Sunteți pe pagina 1din 6

ŞTIINŢE BIOLOGICE

ROLUL ȘI LOCUL OMG ÎN SOLUȚIONAREA


PROBLEMELOR FITOSANITARE
DOI: 10.5281/zenodo.3842686
CZU: 574+631.147+631.95

Doctor habilitat în științe biologice, profesor cercetător Leonid VOLOȘCIUC


E-mail: l.volosciuc@gmail.com
Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor

THE ROLE AND PLACE OF GMO IN SOLVING PHYTOSANITARY PROBLEMS


Summary. The world population has exceeded 7 billion people and is forecasted to reach beyond 11 billion by
2100. Annual crop loss to pests alone account for 25-30 % of the global crop losses. Conventional agriculture is asso-
ciated with problems of pest’s control and pesticide accumulations. Genetic modification, as area of biotechnology,
concerns with the manipulation of the genetic material in living organisms and oriented to mitigate several current
challenges in agriculture. Despite the above controversies being proven unfounded, GM crops are linked with potential
health risks and genetic hazards associated to them. The main critical questions about the new traits is the extent to
which will contribute to feeding the world in the future. The investment in these emerging genetic-engineering technol-
ogies and in a variety of other approaches should be made, because it will be critical for decreasing the risk of global and
local food shortages. This paper presents the conceptual vision, concerns and the future trends, highlighting the crucial
role of ecological agriculture both in environmental protection, as well as social and economic sectors.
Keywords: ecology, GMO, organic farming, pest, plant protection, sustainable development.

Rezumat. Populația mondială a depășit 7 miliarde de oameni și se anticipează că va depăși 11 miliarde până în 2100.
Pierderile anuale ale culturilor cauzate de organismele dăunătoare reprezintă 25-30% din producția globală. Agricultura
convențională este asociată cu problemele de control al dăunătorilor și al acumulărilor de pesticide. Modificarea gene-
tică, ca domeniu al biotehnologiei, ține de manipularea materialului genetic al organismelor vii și este orientată spre
atenuarea mai multor provocări actuale din agricultură. În ciuda controverselor frecvente, culturile modificate genetic
se asociază cu potențialele riscuri pentru sănătate și cu posibilele pericole genetice. Principalele chestiuni stringente
în legătură cu noile realități sunt măsurile în care OMG vor contribui la alimentația omenirii în viitor. Investițiile în aces-
te tehnologii de inginerie genetică emergente și într-o varietate de alte abordări ar trebui continuate, deoarece va fi
esențial pentru scăderea riscului de penurie alimentară la nivel local și global. Articolul prezintă viziunea conceptuală,
preocupările și tendințele viitoare, subliniind rolul crucial al agriculturii ecologice atât în ​​protecția mediului, cât și în
sectoarele sociale și economice.
Cuvinte-cheie: ecologie, OMG, agricultură ecologică, organisme dăunătoare, protecția plantelor, dezvoltare durabilă.

INTRODUCERE organisme dăunătoare, dintre care preferabile sunt


metodele biologice de combatere [3; 4; 5] cu aplicarea
Pornind de la dinamica și tendințele evoluției tehnologiilor de producere și a mijloacelor microbio-
populației Terrei care, fiind într-o creștere continuă, logice [4; 6].
a depășit 7,3 miliarde de locuitori și perspectiva atin- Soluționarea problemelor legate de securitatea ali-
gerii a 9 miliarde în anul 2040 și 10 miliarde în anul mentară și siguranța alimentelor se bazează pe tehno-
2060, devine tot mai stringentă necesitatea impulsi- logii performante și pe alte abordări privind sporirea
onării măsurilor de fortificare a securității alimenta- productivității culturilor, care nu sunt suficiente și une-
re. Pe fundalul acestei perspective, pierderile cauzate ori doar maschează efectele adverse asupra mediului
de organismele dăunătoare constituie 25-30 % anual, înconjurător. Soluțiile vin de la investigațiile biotehno-
iar în condiţiile dezvoltării epifitotice a patogenilor logice cu potențial consistent de generare a productivi-
şi invaziei vertiginoase a dăunătorilor şi buruienilor, tății sporite cu imputuri reduse și obţinerea entităților
pierderile de recoltă depăşesc nivelul de 50-60 % sau vegetale cu rezistenţă înaltă la condițiile nefavorabile
compromit complet culturile agricole [1; 2]. și provocările cauzate de schimbările climatice [7; 8].
Soluționarea problemelor ecologice din agricul- Pe parcursul ultimilor decenii, știința a înregis-
tură reclamă utilizarea complexă a măsurilor ecolo- trat rezultate relevante în vederea regenerării primelor
gic inofensive de control al densității populațiilor de plante transformate genetic cu gene străine și cultiva-

