BIOTEHNOLOGII APLICATE ÎN

CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI

Biotehnologii pentru tratarea apelor uzate/poluate
Aplicaţii practice ale BIOTEHNOLOGIILOR
pentru epurarea apelor uzate rezultate din
gospodăriile individuale ale populaţiei.

 INTRODUCERE
 CONCEPTE ŞI TENDINTE ACTUALE, DEFINIŢII
 APLICAŢII ACTUALE ALE BIOTEHNOLOGIILOR
 APLICAŢII PRACTICE ALE BIOTEHNOLOGIILOR
PENTRU EPURAREA APELOR UZATE REZULTATE DIN
GOSPODĂRIILE INDIVIDUALE ALE POPULAŢIEI
 CONCLUZII ALE IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI “COPMED” ASUPRA CREŞTERII
NUMĂRULUI DE SOLICITANŢI PENTRU UTILIZAREA
BIOTEHNOLOGIEI în GOSPODĂRIILE PROPRII

1
INTRODUCERE

Prezenta lucrare îşi propune să confere un cadru de abordare

a tematicii biotehnologiilor, a rolului şi locului acestora în contextul
general al orientării pe o traiectorie de dezvoltare durabilă a
sistemului socio-economic, din prisma utilizării lor pentru protecţia
mediului înconjurător. Voi încerca să definesc rolul biotehnologiilor
în contextul larg al posibilelor aplicaţii ale acestora, cu referinţă
strictă la folosirea lor nu numai ca sursă imediată de creştere
economică, ci ca element de primă importanţă care poate fi folosit
de populaţie în vederea protecţiei mediului. Pe plan european există
o tendinţă reală de stopare a utilizării substanţelor chimice pentru
tratarea deşeurilor a apelor poluate şi reziduale, inclusiv a
terenurilor infestate cu hidrocarburi şi înlocuire a acestor substanţe
cu soluţii bazate pe biotehnologii, bacterii şi enzime care
degradează hidrocarburile şi îmbunătăţesc calitatea apei. Tratarea
apelor reziduale, a apelor poluate cu metode biologice constituie nu
numai un mecanism care asigură tratarea apelor uzate/poluate
evitând astfel poluarea mediului, dar oferă şi metoda prin care
deşeurile de orice natură pot fi transformate în produse utile care să
fie astfel valorificate în continuare.

2
CONCEPTE ŞI TENDINŢE ACTUALE

DEFINIŢII
UNESCO a fost prima instituţie internaţională care a subliniat
importanţa cercetărilor asupra microorganismelor prin înfiinţarea în
anul 1962 a International Cellular Research Orgatization. De
asemeni a înfiinţat în 1975 o reţea de centre pentru resurse
microbiene. Acţiunile la acea dată pe acest domeniu se axau pe
prezervarea, aplicarea şi folosirea resurselor genetice ale
microorganismelor, în special în diverse procese de fermentaţie.
Obiectivele acestei reţele, constau în dezvoltarea şi
consolidarea colaborării între instituţiile sau laboratoarele de
cercetare care promovau studiile pe microorganisme, constituirea de
colecţii microbiene şi transferul de informaţii.
În anii “80 concepţia generală asupra biotehnologiilor era că
valoarea lor constă, în faptul ca sunt „unelte” aplicabile în diverse
sectoare cum ar fi: cultivarea plantelor alimentare, creşterea şi
îngrijirea animalelor, industria farmaceutica, industria chimică,
conversia biomasei în energie, transformarea deşeurilor, controlul
poluării şi igiena mediului ambiental. Pericolele şi riscurile folosirii
biotehnologiilor erau privite în contextul ec. legate de impactul
asupra societăţilor la nivelul competiţiei pe piaţa liberă.
Aceasta perioadă reprezintă începutul cristalizării ideii de
biotehnologie. Numeroase alte organizaţii, de pe continentul
American şi Asiatic si-au manifestat interesul şi încrederea în

