UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE

Referat

Tema :”Securitatea ecologică şi organismele

modificate genetic”

AUTOR: Vîrlan Daniela, masterand anul II

Monitoring Ecologic

CHIŞINĂU 2015

1
 Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………..…..3

1. Globalizarea si securitatea ecologica………….………………………………………....…4

2.Securitatea ecologică şi OMG…………………………………………………………….…..5

2.1. Esenţa şi problema OMG …………………………………………………………….….5
2.2. Efecte adverse ale modificărilor genetice ………………………………………….…..5
2.3. Principalii producători de organisme modificate genetic.................................................7
2.4. Aspecte etice ale utilizării organismelor modificate genetic........................................8
2.5. Cadrul legislativ al producţiei şi comercializării organismelor modificate genetic......10

Concluzie……………………………………………………………………………………...…12

Bibliografie……………………………………………………...………………………………13

2
 Introducere

Securitatea este un termen vag, fără o definiţie generală acceptată. Din punct de vedere
tradiţional este asociată cu ameninţarea sau cu utilizarea violenţei şi mijloacele militare sunt
văzute ca singurul mijloc de asigurare a securităţii, însă în ultimele decenii s-a demonstrat că
securitatea dezvoltă un subiect abordabil din mai multe perspective. Una dintre ele o reprezintă
securitatea ecologică.
Securitatea ecologică este una dintre componentele de bază ce ţin de asigurarea securităţii
generale a statului, care în mod plenar şi eficient contribuie la dezvoltarea durabilă.
Securitatea ecologică este reprezentată printr-un pachet de politici locale sau regionale,
reglementări, măsuri, aplicate incă din fazele de preconcepţie şi de preproiectare, ca parte
integrantă a oricăror proiecte sau activităţi umane, cu risc semnificativ de mediu real sau
potenţial, menite să asigure organizarea, desfăşurarea, supravegherea şi controlul oricăror
activităţi sau evenimente in deplină siguranţă de funcţionare, să asigure menţinerea calităţii
vieţii.
Securitatea ecologica urbana determina aparitia strategiilor care reconfigureza orasele si
infrastructurile acestora in moduri care contribuie la asigurarea reproducerii lor ecologice si
materiale.
În cadrul securităţii ecologice este din ce mai mult discutabilă problema organismelor
modificate genetic care în ultimul deceniu s-a dezvoltat intens creînd controverse în cadrul
societăţii şi în cercul oamenilor de ştiinţă care se divizează în două grupe: cei care susţin
OMG,considerîndu-le ca o soluţie pentru foamete; cei care consider că OMG este o problem
globală şi un risc enorm pentru sănătatea oamenilor şi ecosistemele natural.

3
1.Globalizarea si securitatea ecologica
Securitatea oricarui obiect (subiect) nu poate fi asigurata pe deplin fara a asigura securitatea
planetara.
Securitatea civilizatiei depinde de protejarea biosferei, de durabilitatea si evolutia ei, prin
urmare este necesara o asigurare a securitatii mediului natural

3 categorii de amenintari ce definesc dimensiunea ecologica a securitatii:

 amenintarile din partea mediului natural la adresa comunitatilor umane, ce nu sunt
rezultatul activitatilor umane - cutremure, eruptii vulcanice, tsunami
 amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor
planetei atunci cand schimbarile facute par a constitui amenintari existentiale la adresa
unei parti sau a intregii comunitati - poluarea mediului inconjurator, distrugerea stratului
de ozon
 amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor
planetei atunci cand schimbarile facute nu par a constitui amenintari existentiale la adresa
unei parti sau a intregii comunitati, dar pe termen lung exista efecte adverse – exploatarea
resurselor minerale.
Un flux din ce in ce mai mare de oameni, produse, plante, daunatori si agenti patogeni care
trec de frontierele devenite mai permeabile ameninta sa strice echilibrul dintre om si natura si
sa dea nastere unor probleme noi, inclusiv bio-invazii si posibile viitoare epidemii sau chiar
pandemii.

Incepand cu anul 1973, douazeci de boli cunoscute, inclusiv tuberculoza, malaria si holera s-
au intarit si s-au raspandit geografic.

Cel putin treizeci de boli necunoscute pana acum au aparut in aceasta perioada.