Akademos 1/2020| 33
ŞTIINŢE BIOLOGICE

rea largă a plantelor transgenice. Organismele modifi- GRADUL DE CERCETARE A PROBLEMEI


cate genetic (OMG) ocupă un loc deosebit în strategiile LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
de soluționare a problemelor globale, inclusiv a secu-
rității alimentare, precum şi de transformare a unor Impactul negativ al organismelor dăunătoare și
specii de plante care necesită combaterea organismelor necesitatea combaterii acestora
dăunătoare [9; 10; 11]. Actualmente OMG se cultivă Pierderile anuale de producţie fitotehnică, cauza-
pe suprafețe enorme, de 189,8 milioane de hectare, iar te de organismele dăunătoare, constituie 25-30 %, iar
patru culturi: soia, porumbul, bumbacul și rapița ocu- daunele anuale depăşesc 2,5 miliarde lei [2; 5], ceea
pă 90-100% dintre aceste suprafețe. Utilizarea OMG ce determină necesitatea aplicării diferitor metode
nu poartă însă un caracter univoc, iar riscurile pentru de combatere, inclusiv a tratamentelor chimice, fapt
mediu şi sănătate devin tot mai evidente. Se atestă în- ce, în consecință, afectează sănătatea omului şi dere-
doieli suficiente în ce privește nocivitatea OMG, fapt ce glează echilibrul ecologic. Așadar, protecţia plantelor
necesită elaborarea metodelor alternative celor chimi- reflectă nivelul tehnologic din fitotehnie, iar aplicarea
ce de combatere a organismelor dăunătoare [11; 12] și îndelungată a noxelor provoacă schimbări genetice la
investigarea lor profundă și complexă [13; 14]. organismele dăunătoare și, în ultimă instanță, apariţia
Omenirea se arată tot mai îngrijorată de evoluția rezistenţei la pesticide. Sporirea continuă a dozelor şi a
agriculturii și așteaptă soluții salvatoare din partea numărului de tratamente [5; 19] este însoțită de reper-
comunității științifice internaționale. Deosebit de re- cusiuni tot mai grave asupra populaţiei umane – redu-
levante în acest sens sunt rezultatele unor cercetări de cerea dramatică a speranţei de viață, scăderea imunită-
rezonanță înglobate în Raportul UNESCO (Comisia ţii, creşterea nivelului morbidităţii și mortalităţii. Drept
IAASTD, 2008), prin care se recunoaște lipsa perspec- soluție vine elaborarea şi aplicarea largă a metodelor
tivelor de dezvoltare a agriculturii tradiționale și nece- alternative de protecţie a plantelor [3; 16; 20].
sitatea implementării direcțiilor noi bazate pe circui- Investigațiile în vederea reducerii impactului
tele naturale. O dovadă importantă constituie sporirea organismelor dăunătoare asupra culturilor agricole
impactului organismelor dăunătoare și aprofundarea și mediului înconjurător sunt determinate de capa-
crizei ecologice provocate de aplicarea pesticidelor, citatea omului de a propune măsuri de explorare și
fapt ce accentuează actualitatea și oportunitatea ela- transformare a naturii, și anume:
borării biotehnologiilor de producere și aplicare a 1. Elaborarea și utilizarea diferitor compuși chi-
organismelor folositoare, printre care un loc deosebit mici sintetici pentru protecţia plantelor, care asigură
revine agenților microbiologici [1]. indicatori biologici, economici și ecologici valoroși,
dar provoacă efecte negative grave, ceea ce necesită
MATERIALE ȘI METODE măsuri de control permanent.
2. Dezvoltarea capacităților de rezistenţă a tu-
Pronosticarea dezvoltării organismelor dăună- turor nivelurilor de organizare a biosferei, fapt ce
toare a fost efectuată cu ajutorul sistemului electronic creează condiţii de utilitate continuă în baza meca-
„Agroexpert” pentru determinarea indicatorilor cli- nismelor naturale de reglare a densității populaţiilor
matici şi avertizarea lor [3; 15]. organismelor dăunătoare și deschide căi noi de apli-
Au fost aplicate metodele protocolare de cercetări care a potențialului natural de menținere a echilibru-
microbiologice și virologice adaptate pentru elabora- lui biosferic.
rea mijloacelor alternative de protecţie a plantelor [3; Pe lângă direcțiile nominalizate, practica mon-
16; 17] și cultivare in vivo şi in vitro, utilizând produ- dială de soluționare a problemelor de sănătate a
cerea agenţilor biologici la suprafaţă, în profunzime şi plantelor este centrată pe aplicarea noilor tehnologii
semi-profunzime [4; 15]. agricole, dar și a cercetărilor în domeniul genomului
Testarea în condiţii de laborator, pe loturile de ex- organismelor vii și implementarea strategiei transfe-
perienţă și de producere a mijloacelor microbiologice rului de gene prin intermediul metodelor moleculare
de protecţie a plantelor s-a efectuat în repetiţii rando- biologice, care au stat la baza unor viziuni strategice de
mizate, cu prelucrarea statistică a rezultatelor [18]. sporire a securității alimentare și de protecție a plan-
Pentru analiza perspectivelor de dezvoltare a agri- telor.
culturii și în scopul reducerii impactului organismelor Posibilitățile ingineriei genice și genetice în asi-
dăunătoare asupra culturilor agricole a fost dezvoltat gurarea securității alimentare
conceptul elaborării preparatelor biologice de comba- Realizările ingineriei genetice și aplicarea genelor
tere a plantelor și de implementare a agriculturii eco- utile de la unele organisme la altele, formând organis-
logice prin aplicarea protecției integrate a plantelor. me modificate genetic al căror genotip a fost alterat

