uperculi apar organe
perlate care sunt aspre la pipait. La female inotatoarele pectorale sunt subtiri si scurte
dispuse sub forma de evantai si nu apar organe perlate.
Varsta la care este atinsa mturitatea sexuala calitatea si cantitatea produselor sexuale
variaza in functie de climat dar si de calitatea si cantitatea de hrana (vegetatie terestra,
acvatica submersa, furaje combinate, faina de peste etc).
Pestii destinati viitorului lot de reproducatori trebuiesc crescuti separati pe varste pentru a
se putea stabili momentul stabilirii lor. Selectia si cresterea reproducatorilor: pentru
formarea loturilor de reproducatori se aplica selectie in masa in 3 stape: la varsta de un an
se retin 30 % din materialul piscicol in anul 2 10 % iar in anul 3 25%.
Capacitatea de cresterea a acestor specii este foarte mare in conditii de hrana, dar pentru
reproducere artificial nu se recomanda obtinerea unor indivizi cu greutate prea mare din
uramtoarele motive: proportional cu greutatea corpului la female creste si cantitatea de
gonade iarm maturarea unei astfel de cantitati se produce greu, este necesara cersterea fie
a dozei depreparat hormonal fie prelungirea perioadei de maturare. Manevrarea a unor
reproducatori de dimensiuni si cantitati mari este foarte greoaie. Pentru popularea
helesteelor decrestere cu reproducatori din specii asiatice in functie de bogatia bazei
trofice densitatea poate sa fie urmatoare 350 -500 de exemplare la hectar din care 150-
200 sanger, 150-200 cosas , 80-120 novac. Numarul de mascul se calculeaza astfel 3
masculi la 5 femele .
Pestii fito si planctonoofagi se introduc separate, dar si pe varste.
In prealabil primavera timpuriu helesteele de prematurare se curate se aplica
amendamente si se inunda pentru a favoriza dezvoltarea organismelor fito si
zooplanctonice. La momentul optim femelele sunt sortate dupa gradul de maturare in 3
categorii: in stadiu avansat abdomenul este mult marit si moale (primele injectate),
female cu abdomenul putin moale dar marit (vor fi folosite la reproductive mai tarziu) sai
female fara semne ale gonadelor vor fi trecute in bazinele decrestere. Norma de populare
a helesteelor de populare este de 1200-1500 deexemplare la hectar.
Strimularea ………………………….la pestii fito si planctonoofagi cea mai eficienta este
hipofiza de crap. Extractul hipofizar se administreaza segmentat. Pentru ovulatie 10% din
doza iar dupa 24 de ore restul. Doza totala de extract hipofizar este de 6 ml per kg corp .

31.05.2017
Reproducerea artificiala a salmonidelor::
Astazi cresteera naturala a salmonidelor in conditii extensive nu se mai aplica
deoarece nu este rentabile se foloseste doar reproducerea intensive care pesupune reprod
artificiala. Reprod artificiala la salmonide a fost descoperita de un german Jacobi in sec
XVIII, se practica aproapei toare crescatoriile de imp prac de reprod artificiala sunt
pastravul de munte, lipanul, lostrita, somonul s.a. Pastravul de munte original din apele
de munte europene se extinde sip e alte continente, la noi in toate paraiele si raurile de
munte este un peste de apa rece, prefer cursul superior al apelor curgatoare bogate in
oxygen are o mare variabilitate si de forma si de culoare. Femelele devin mature la 4 ani
iar masculii la 3 ani. Depunerea produselor sexuale are loc la temperature scazute la o
temperature de intre 6-8 grade Celsius. Perioada de reprod dureaza din octombrie pana la
sfarsitul lunii decem. In mediul natural reprod migreaza in zonele din amonte pana in
apropierea izvoarelor, femelele sapa cu ajutorul inotatoarei caudale un cuib un prundis cu
adancime de aprox 7 cm unde asi depune icrele pe care le acopera cu prundis. Icra la
pastrav este galben portocalie cu dimensiune mare 4-5 mm iar numarul lor este de 1000-
2000 icre per kg corp. Dupa depunere reprod se introc de unde au plecat.