“In prezent, pandemia HIV/SIDA care continua, pare sa reprezinte cea mai mare amenintare
pentru viitor, desi o forma noua si mai mortala de gripa s-ar putea deplasa rapid in intreaga
lume inainte ca un vaccin sa poata fi produs (Naik 2003)”

Dinamica globalizarii aduce oamenii mai aproape unul de altul din punct de vedere fizic si
psihologic, in ceea s-ar putea cel mai bine numi o societate emergenta mondiala. O parte tot
mai mare din populatia globului se conecteaza la o retea de telecomunicatii in curs de
dezvoltare
De mai bine de 2 decenii, lumea stiintifica, guvernele si opinia publica au acceptat, in fata
evidentelor, realitatea fenomenului schimbarilor climatice si incearca sa faca fata primelor
sale manifestari meteorologice extreme
Problema cea mai importanta cuprinsa in dinamica economica securitatii este schimbarea
climatica, implicit incalzirea globala.

4
 2.Securitatea ecologică şi OMG
2.1Esenţa şi problema OMG
Organism modificat genetic sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o
plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie
genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene
umane), pentru a-i conferi anumite proprietăţi noi.
Organismele modificate genetic – create şi cultivate pe scară largă în Statele Unite ale
Americii – sînt acceptate de guvernele unor ţări ale lumii (care merg până la a le prezenta drept o
rezolvare a problemei foametei), dar sînt privite, în schimb, cu neîncredere de nenumărate alte
ţări şi respinse cu vehemenţă de organizaţiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte
controversat... Unii specialişti chiar au ajuns să definească, mai în glumă, mai în serios,
organismele modificate genetic ca o soluţie periculoasă la o problemă inexistentă...
Progresele realizate în ultimii ani în ştiinţă şi în tehnologie au avut un impact puternic asupra
sectorului agricol şi asupra celui alimentar din întreaga lume. Metode „novatoare“ de producţie
au „revoluţionat“ şi chiar au destrămat numeroase sisteme tradiţionale, afectând capacitatea de
producere a hranei pentru o populaţie aflată în expansiune continuă.

Aceste evenimente au generat numeroase schimbări în economie şi în organizarea socială,

dar şi în gestiunea resurselor planetei. Mediul natural a fost bulversat de „progresele“
tehnologice, care au permis nu doar obţinerea „ameliorărilor“ genetice prin selecţie, ci şi crearea
de noi combinaţii genetice cu scopul afirmat de a obţine în mod artificial vegetale, animale şi
peşti cu rezistenţă şi productivitate mult mai mare şi cu ţelul ascuns de a avea copyright asupra
seminţelor acestor specii.
Biotehnologia modernă oferă „noi posibilităţi de dezvoltare“ în sectoare foarte diverse, de la
agricultură la producţia farmaceutică, iar dezbaterile la nivel mondial asupra organismelor
modificate genetic sînt fără precedent în ultima perioadă şi au polarizat atât atenţia oamenilor de
ştiinţă, cât şi pe cea a producătorilor de bunuri alimentare, a consumatorilor, a grupurilor de
apărare a interesului public, a instituţiilor publice şi a factorilor de decizie.
Punerea la punct a organismelor modificate genetic este astăzi, fără îndoială, un subiect
care ridică numeroase probleme de etică referitoare la domeniul agriculturii şi al alimentaţiei.
Plantele modificate genetic sînt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. În
ultimii ani, alături de metodele clasice de încrucişare a soiurilor sau de utilizare a
îngrăşămintelor, au apărut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei
genetice. Toate aceste plante nou create de către om nu există în natură, iar impactul lor asupra
mediului şi asupra fiinţei umane nu este pe deplin cunoscut şi scapă cu totul sferei de control a
„specialiştilor“.

2.2. Efecte adverse ale modificărilor genetice asupra sănătăţii umane şi a mediului
• efecte alergice şi toxice asupra oamenilor; majoritatea culturilor modificate genetic sînt
concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale,
bromoxynil şi glyphosat (Roundup TM) sînt asociate cu tulburări de creştere ale fetuşilor, cu
tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb modificat genetic
numit StarLink declanşează reacţii alergice precum voma, diareea şi şocul anafilactic. Unii
consultanţi ştiinţifici din SUA consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic
(36% din producţia SUA) ar putea acţiona ca agenţi antigenici şi alergenici.