34 |Akademos 1/2020
ŞTIINŢE BIOLOGICE

prin manipularea directă a ADN-ului propriu oferă Rezistența plantelor la fungi şi bacterii poate
un șir de avantaje [9; 11]. Deosebit de importante în fi consolidată și pe cale naturală. Efectele sunt de-
acest sens sunt accelerarea proceselor de ameliorare terminate de proteinele responsabile de procesele de
și obținerea culturilor agricole cu recolte sporite di- patogeneză, numite proteine PR, cu funcții enzima-
minuând imputurile aplicate, precum și elaborarea tice care scindează peretele celular al ciupercilor mi-
tehnicilor predictibile, transferând doar gene sau blo- croscopice (chitinaza), precum și de diverși compuşi,
curi de gene și nu genomul fiecărui partener, cum se proteine antifungice și fitoalexine care asigură rezis-
efectuează în ameliorarea tradițională. tenţa plantelor de cultură la agenţi patogeni micotici
Evoluția tehnologiilor de obținere a OMG, înce- şi bacterieni [10; 11].
pând cu elaborarea primelor plante transgenice în Controverse privind impactul OMG asupra să-
anul 1993, a parcurs trei etape: identificarea, izolarea nătăţii mediului şi omului
şi clonarea genelor de interes; transferul genelor de Elaborarea OMG a alimentat speranțe la nivel
interes la plantele de cultură; selecţia plantelor care mondial în ce privește creșterea indicatorilor cantita-
exprimă la un nivel optim caracterul transferat şi tes- tivi și calitativi ai culturilor agricole, precum și ameli-
tarea acestora în câmp pentru evaluarea stabilităţii orarea mediului înconjurător. În paralel, transgeneza
expresiei transgenice. Avantajele ingineriei genetice a provocat o multitudine de îngrijorări şi controver-
cu scopuri de protecție fitosanitară rezultă din ca- se, printre care:
racterele împrumutate de la alte organisme, cum ▪▪ suspiciuni de provocare a mutațiilor, cancerelor
este toleranţa la erbicide și rezistenţa la organismele și bolilor degenerative;
dăunătoare. ▪▪ modificarea unor agenți patogeni care ar putea
Toleranţa la erbicide. Se obține prin transferul facilita transmiterea bolilor infecțioase sau apariția
unei gene bacteriene menite să codifice informația unor noi vectori;
privind biosinteza fermentului, fapt ce inactivează ▪▪ efecte nocive asupra circuitelor biogeochimice
erbicidul şi asigură rezistenţa plantei la acesta. Prin prin reducerea capacității solului de a descompune
transferul genei 5-enolpiruvatshikimat-3-fosfat- materia organică;
sintază (EPSPS) de la Agrobacterium tumefaciens ▪▪ sporirea impactului organismelor dăunătoa-
(tulpina C4) la soia, plantelor li s-a indus toleranţa re și accentuarea proceselor de poluare și reducere a
la erbicidul glifosat prin intervenţia asupra enzimei fertilității solului, sporirea presiunii asupra biotei, în-
EPSP-sintetaza. În consecință, a fost modificată gena deosebi asupra insectelor polenizatoare și entomofage;
care codifică enzima, asigurând activitatea ei în pre- ▪▪ îmbolnăviri și efecte alergice și toxice la oameni,
zenţa glifosatului, iar apoi aceasta a fost transferată animale și plante;
la plantele de cultură, inducând rezistenţa la erbicid ▪▪ pierderea purității genofondurilor culturilor
[8; 11]. agricole.
Rezistenţa la insecte s-a obținut prin transferul la Agiotajul referitor la urmările negative ale OMG
plantele agricole a genei cry, prelevate de la bacteria este alimentat de mai mulți autori care au evaluat
entomopatogenă (Bacillus thuringiensis), care codi- eventualele consecinţe, evidențiind următoarele [7;
fică expresia unei toxine cu proprietăți insecticide și 8; 9; 12]:
nu manifestă toxicitate pentru om. Încadrarea genei ▪▪ răspândirea transgenelor la plantele înrudite
cry (cry1Ab, cry1Ac, cry1F şi cry9C) a endotoxinei din flora spontană;
Bacillus thuringiensis (84 de patovariante) în genomul ▪▪ fortificarea capacităților organismelor ne-ţin-
culturilor agricole asigură rezistenţa plantei-gazdă tă prin achiziţia pe calea hibridării a unor caractere
la insectele dăunătoare și reducerea presei pesticide transgenice și selecţia de buruieni rezistente la erbi-
[11]. cide;
Rezistenţa plantelor la virusurile fitopatogene ▪▪ apariţia rezistenţei la toxinele Bt a unor insecte
şi la alți agenți patogeni crește prin introducerea ge- dăunătoare, mai cu seamă la insectele coleoptere și
nelor de la anumite virusuri fitopatogene, fiind posi- afectarea entomofagilor naturali și a insectelor utile;
bilă și identificarea acestora în mod expres. De exem- ▪▪ transferul orizontal de gene şi apariţia de rase
plu, prin clonare şi transfer în plantele de cultură noi de organisme dăunătoare;
a genelor care codifică proteinele capsizilor virali, ▪▪ extinderea suprafețelor de culturi rezistente la
s-au obținut culturi de dovlecel rezistent la virusul erbicide, reducerea biodiversităţii şi sporirea ariilor
mozaicului tutunului și la alte plante cu rezistenţă la de răspândire a populaţiilor de buruieni.
virusul mozaicului lucernei și la virusul mozaicului Riscurile potenţiale legate de utilizarea OMG sunt
castraveţilor [9]. determinate de următoarele fenomene:

Akademos 1/2020| 35
ŞTIINŢE BIOLOGICE

▪▪ genele OMG pot fi transmise prin polen cu or- pleiotropice care să confere caractere noi plantelor
ganisme sălbatice (Fluturii Monarch), iar descendenţii gazdă la eliberarea lor în mediul înconjurător.
hibrizi pot dobândi proprietăţi noi sau obține capaci- Tot mai frecvent sunt invocate riscurile provocate
tăţi de concurenţă cu alte plante; de OMG asupra conservării biodiversităţii [22]. Orga-
▪▪ OMG pot deveni buruieni pentru agricultură, nizaţia pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor
eliminând alte plante, iar plantele transgenice pot fi Unite (FAO) a stabilit că din anul 1900, odată cu tre-
toxice sau alergene, prezentând pericol direct pentru cerea la cultivarea varietăţilor de plante uniforme din
om, animale domestice şi cele din fauna spontană. punct de vedere genetic, s-au pierdut circa 75 % din
Generalizând dezavantajele utilizării OMG în fi- diversitatea genetică a plantelor. Deși în decurs de mai
totehnie, putem evidenția principalele direcţii de risc: bine de 20 de ani (1996–2018) OMG au influențat con-
▪▪ Fluxul orizontal de gene ce poluează formele pa- siderabil dezvoltarea agriculturii, totuși acestea:
rentale valoroase şi materialul genetic din centrele de ▪▪ nu au asigurat creșterea veniturilor fermierilor
origine; apariţia formelor noi de patogeni, superburu- din lume;
ieni, supervectori de transmitere a elementelor geneti- ▪▪ nu au ameliorat semnificativ cantitatea și calita-
ce și patogenilor noi. tea recoltelor;
▪▪ Inducerea instabilităţii genomice în genomurile- ▪▪ nu au diminuat ritmul galopant al malnutriției
ţintă și, în consecință, reducerea biodiversității; polua- pe Terra;
rea genetică și dezvoltarea bioinvaziilor. ▪▪ nu au redus volumul pesticidelor aplicate, ci au
▪▪ Modificarea microflorei omului, în urma sporirii cauzat creșterea lui;
rezistenţei bacteriilor la antibiotice. ▪▪ nu au contribuit la soluționarea nici a unei proble-
▪▪ Apariția unor proprietăţi alergene cauzate de me globale, ci din contra, au agravat procesul de reduce-
particularităţile proteinelor exotice, sinteza accidenta- re a biodiversității, starea faunei și sănătății populației.
lă a toxinelor și creșterea riscului de cancer. Evaluarea riscului OMG şi a produselor acestora
▪▪ Apariția alergenilor alimentari și reducerea are în vedere două componente importante: riscul de
calității alimentelor. mediu şi sănătatea omului. În Protocolul de la Car-
▪▪ Acumularea reziduurilor de pesticide, a căror tagena asupra Biosecurităţii, adoptat în 2000, sunt
metaboliți devin mai toxici decât formele lor inițiale. prezentate etapele ce trebuie parcurse în evaluarea