3
viitorul biotehnologiilor. Persistă şi astăzi într-o măsură destul de
mare abordări sectoriale reducţioniste ale strategiilor de dezvoltare
ale acestora. Dacă în Romania biotehnologia se afla încă la graniţa
unei agregări a factorilor de decizie, pe plan European şi mondial
lucrurile, se află în etapa de coordonare regională.
Astfel, în raportul din 1996 al Comisiei pentru Biotehnologie a
UE, biotehnologia apare definită ca: aplicarea principiilor
inginereşti şi ştiinţifice pentru procesarea materialelor cu ajutorul
agenţilor biologici, pentru obţinerea de bunuri şi servicii. De
asemenea, Federaţia Europeană de Biotehnologie o defineşte ca:
utilizarea integrată a ştiinţelor naturale şi ingineriei prin folosirea
biosistemelor-celule microbiene, vegetale sau animale, părţi ale
acestora sau analogi moleculari-în bioindustrii.

4
APLICAŢII ACTUALE ALE BIOTEHNOLOGIILOR

La ora actuală există o multitudine de „clase” ale

biotehnologiilor definite în principal după sectoarele economice, în
care sunt acestea utilizate.
Diferenţiem astfel următoarele domenii:

- Biotehnologii agricole;
- Biotehnologii aplicate în alimentaţie;
- Biotehnologii destinate creşterii şi sănătăţii animalelor;
- Biotehnologii în medicină şi sănătate publică;
- Biotehnologii orientate spre producerea de energie;
- Biotehnologii aplicate în controlul poluării mediului.

BIOTEHNOLOGII AGRICOLE

Acestea ar include în principal direcţii precum:

- microreproducerea animalelor şi plantelor, prin tehnici de
inginerie genetică, hibridare somatică, selecţionare, culturi în vitro,
culturi celulare vegetale şi animale.
- ameliorarea plantelor şi animalelor, pentru obţinerea de linii
înalt productive, care sa reziste la boli dăunători şi condiţii climatice
externe severe. În această direcţie se înscrie obţinerea de plante cu
rate crescute de fotosinteză, plante rezistente la temperaturi scăzute
sau ridicate, la seceta sau salinitate crescuta a solurilor. Se pot

5
obţine animale cu producţii crescute de lapte, carne, ouă, lână etc.
Se încearcă obţinerea de plante care să fixeze azotul, altele decât
leguminoasele sau plante de cultură care să producă biocide
(metaboliţi toxici pentru alte plante sau pentru dăunători).
Se caută de asemenea specii forestiere capabile de producţii
rapide de masă lemnoasă de calitate, înalt regenerabile pentru
împăduriri rapide ale zonelor deteriorate.
- diagnosticarea şi produsele de uz veterinar bazate pe
biotehnologie, în special vaccinurile, joacă de asemenea un rol
foarte important în controlul bolilor la animale.

BIOTEHNOLOGII APLICATE ÎN ALIMENTAŢIE

Prima formă de aplicaţie a biotehnologiilor şi anume

fermentaţia îşi găseşte noi aplicaţii odată cu apariţia bioreactoarelor.
Practic orice substanţa produsă de un organism biologic poate fi
produsă teoretic în bioreactoare, prin clonarea genei/genelor care
codifica sinteza sa în organismul parental, la vectori de expresie
cum ar fi: bacterii, drojdii, mucegaiuri.
O direcţie relativ nouă în cadrul acestui domeniu de aplicaţie a
biotehnologiilor o reprezintă sinteza de proteine microbiene pentru
alimentaţia animalelor şi a omului. Sursa de energie pentru
producerea acestora, poate fi mediul complex special creat sau

6
deşeuri organice vegetale sau animale, menajere sau chiar
petroliere.
O alta direcţie – acvacultura – cultivarea pe scara largă a
algelor unicelulare în scop alimentar şi pentru extracţia unei
multitudini de substanţe chimice se înscrie aceluiaşi scop.