5
• efecte alergice şi otrăvitoare asupra plantelor şi animalelor
În această privinţă, cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la
Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă
Academie Rusă de Ştiinţă.
Nouă femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup în a
cărui hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente
amestecate cu făină de soia obişnuită. Au fost numărate femelele care au născut şi numărul de
cobai născuţi şi morţi. După primul stagiu, cobaii au fost împărţiţi în două grupe, una hrănită cu
făină de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia obişnuită. A rezultat un număr
anormal de mare de decese printre urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus,
36% dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care evidenţia starea lor de
extremă slăbiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenţă clară între hrănirea
cu alimente modificate genetic şi starea de sănătate a urmaşilor.
Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sînt foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor,
ceea ce este extrem de îngrijorător în ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor
nenăscuţi, mai ales în contextul în care se urmăreşte introducerea de cât mai multe OMG în
alimentaţia umană, din raţiuni comerciale, a declarat în concluzie Ermakova.
Puteţi vedea, în mod sintetic, rezultatele experimentului în tabelul de mai jos:

Femele care au născut Cobai născuţi Cobai morţi în 3 săpt. Procent Cobai în viaţă
Grup de control (4 din 6) 44 3 6,8% 41
Cu soia MG (4 din 6) 45 25 55,6% 20
Cu soia comună (3 din 6) 33 3 9% 30

În imagine, doi cobai din acelaşi grup de vârstă (!!!). Cel de jos este un cobai din grupul hrănit cu
soia modificată genetic, în mod vizibil extrem de debilitat.
Unul dintre nenumăratele studii cu rezultate negative făcute pe mâncarea modificată genetic a
fost realizat de cercetătorul de origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, care a hrănit cobai cu cartofi

6
modificaţi genetic. Experimentul său a demonstrat că astfel hrăniţi, cobaii ajungeau să aibă
creierul, ficatul şi testiculele mai mici, precum şi sistem imunitar deficient.
S-a mai observat şi prezenţa unui număr ridicat de celule precanceroase în mai multe ţesuturi ale
organismului.
La două zile după publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afară din postul
pe care îl ocupa la Rowett Research Institute, în urma unui telefon, se spune, primit direct de la
primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetători a fost desfiinţată şi s-a început
târârea membrilor ei într-o serie de procese care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea
dezvăluirii a şi mai multe adevăruri cumplite.
Jeffrey Smith, renumit susţinător al campaniei împotriva mâncării modificate genetic,
susţinea în cartea sa „Seeds of Deception: Exposing Industry and Government Lies About the
Safety of the Genetically Engineered Foods You're Eating“, apărută în 2003, că cercetătorii din
FDA care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la mâncarea modificată genetic „au primit
normative clare de a păstra pe viitor tăcerea referitor la acest subiect, sub ameninţarea de a fi daţi
afară din post“.

• efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul gazdă şi asupra

diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii; plantele modificate genetic sînt specii
exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii, eliminând alte culturi şi creînd supergândaci
şi superburuieni, care obligă la folosirea a şi mai multe chimicale toxice. Plantele modificate
genetic pot poleniza încrucişat cu plantele culturilor similare, fenomen care a provocat deja
distrugerea multor ferme organice, ale căror standarde nu permit folosirea seminţelor modificate
genetic.

• sensibilitatea modificată a agenţilor patogeni, facilitând răspândirea bolilor infecţioase sau

crearea de noi vectori;

• diminuarea acţiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare sau

fitofarmaceutice prin transferul genelor care conferă rezistenţă la antibioticele utilizate în
medicină; deoarece modificarea genetică este o ştiinţă cât se poate de inexactă, „specialiştii
geneticieni“ folosesc o genă-marker pentru a stabili dacă inserţia genelor în organisme a reuşit.
Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codează rezistenţa la antibiotice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat în 2001 că oamenii manifestă deja niveluri de
rezistenţă la antibiotice care îi fac mai vulnerabili la maladiile mortale.

• efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi în descompunerea în sol a materialului organic.