Pastravul curcubeu este original din ameria de nord treieste din californiapana in
Alaska, in Europa a fost introdus in 1880 existan 2 forme, cea continental si cea
migratoare. Maturitatea sexuala este atinsa la 3-4 ani, perioada de reproducere incepe la
sfarsitul iernii si se continua pana la incep lunii mai.
Coregonul original din republicile sovietice, dintr-un lac Peipus maturitate sexuala 2-3
ani dep icrelor in lacuri dar sip e afluienti in perioada octombrie decembrie apa poate sa
aiba intre 2-3 grade Celsius, icrele sunt bentonice lipicioase , inttre 16 si22 de mii.
Lipanul populeaza ape curgatoare din portiuni cuprinse intre zona pastravului si zona
mrenei, cu un fund pietros, si debit puternic fara cascade, traieste in aproape toate raurile
de munte de la noi din tata cu 2 exceptii jiul si….. Maturitate sexuala 2 ani la mascul si 3
ani la femela. Dep prod sexuale in per lunii mai cand apa are intre 6-10 grade C. Icrele
sunt depuse in zone cu pietris la adancime mica au dimesiuni aproape la jumatatea celor
de pastrav culoare galben portocalie, 3000-6000 per kg corp. Nu este folosit in crescatorii
piscicole deparece suporta foarte greu starea de capturitate.
Caracteristicile procesului tehnologic in cazul reprod art la salmonide:
- Bazine specia pentru parcare, sala de incubatie prevazute cu aparate de incubat, cu
instalatii de alimentare si evacuale a apei, si bazine pentru dezvoltarea larvelor.
Bazinele pentru parcarea reprod au dim reduse au forma alungita , pot fi construite
din beton pamant sau pamant captusit cu lemn. Pentru pastrav au dim de 3m lungime
1m latime 1m inaltime. Debitul care alimenteaza trebuie sa varieze intre 600 si 1000
de litri pe ora pentru a putea inocui cant de apa in 3 ore. Densitatea reproducatorilor
se calculeaza in functie de marimea reprod totusi se ia in calcul ca 0,2-0,3 mPatrati
pentru fiecare exemplar.
Sala de incubatie o construc simpla dar solida cu acoperis si pereti grosi pentru a
mentine temp const. Dim salii de incub variaza in functie de incubatoare si de cutiile
pentru hranirea larvelor si alevinilor. Se folosesc 2 tipuride incub cele cu current
vertical sau orizontal.
Bazinele pentru parcarea puietului se numesc puiernite, pot avea current orizontal sau
rotund sau patrate cu alimentare tangentiala. Se recomanda cele rotunde si patrate
deoarece realizeaza un current constant fata de bazinele clasice.
Tehnilogie::
Asigurarea lotului de reproducatori: in foarte multe cazuri reprod de salmonide sunt
procurati din mediul natural se aleg din toamna cei foarte bine colorati faramalformatii,
se face sortarea de toamna, se retin cei mau buni puieti in general dupa primul an ar
trebui sa aiba cel putin 10 cm lotul de reproducatori trebuie hranit cu cea mai buna hrana,
si alimentatia sa inceapa din stadiul de pui. Cu 2 sapt inainte de preprod reprod sunt
pescuiti si parcati, o data pe saptaman verificandu-se maturarea gonadelor. Cand sunt
recoltati din mediul natural se urmaresc cei care urca spre locul de reproducere in
aceastaperioada caracterele sexuale sunt bine evidentiate: femelele au abdomenul marit
rotunjit si moale, orificiul genital este proeminent si congestionat, masculii au colorit
intens, exemplarele in varsta su si maxilarul proeminent si intins in sus, orificiul genital
este ingust alungit si albinos. Varsta cea mai potrivitap entru reproducere este intre 4 si 7
ani cand femelele asigura maxim de potential, dupa aceasta varsta dau in general icre mai
mici. O female poate sa dea in jur de 1200 de icre, in functie de numarul de pastravi si de
greutatea de livrare, din 1200 de icre se obtin cam 62,5 kg de puiet la 100g fiecare. In
funct de productie aceasta de imparte la cat se obt de la o femela 62,5.