▪▪ Distrugerea insectelor benefice și a microorga- riscului, urmărindu-se caracterele organismelor vii
nismelor solului. modificate (OVM) care ar putea avea impact negativ
▪▪ Dezvoltarea hazardurilor socioeconomice și etice. asupra diversităţii biologice, asupra mediului în care
Cu toate că astăzi, în scopul evaluării multiplelor sunt eliberate şi asupra sănătăţii omului. Protocolul
controverse, se efectuează numeroase teste cu implica- stabileşte măsurile de protecţie în zonele de transfer
rea OMG, se monitorizează diverse modificări ale ge- al OVM, deplasările transfrontaliere, impactul aces-
nelor atât în condiții naturale, cât și în laborator, devine tora în vederea dezvoltării sustenabile a zonei şi a
necesară determinarea exactă a modificărilor genetice conservării diversităţii biologice.
în generațiile viitoare. Or, s-a stabilit infiltrarea ADN- Problemele de biosecuritate în Republica Moldo-
ului modificat pe calea polenizării, ceea ce provoacă va sunt reglementate de Legea nr. 755 din 21.12.2001,
poluarea genelor naturale și creează probleme în etiche- iar modificările sunt perfectate într-un nou proiect
tarea alimentelor modificate sau nemodificate genetic. de lege [17].
Lipsa tehnicilor și modalităţilor de cuantificare În scopul prevenirii situaţiilor nedorite în cazul
a riscurilor pentru sănătatea omului și a mediului eliberării în mediu a OMG, au fost elaborate reco-
asociate OMG animă și mai mult spiritele, precum mandări menite să contribuie la diminuarea pro-
și informația modestă disponibilă despre acțiunea blemelor enumerate: sporirea atenţiei în proiectarea
OMG pe parcursul mai multor generații. Evident, co- unui OMG pentru reducerea riscurilor asupra me-
munitatea științifică internațională se face responsa- diului, analiza beneficiilor şi riscurilor de mediu prin
bilă de clarificarea situației. investigarea complexă a acestor fenomene, preveni-
Se știe că inserţia transgenelor în celulele plante- rea eliberării în mediu a unor OMG nedorite, moni-
lor poate genera efecte genetice neintenţionate. Me- torizarea permanentă a OMG comerciale.
canismele de încorporare a genelor străine în geno- În ciuda opoziţiei, protestelor şi controverselor,
mul gazdă rămâne deocamdată puțin cunoscut, iar actualmente implementarea OMG înregistrează o
inserţia lor întâmplătoare poate să deregleze activi- ascensiune continuă pornind de la avantajele ce nu
tatea altor gene, cu efecte nedorite asupra plantei [9; pot fi neglijate şi activitățile exercitate de companiile
11]. Astfel, genele străine ar putea determina efecte biotehnologice [8; 9; 10].