Pornind de la ameninţările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman şi
pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoaşterii (patologia,
agronomia), precum şi organizaţiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie împotriva
producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă OMG-urile la
scară largă în lume, în dispreţul opiniei publice.

2.3.Principalii producători de organisme modificate genetic

Ţările care produc organisme modificate genetic ar trebui să dispună de reglementări clare şi
responsabile şi de organe autorizate care să garanteze că riscurile sînt analizate într-o manieră
ştiinţifică şi că toate măsurile de securitate posibile sînt adoptate, pe baza testelor realizate

7
înainte de difuzarea produselor rezultate în urma aplicării biotehnologiilor. De asemenea, se
impune o monitorizare atentă odată ce aceste produse au fost diseminate.

Statisticile demonstrează că suprafaţa cultivată cu OMG la nivel mondial în anul 2003 este
estimată la aproximativ 68 milioane de hectare.
Teoretic, în Uniunea Europeană nu se cultivă plante modificate genetic, astfel că, din punct
de vedere oficial, acestea ajung în consumul populaţiei doar prin intermediul importurilor. Cu
toate acestea, se ştie că organismele modificate genetic sînt comercializate nu doar în Europa, ci
chiar în întreaga lume prin intermediul alimentelor procesate, cum ar fi ciocolata, hrana
bebeluşilor, pâinea, îngheţata şi hrana pentru animale.
Cea mai mare suprafaţă cultivată cu OMG se află în SUA, aproximativ 42,8 mil ha,
reprezentând 63% din întreaga suprafaţă cultivată cu OMG pe plan mondial. De altfel, SUA
alocă fonduri impresionante pentru cercetare în domeniul ingineriei genetice.
Pe locul doi se situează Argentina, cu o suprafaţă de aproximativ 14 mil. ha (21% din total
suprafaţă cultivată cu OMG), urmată de Canada cu 4,4 mil. ha (6%), Brazilia cu 3 mil. ha
(aproximativ 5%),China cu 2,8 mil ha (4%). Restul suprafeţei, reprezentând 1% din total este
cultivată de următoarele ţări : Australia, Spania, Uruguay,
România, Columbia, Honduras,Filipine, India, Indonezia.

Suprafaţa cultivată cu OMG în 2003 la nivel mondial

(Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului)

SUA 63%
Argentina 21%
Canada 6%
Brazilia 5%
China 4%
Alte ţări 1%

Cele patru mari culturi de plante modificate genetic cultivate în anul 2003 pe plan mondial sînt:
soia (41,4 mil ha), porumb (15,5 mil ha), bumbac (7,2 mil ha) şi rapiţă (3,6 mil ha).

Principalele specii de plante modificate genetic cultivate în anul 2003 la nivel mondial
(Sursa: Clive James, 2003)

Soia 61%
Porumb 23%
Bumbac 11%
Rapiţă 5%

2.4.Aspecte etice ale utilizării organismelor modificate genetic

Securitatea alimentaţiei, a mediului şi problema organismelor modificate genetic sînt strâns

legate. Consumatorii, dacă ar fi conştienţi de pericol, ar putea, prin cererea pe care o vor exprima

8
pe piaţă, să influenţeze în mod semnificativ deciziile cu privire la viitorul acestei tehnologii.

Preocupările consumatorilor cu privire la organismele transgenice pot fi grupate în următoarele

categorii:

• Siguranţa sanitară a alimentelor – reprezintă una dintre cele mai importante preocupări ale
consumatorilor în legătură cu organismele modificate genetic. Având în vedere că şi unele
alimente care nu sînt modificate genetic ridică numeroase probleme de genul alergiilor, al
prezenţei reziduurilor de pesticide, al contaminărilor microbiologice, cu atât mai mult în cazul
mărfurilor alimentare obţinute prin utilizarea noilor tehnologii consumatorii dovedesc un
scepticism mai ridicat.

• Impactul asupra mediului - o altă preocupare majoră a publicului este posibilitatea ca

organismele modificate genetic să perturbe foarte grav echilibrul naturii. OMG sînt produse
netradiţionale, a căror eliberare în mediu poate genera modificarea ecosistemelor („poluarea
genetică“). De aceea, monitorizarea eliberării deliberate în mediu a acestor organisme devine o
problemă deopotrivă etică şi tehnică.