Intotdeauna se ia o rezelva de acel putin 10 femele. Reproducatorii tinuti in captivitate
in bazine separate au un regim special primesc hrana cat mai naturala data in portii
moderate pentru a nu se ingrasa, se calculeaza cant de hrana cam 2 % din greutatea
pestelui. Inainte de reproducere cu 1 luna de zile se scade cam 10 % iar cand este aprcat
nu se hraneste. Daca reprod sunt ingrasati circ sangvina este mai inceata iar prod sexuale
se reduc atat cant cat si calitativ. Colectatea prod sexuale si fecundarea icrelor dupa
scoaterea din bazin reprod se tin cateva se cunde cu capul in jos pentru a se linistii.
Femela este stearsa cu o carpa uscata astfel se evita amestecul de apa cu icrele apoi se
preseaza usor abdomenul, incepand de la aripioara abdom pana la orificiul ventral. Se
mulg 3-4 femele icrele sunt colectate intr-un lighean curat si uscat se mulg laptii de la
masculi direct peste icre presandu-se cu mana partea superioara a abdomenului. Folosind
o pana de gasca se amesteca sperma cu ovulele, pana se realizeaza amestecul uniform de
spermatozoiri dupa care se dauga apa si se amesteca din nou si sunt lasate icrele in repaos
cateva minute. Prin spalari repetate se elimina excesul de spermatozoizi si icrele sunt
introduse apoi in incubatoare. Femelele care au eliminate in totalitate icrele sunt trecute
in helesteele de crestere sau lansate in rauri. Celelalte se tin in bazine de parcare cel putin
8 zile si pastreaza pana elimina toate icrele. Sperma poate fisi conservata chiar 3 zile la
temperature de 6 Grade.
Verificarea fecundarii icrelor se poate face prin introducerea lor chiar in otet de vin
dupa 3 minute embrionul din icre se opacefiaza si apare vizibil ca o virgula mica.
Embrionul in mod normal apare in mod normal dupa 8 zile de fecundare pa pastravul
…..timp in care se acumuleaza 100 de grade zile dupa 200 de grade zile de la fecundare
in icre apare sira spinarii viirorului puiet, si apoi apar 2 puncte negre care sunt ochii.
In acest moment icrele se numesc embrionate. Icrele sunt mai usoare imediat dupa
mulgere devin mai grele dupa fecundare iar inainte de eclozare greutatea lor scade din
nou. Incubatia icrelor fecundate in acest scop se executa urmatoarele lucrari:
determinarea periodica a continutului apei in oxygen si debitul de alimentare controlul
circulatiei apei in incubator, controlul temp apei, indepartarea din 2 in 2 zile a icrelor
moarte cu ajutorul unei pipete, pentru a nuse dez anumite mucegaiuri.. Indepartarea dep
de mal. Perioada de incubatie variaza in functie de specie este mai scurta la pastravul
curcubeu decat la pastravul de munte iar in cadrul aceleeasi specii este influientata de
temp. Astfel la 5 grade durata de incubatie este de 80 de zile, la 10 grade 31 de zile iar la
16 grade 19 zile. In timpul incubatiei se pierd cam 3-5procente la pastravul indigen si
ceva mai mult la pastravul curcubeu. Cauzele care produc pierderi sunt: icrele au ramas
nefecundate datorita stropirii lor cu lapti de slaba calitate mulsi de la masculi prea tineri
sau batrani, icrele au fost mulse fortat sau supramaturate, icrele au fost manuite
necorespunzator, (zgariate, tinute in lumina, netratate), sau sunt icre de la female care nu
au ajuns la maturitate.
Eclozarea: data aprox a eclozarii de det dupa cant de caldura acumulata in emvrioni su
dupa forma alungita pe care o ia icra cu putin timp inainte de eclozare. Embrionii nu
eclozeaza in masa ci treptat in circa o saptamana. In timpul eclozarii este necesara
mentinerea unei temperature constant deoarece scaderea temperaturii prelungeste
procesul si poate influienta negative embrionii. Imediat dupa eclozare larvele stau culcat
lateral pe fundul incubatorului din cauza sacului vitelin voluminous. Ele incep sa se miste
sis a inoate spre sfarsitul perioadei larvare cad sacul vitelin sa resorbit in proportie de 75
%, resorbtia sacului vitelin se face la pastravul indigen la 6-7 saptamani iarla pastravul
curcubeu la …..