36 |Akademos 1/2020
ŞTIINŢE BIOLOGICE

PERSPECTIVELE EDITĂRII GENOMULUI cont de mediul specific şi de dinamica acestora, folo-


seşte mecanismele naturale și entitățile utile, adaptate
Caracterul complex al problemelor legate de securi- la menţinerea populaţiilor dăunătorilor şi patogenilor
tatea alimentară, sănătatea omului și starea mediului în- sub pragul economic de dăunare, asigurând eficiența
conjurător determină necesitatea aplicării capacităților economică și ecologică. Cercetările biotehnologice
biotehnologiilor moderne de a pătrunde în meca- centrate pe crearea OMG reprezintă o activitate care
nismele constituite pe parcursul evoluției biosferei, nu este conforma preceptelor de agricultură ecologică.
obținând pârghii de editare a genomului. În acest scop Drept soluție eficientă se propune elaborarea și
se aplică noi tehnici de ameliorare a plantelor, cum sunt implementarea tehnologiilor de agricultură ecologică,
nucleazele sintetice: nucleaza deget de zinc, nucleaza care, pornind de la utilizarea mecanismelor naturale
TALE, sistemul CRISPR-Cas9, mutageneza direcționată de reglare a relațiilor dintre elementele agroecosiste-
cu oligonucleotide, cisgeneza și intrageneza, metilarea melor, posedă capacități suplimentare de asigurare a
ADN mediată de ARN, grefarea pe portaltoi MG, ame- rentabilității economice [16; 20; 22].
liorarea inversă, agroinfiltrarea, agroinocularea, care Agricultura ecologică constituie un sistem de
permit inducerea unor schimbări direcţionate în geno- producție care menține fertilitatea solurilor și sporește
murile organismelor. Ele permit modificarea informa- activitatea ecosistemelor, fiind bazată pe sistemele
ţiei genetice pentru a genera noi proprietăți, înlăturarea ecologice, diversitatea biologică și ciclurile de viață
unor regiuni specifice din genomuri și adăugarea unor adaptate la condițiile concrete, în locul utilizării
transgene în locații specifice din genomuri și reprezintă substanțelor chimice cu efecte adverse. Modul ecolo-
progrese  considerabile în ameliorarea și protecția fito- gic de producere agricolă îmbină tradiția, inovația și
sanitară a plantelor [15; 20]. știința în beneficiul mediului înconjurător și promo-
Tehnologia CRISPR (clustered regularly interspa- vează relațiile echitabile și calitatea bună a vieții tutu-
ced short palindromic repeats), al cărei potențial a ror celor implicați [17; 23].
fost demonstrat pentru prima dată de Jennifer Doud- Pe lângă măsurile de protecție biologică a plan-
na și Emmanuelle Charpentier în anul 2012, permite telor, care constituie fundamentul reglării densității