• Riscurile şi avantajele – sînt aspectele pe care consumatorii le compară atunci când îşi exprimă
punctul de vedere cu privire la OMG.

• Transparenţa – reprezintă un drept legitim al consumatorului de a obţine informaţii privind

avantajele şi riscurile utilizării în agricultură a organismelor modificate genetic. Unul dintre cele
mai simple mijloace pentru respectarea transparenţei este etichetarea produselor alimentare,
indiferent dacă sînt sau nu modificate genetic.

• Responsabilitatea – consumatorii îşi doresc să fie implicaţi în stabilirea politicii care trebuie
urmată în cazul organismelor modificate genetic.

• Echitatea - analiza etică ridică în primul rând problema cunoaşterii măsurii în care utilizarea
organismelor modificate genetic în agricultură poate fi orientată şi contribuie în mod real la
ameliorarea nutriţiei şi sănătăţii consumatorilor săraci, în special în ţările aflate în curs de
dezvoltare. Până în prezent, utilizarea organismelor modificate genetic în agricultură a fost axată
în special pe reducerea costurilor la nivelul exploatării agricole în beneficiul producătorilor.

Anumite aspecte etice ale problemei mutaţiilor genetice se situează în contextul celor mai
importante principii ale drepturilor omului:

• Dreptul la o alimentaţie suficientă şi corepunzătoare – se referă la disponibilitatea unei

9
alimentaţii lipsite de substanţe nocive, în cantitate suficientă şi de o calitate adecvată satisfacerii
necesităţilor alimentare ale individului, precum şi la accesibilitatea sau posibilitatea de a obţine
această hrană într-o manieră durabilă şi care să nu împiedice respectarea celorlalte drepturi ale
omului.(Comitetul drepturilor economice, sociale şi culturale şi Comisia drepturilor Omului din
cadrul Naţiunilor Unite au abordat acest drept în cadrul summit-ului mondial privind
alimentaţia).

• Dreptul la o alegere în cunoştinţă de cauză - derivă din conceptul etic al autonomiei indivizilor.
Alegerea în cunoştinţă de cauză a consumatorilor este posibilă numai în condiţiile informării
corecte, astfel încât aceştia să ştie ceea ce consumă. Acest principiu ar putea fi aplicat, în primul
rând, prin etichetarea produselor alimentare obţinute din OMG. Orice strategie de informare a
publicului trebuie să includă metode şi tehnici adecvate, care să se adreseze şi grupurilor mai
puţin instruite şi mai defavorizate, astfel încât să li se ofere tuturor posibilitatea de a adopta
decizii în funcţie de propriile necesităţi.

• Dreptul la o participare democratică - corespunde necesităţii de dreptate şi echitate, acestea find

preocupările în ceea ce priveşte deciziile referitoare la problema organismelor modificate
genetic. Tuturor categoriilor sociale trebuie să li se ofere posibilitatea de a participa la
dezbaterile privind impactul OMG-urilor asupra vieţii şi a mediului, precum şi la avantajele şi
dezavantajele pe care acestea le pot oferi. Prin deciziile adoptate în prezent nu trebuie să fie
afectat dreptul generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile specifice.

2.5.Cadrul legislativ al producţiei şi comercializării organismelor modificate genetic

Oamenii de ştiinţă au opinat cu multă convingere că există un risc iminent ca aceste culturi
modificate genetic, cultivate la scară largă, să contamineze culturile organice pe zone întinse.

Organizaţii precum Greenpeace, Friends of the Earth şi Biroul European de Mediu, adepte
ale agriculturii ecologice, au condamnat vehement recomandarea Comisiei Europene care
permite coexistenţa în spaţii apropiate a culturilor modificate genetic şi a celor
nemodificate genetic, ca şi decizia acestei comisii de a lăsa numai în sarcina producătorilor
de OMG-uri întreaga responsabilitate de evitare a poluării genetice.
rept urmare, organizaţiile neguvernamentale ecologiste au solicitat guvernelor să adopte măsurile
corespunzătoare pentru a preveni acest risc, prin crearea unor zone necontaminate genetic şi prin
adoptarea unei legislaţii care să reglementeze regimul OMG-urilor (obţinerea, testarea, utilizarea
şi comercializarea).