Dezvoltarea embrionara si larvara, se disting 3 etape:
1. De la fecundare pana la formarea ochilor se caracterizeaza printr-o rezistenta
diferita a icrelor: in primele 2 zile icrele sunt foarte rezistente pot fi dispuse la
anumite actiuni piscicole, in decurs de cateva zile incep sa se formeze embrionul,
apar ochii ca 2 puncte negre, in ceasta perioada icrele sunt foarte sensibile, de
aceea nu sunt miscate iar in incubator se mentine o liniste cat mai mare.
2. Incepe cu formare ochilor si se termina cand icrele devin rezistente din nou
transformandu-se in asa numitele icre embrionate
 3. De la eclozare pana la resorbtia sacului vitelin si corespunde asa numitei perioade
larvare.
La eclozare larvele au 1,5-1,6 cm capul mare si gura neformata stau pe fundul
incubatorului nemiscate pe masura ce rezerva vitelina este consumata, sacul vitelin
asi reduce volumul corpul de pigmenteaza se formeaza inotatoarele si treptat incepe
sa se deplaseze. Dezvoltarea embrionara si larvara este influientata de temp lumina si
oxygen.
In special razele ulttraviolete au actiune extreme de daunatoare asupra alevinilor si
salmonidelor. Deficitul de oxygen influienteaza negative poate duce la moarte
embrionului.

Dez embrionara si larvara la Lipan

Reproducerea artificiala a Lipanului este asemanatoare cu cea a pastravului cu mentiunea
ca reproducatorii se pescuiesc din mediul natural deoarece aceasta specie suporta greu
captivitatea. Dupa 2 zile de la fecundatie icrele de lipan asi maresc volumul datorita
sacului perivitelin voluminous format in urma hidratarii. Dupa aprox 11 zile se schiteaza
embrionul, este de forma alungita, si executa miscari slabe, cu regiunea caudala. La 16
zile embrionul este bine dezvoltat are inotatoare natural este mobil iar dupa 200 de grade
zile incepe eclozare. Lungimea larvei la eclozare este de 0,7mm corpul este pigmentat,
capul este bine dezvoltat si partial dezvoltat. Treaptat sacul vitelin se reduce, larva creste
in dimensiuni, se formeaza si celelalte inotatoare astfel incat la 28 de zile larca are 6,8 cm
toate inotatoarele sunt distincte corpul este acoperit cu solzi iar in dreptul liniei laterale
este vizibil un rand de pete mari negre alungite, si apar pe linia dorsala si un alt rand de
pete negre mici si rotunjite. Dupa cateva zile de la eclozare larvele incep sa se hraneasca
actic acest lucru presupune administrarea de hrana formata dein microorganism vii. Larve
de insect, pe masura ce cresc se pot hrani cu plankton si se pot trece in helestee de
crestere. In circa de 2 luni puii de lipan ajung la 8 cm lungime.
Reproducerea coregonului are reproducerea asemanatoarele ca ceilalti, insa predomina
cea artificiala, reprod provin din mediul natural cand temp apei scade su 8 grade celsiul.
Intensitaea maxima este intre 15 noiembrie si 15 decemrie. Sunt selectati pestii vigurosi
care au inttre 3-4 ani si au o greutat intre 1 kg si 1,5 kg. Trebuie manevrati atent avem
nevoie de un numar de masculim mai mare. (pentru 3 femele 5-6 masculi). Incubatia se
face in incubatoarele clasice current de apa vertical, un debit de cam 2l pe minu cu o
temp de 2-4 grade, saturatie de oxygen 80%. Se elimina prinsifonare icrele moarte care
vein albicioase, procentul cel mai mare de icre moarte se inregistreaza in prima luna de
fecundare, perioada de fecundatie dureaza mult, 300-330 grade zile, eclozarea se prod
simultan. Pe masura ce eclozeaza larvele sunt antrenate de curentul de apa in jgheaburi.
Larvele trec la hranire active la 3-4 zile, au diametrul de 1 mm si sacul vitelin foarte mic.
Pentru repropularea lacurilor larvele sunt trecute imediat dupa granirea active sau dupa 3-
4 saptamani. In anumite momente se poate practica si repropularea cu icre fecundate
inainte de aclozare, acestea sunt depuse pe un fond nisipos la 1,5-2m avantajul acestui
procedeu are avantajul ca ecloarea are loc direct in lac si cand larvele trec la hranire
active au si mediul necesar.