modificarea genomului oricărei entități biologice și a populațiilor de organisme dăunătoare, agricultura
fost declarată invenția anului 2015. CRISPR consti- ecologică folosește și alte procedee tehnologice de
tuie un instrument ce permite corectarea defectelor producere a culturilor agricole, printre care:
ADN, funcționând asemenea unor „foarfece” mole- ▪▪ Aplicarea realizărilor biotehnologice prin
culare. Acestea permit decuparea selectivă a zonelor utilizarea biodiversității genotipurilor utile, îndeo-
nedorite din cadrul genomului și înlocuirea lor cu noi sebi a soiurilor și hibrizilor cu manifestare diferită a
fragmente de ADN. Se declară că tehnologia dată va imunității plantelor.
revoluţiona studiul şi tratamentul unei game imense ▪▪ Utilizarea condițiilor optime ale mediului
de boli la om, plante și animale, inclusiv cancere şi pentru impulsionarea dezvoltării plantelor prin
infecţii incurabile, precum și afecţiuni ereditare. Pro- efectuarea analizelor fitosanitare și monitorizarea per-
gresele științifice actuale demonstrează că CRISPR manentă a organismelor dăunătoare, precum și exa-
este nu doar o tehnologie extrem de versatilă, ci una minarea solelor din cadrul asolamentelor și aplicarea
care se dovedește a fi precisă, din ce în ce mai sigură lor în funcție de necesități.
de utilizat și promițătoare. Editarea genelor  conferă ▪▪ Elaborarea strategiei de protecţie integrată a
eficiență și precizie prin reducerea perioadelor de cer- plantelor prin reducerea pierderilor cauzate fitotehniei
cetare-dezvoltare și ameliorare și pentru combaterea de organismele dăunătoare la un nivel minim de chel-
organismelor dăunătoare cu evoluție rapidă [21]. tuieli din volumul global al producţiei, care trebuie să
fie întors în circuitul mare al materiei şi energiei pentru
CONCEPTUL DE AGRICULTURĂ
asigurarea mersului normal al circuitelor substanţelor.
ECOLOGICĂ VERSUS OMG
▪▪ Managementul integrat al producerii cultu-
Dintre metodele noi de combatere a organismelor rilor agricole reprezintă abordarea selectivă și in-
dăunătoare, cele mai eficiente sunt metodele biologice teligentă a viziunilor asupra evoluției agriculturii
[3; 16], care includ introducerea şi aclimatizarea enti- și tendințelor de dezvoltare a culturilor agricole cu
tăților biologice pe arii noi, producerea lor în masă şi obținerea recoltelor mari de calitate înaltă, ținând cont
lansarea sezonieră în agrocenozele protejate [3; 5]. În de capacitatea acestora de a valorifica potențialul eco-
așa mod se constituie un sistem de reglare a densită- logic al agrosistemelor și coexistența cu organismele
ții populaţiilor de organisme dăunătoare care, ţinând dăunătoare.