Toate măsurile ce ar trebui adoptate sînt fundamentate pe principiul precauţiei şi includ

proceduri detaliate de evaluare şi management al riscurilor asupra organismului uman şi a
mediului.

Deoarece consumatorul are dreptul de a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege mărfurile în

cunoştinţă de cauză, se impune ca etichetarea alimentelor modificate genetic să devină
10
obligatorie în toate ţările care produc sau comercializează astfel de produse. În prezent
etichetarea OMG-urilor este obligatorie numai în statele Uniunii Europene.

Conţinutul informaţional al etichetei unui produs modificat genetic trebuie să facă referire la
următoarele aspecte:
• denumirea comună;
• denumirea ştiinţifică;
• codul modificării genetice.

Spre deosebite de Uniunea Europeană, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu

este, în prezent, obligatorie. Guvernul SUA consideră politica UE de etichetare a produselor
modificate genetic drept o barieră netarifară în calea exporturilor de materii prime şi alimente.
Oricum, s-a ajuns la situaţia hilară ca 60% dintre cei care îşi spun „campionii democraţiei“ să nu
aibă măcar habar că bună parte dintre alimentele pe care le consumă sînt modificate genetic.

În Japonia se întreprind demersuri pentru impunerea etichetării obligatorii a organismelor

modificate genetic.

Legislaţia europeană nu interzice, din păcate, utilizarea OMG-urilor, ci stabileşte doar un

cadru legislativ – mai mult declarativ – care „să asigure securitatea maximă pentru sănătatea
omului şi a mediului“. În ţările Uniunii Europene, activităţile de obţinere, testare, utilizare şi
comercializare a OMG-urilor sînt supuse, dar numai teoretic, unui regim special de reglementare,
autorizare şi administrare. Puţini ştiu însă, de exemplu, că siropul de glucoză din reţeta
ciocolatelor este obţinut din porumb modificate genetic, sau că lecitina din soia din aceeaşi reţetă
foloseşte soia MG...
A fost stabilit un cadru juridic şi instituţional care este lăudat fără bază reală că are drept scop
„reducerea riscurilor de producere a unor efecte negative asupra sănătăţii oamenilor, echilibrului
ecologic şi calităţii mediului înconjurător“. Astfel, în anul 2003, Comitetul Ştiinţific pentru
Plante al UE s-a mulţumit să propună, de ochi lumii, scăderea pragurilor de toleranţă legale la
organismele modificate genetic, dar nu eliminarea oricărei posibilităţi ca OMG să devină hrană
pentru oameni.

Toate reglementările elaborate au la bază principiul precauţiei şi includ proceduri detaliate

privind evaluarea şi managementul riscurilor.

Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie să devină obligatorie.

Consumatorul are dreptul de a cunoaşte ce conţine un aliment şi de a alege în cunoştinţă de cauză
produsele pe care le consumă.

Un fermier din South Dakota a oferit veveriţelor din jurul gospodăriei porumb modificat genetic
(OMG) proaspăt şi porumb crescut organic (ecologic – fără pesticide, insecticide etc), dar
vechi. Deşi se ştie că veveriţele preferă hrana proaspătă, acestea au ales să mănânce porumb
organic, chiar dacă era vechi de un an.

11
 Concluzie

În concluzie putem spune că de securitatea ecologică depinde sănătatea noastră şi mediul în

care trăim, iar organismele modificate genetic reprezintă o ameninţare pentru omenire şi pune
în pericol securitatea ecologică a ţărilor care le utilizează şi le promovează

12
 Bibliografie
1. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/18/CE din 12 martie 2001
privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic
2. http://www.bioresurse.ro/omg.html
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Organism_modificat_genetic
4. http://www.capital.ro/organismele-modificate-genetic-solutia-pentru-foamete-sau-cancer-
174310.html
5. https://prezi.com/ednz2okpgi-c/securitatea-ecologica/
6. http://www.nhn.ro/articole-stiintifice/articol2.htm
7. http://www.non-gmoreport.com/articles/june2013/farmer-experiment-squirrels-prefer-
organic-corn.php
8. http://ru.scribd.com/doc/123243766/SECURITATE-ECOLOGICA#scribd

13