BIOTEHNOLOGII DESTINETE CREŞTERII ŞI

SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR

- Transferul de embrioni, fertilizarea în vitro şi recent clonarea

se înscriu în sfera biotehnologiilor aplicate organismelor animale.
- Protecţia animalelor prin vaccinare şi tratament cu substanţe
de sinteză biotehnologică contribuie şi ele la creşterea producţiei şi
eficienţei economice.
- în domeniul supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine
în UE s-a reuşit cu ajutorul metodelor biotehnologiei ca un nr. cât
mai mare de mostre să fie testat, permiţând atingerea nivelului de
supraveghere impus de legislaţia europeană în vigoare la ora
actuală.
- Diagnosticarea prin intermediul biotehnologiei se foloseşte în
prezent pentru detectarea timpurie a salmonelei.

7
 BIOTEHNOLOGII ÎN MEDICINA ŞI SĂNĂTATE
PUBLICĂ

Acest domeniu deţine cea nai înaltă rată de creştere de la

apariţia marilor descoperiri în biologia moleculară.
- Producerea de medicamente. Datorită faptului că decade întregi au
fost folosite antibiotic, din clasa cefalosporinelor, în momentul de
faţă a apărut fenomenul de rezistenţă la aceste antibiotice. Acest
lucru impune reevaluarea strategiilor de terapie anti-microbiană spre
alte clase de antibiotice. Cea mai mare parte a medicamentelor,
produse şi comercializate pe plan mondial, sunt produse într-o
formă sau alta prin biotehnologie.
Evoluţiile ştiinţifice au impus tehnici noi în clasa
biotehnologiilor medicale cum ar fi: producerea de anticorpi
monoclonari, imunomodulatori sau imunoadjuvanţi.
- Producerea şi sinteza de vaccinuri. Folosirea lor la ora
actuală contra a numeroase boli infecţioase, virale şi parazitare
cunoaşte în prezent o dezvoltare fără precedent. Acest lucru
reprezintă premiza fundamentală pentru eradicarea unor boli care
afectează încă foarte grav populaţia globului. Unele încercări au
avut succes cum ar fi: poliomielita eradicată în România în 1980,
rujeola controlată în limite stricte, gripa stabilizată sub aspectul
tulpinilor circulante, etc.

8
 Insulina umană a fost primul produs real bazat pe
biotehnologie, aceasta înlocuind treptat insulina provenită de la
bovine şi porcine.
- Producerea de teste pentru diagnosticare. Astfel de teste se
folosesc în cadrul clinicilor de urgenţă pentru diagnosticarea bolilor
cardiovasculare acute, pentru detectarea maladiilor cu caracter
ereditar sau a maladiilor infecţioase precum HIV/SIDA.

BIOTEHNOLOGII ORIENTATE
SPRE PRODUCEREA DE ENERGIE

- Exista la ora actuala biotehnologii utilizate pe scară largă

pentru producerea de surse auxiliare de energie: alcooli, metan,
hidrogen, pe baza deşeurilor organice rezultate din agricultură,
zootehnie, silvicultură sau industria alimentară.
Randamentul acestora depinde drastic însă de resursele
tehnologice utilizate, de disponibilitatea tulpinilor microbiene
transformate, de capitalul financiar disponibil pt. a fi investit şi nu în
ultimul rând de dimensiunea exploatărilor. Ca de altfel toate
biotehnologiile, cum este şi cea din discuţie, se pot dovedi eficiente
doar în măsura în care fac parte dintr-un plan integrat de utilizare
privit din prisma ecologiei sistemice, care să urmărească
maximizarea fluxurilor materiale şi energetice mai degrabă în cadrul
economic decât creşterea aportului de resurse venite din natură.
Aceasta trebuie să vină în paralel cu acoperirea gradată, dar

9
progresivă a datoriei faţă de mediu acumulată în decade de
dezvoltare ec. guvernată doar de cerinţele pieţei libere.