Akademos 1/2020| 37
ŞTIINŢE BIOLOGICE

CONCLUZII 7. Maser Ch., Pollo C. Resolving Environmental Con-


flicts, Second Edition. 2011. 286 p.
▪▪ Aplicarea metodelor molecular-biologice con- 8. Hakim Danny. Doubts About the Promised Bounty of
stituie temelia viziunilor strategice de soluționare a Genetically Modified Crops. In: The New York Times. Oct.
problemelor legate de securitatea alimentară, în care 29, 2016.
genele utile de la unele organisme sunt transferate în 9. Garcia A. M., Altieri A. M. Transgenic crops: Impli-
altul, formând organisme transgenice, care înregis- cations for biodiversity and sustainable agriculture. Bull.
trează avantaje considerabile, dar și controverse. of Sci. Technol. and Society, 2005, 25, 4, p. 335-353.
▪▪ Ecologizarea activităților de protecție a plantelor 10. Ghiorghița G. Organismele modificate genetic și
implicațiile lor. Iași: Pim, 2015. 144 p.
prin aplicarea mecanismelor naturale și antropice de
11. National Academies of Sciences, Engineering, and
reglare a densității populațiilor organismelor dăună-
Medicine. Genetically Engineered Crops: Experiences and
toare sub pragul economic de dăunare este întruchi- Prospects. National Academies Press. 2016. 606 p.
pată în procedeele tehnologice și activitățile din ca- 12. Megha K., Kaur G. S. Ecological impact of geneti-
drul sistemelor de obținere și procesare a produselor cally modified crops. In: Res. J. of Recent Sci., 2013, 2, 1-4.
agroalimentare ecologice. Anume pe ecologizare ca 13. Voloșciuc L.T. Soluționarea problemelor de protec-
obiectiv strategic trebuie centrată agricultura naționa- ție a plantelor în agricultura ecologică. În: Noosfera, nr. 10-
lă, care are o contribuţie semnificativă în dezvoltarea 11, 2014, p. 151-158.
economică sustenabilă. 14. Voloșciuc L., Pânzaru B., Lemanov N., Nicolaev A.,
▪▪ Tehnicile contemporane de ameliorare cu pâr- Șcerbacov T., Nicolaev S., Zavtoni P., Moraru L. Recent
ghii eficiente pentru dezvoltarea agriculturii ecologice achievements in microbiological plant protection. In: Jour-
contribuie la soluționarea problemelor de securitate ali- nal of ASM. Life Sciences. Plant and Animal Biotechnology,
no. 2(326), 2015. p. 178-183.
mentară, siguranță a alimentelor, precum și riscurilor
15. Toncea I., Simion E., Ioniţă Niţu G., Alexandrescu
ecologice. Odată cu creșterea populației globului, pen-
D., Toncea V. A. Manual de agricultură ecologică. București,
tru asigurarea securității alimentare și ecologice și ți- 2012, 360 p.
nând cont de controversele privind rolul OMG, devine 16. Voloșciuc L.T., Josu Veronica. Conceptul de agricul-
necesară sporirea recoltei principalelor culturi agricole tură ecologică – suport al agriculturii durabile în Republica
cu 60-70 %, precum și căutarea în continuare a răspun- Moldova. În: Noosfera. 2016, nr. 17. p. 89-98.
sului la întrebarea – cum atingem asemenea obiective? 17. Voloșciuc L.T. Protecția plantelor în agricultura eco-
logică. În: Eco Agricultura românească, 06 June 2018, p. 1-4.
BIBLIOGRAFIE 18. Dospehov B. A. Metodika polevogo opyta. M.: Agro-
promizdat, 1989, 313 s.
1. International assessment of agricultural knowledge, 19. Pavljushin V.A., Vilkova N.A., Suhoruchenko G.I.,
science and technology for development: global report/edi- Tjuterev S.L., Nefedova L.I. Novaja paradigma razvitija
ted by Beverly D. McIntyre et al. W., 2009. 606 p. zashhity rastenij i ee konceptual’noe nauchno-praktiches-
2. Rex Dufour. “Conventional” and “Biointensive” IPM. koe reshenie. În: Vestnik zashhity rastenij, nr. 3(89), 2016,
Apropriate Technology Transfer for Rural Areas. Pennsyl- s. 126-127.
vania. 2011. 52 p. 20. Doudna J. A., Charpentier E. Genome editing. The
3. Biological control of pest using trichogramma: new frontier of genome engineering with CRISPR-Cas9.
current status and perspectives, edited by S. B. Vinson, Science, 2014. 346: 1258096.
S. M. Greenberg, T.-X. Liu, A. Rao, L. F. Volosciuk.  Nor- 21. The CRISPR/Cas9 system for plant genome editin-
thwest A&F University Press, China, 2016. 496 p. gbeyond. In: Biotechnology Advances 33. 2015. p. 41-52.
4. Biopesticides: Pest management and regulation, by  22. Carpenter E. J. Impact of GM crops on biodiversity.
D. Chandler et al. CABI, 2010, 256 p. În: GM Crops, 2011, no. 2, p. 7-23.
5. Voloșciuc L.T. Probleme ecologice în agricultură. 23. Global Organic Statistics 2014 and Organic 3.0.
Chişinău: Bons Offices, 2009. 264 p. Growing Organic Agriculture Sector Explores its Future.
6. Helga Willer. The adventure of collecting data on or- FIBL and IFOAM. 2014. p. 1-8.
ganic agriculture worldwide. The World of Organic Agri-
culture. BIOFACH Congress. Nürnberg, 2019. 32 p.

38 |Akademos 1/2020