BIOTEHNOLOGII APLICATE ÎN CONTROLUL

POLUĂRII

Acestea ar trebui privite mai degrabă ca biotehnologii de

limitare a impactului negativ pe care îl are sistemul economic
asupra mediului înconjurător. Se ştie faptul că poluarea nu este
singura verigă a acestui impact, la aceasta adăugându-se
supraexploatarea resurselor regenerabile, epuizarea acelora
neregenerabile deteriorarea mediului prin extinderea spaţială a
sistemului ec. Din fericire capitalul genetic existent oferă soluţii
pentru managementul unor probleme stringente legate de aceste
acţiuni entropice, prin intermediul biotehnologiilor. Însă, acţiuni
izolate nu pot avea efectele aşteptate.
Redresarea – văzută ca o reorientare a dezvoltării sistemului
ec. spre modelul de dezvoltare durabilă – putându-se face doar prin
programe coerente de management al relaţiilor sistemului ec. cu
componentele mediului înconjurător.

10
APLICAŢII PRACTICE ALE BIOTEHNOLOGIILOR
PENTRU EPURAREA APELOR UZATE
REZULTATE DIN GOSPODĂRIILE INDIVIDUALE
ALE POPULAŢIEI

În ultimii ani una din cele mai eficiente metode de epurare a

apelor uzate se bazează pe biotehnologie. Au fost selecţionate
microorganisme active care sunt folosite la îndepărtarea poluanţilor
organici biodegradabili din apele uzate. Majoritatea apelor uzate
din gospodăriile populaţiei nu conţin decât poluanţi organici
biodegradabili.
Astfel pentru epurarea lor în vederea refolosirii fără impact
asupra mediului, pot fi tratate cu activator biologic care conţine
bacterii selecţionate nepatogene, anaerobe şi enzime pentru: lagune,
fose septice, haznale, canale colectoare, bazine etc.
Aceasta este o soluţie, ideală pentru viitor, este compatibilă cu
ecosistemul şi rezolvă problemele pentru mult timp, eliminând
reziduurile organice.
Microorganismele (bacterii şi enzime) sunt forme de viaţă
unicelulare care poseda trei caracteristici fundamentale:
1. capacitatea de a digera substanţe organice folosindu-le ca hrană;
2. capacitatea de a produce enzime;
3. capacitatea de a se reproduce.
Bacteriile sunt organisme microscopice unicelulare de natură
vegetală, iar enzimele sunt compuşi organici de natură proteică

11
prezente în celulele vii, care dirijează procesele de sinteză şi de
degradare din materiile organice. În momentul în care acestea vin în
contact cu substanţele nutritive, bacteriile încep să se hrănească şi
graţie capacităţii lor de a emite enzime, le transformă în apă şi
anhidridă carbonică.
Prin utilizarea acestei metode:
- se asigură un echilibru biologic optim în interiorul foselor,
împiedicând formarea mirosurilor neplăcute a crustelor şi a
depunerilor;
- se asigura întreţinerea optimă a sistemului depurativ al apelor
folosite (menajere) din gospodărie;
- se poate scoate apa cu o pompă sumersibilă şi folosi la udarea
gazonului a florilor etc.
în continuare vom prezenta cateva exemple practice folosite de
populaţie la ora actuala.

Există un model de tratare a apelor uzate dintr-o gospodărie

din judeţul OLT, care consta dintr-un bazin cu trei compartimente
prevăzute, fiecare cu aerisire separată pentru evacuarea gazului
rezultat din proces. Tratarea apelor uzate într-o fosă cu două
compartimente cilindrice într-o gospodărie din jud. Dâmboviţa.
Jud. Valcea – două compartimente betonate, subterane.
Argeş – bazin subteran din care se foloseşte apa reziduală la irigatul
florilor, după ce a fost tratată cu activator biologic.
Exemplul anterior – udarea gazonului.

12
Jud. Argeş - Tratare ape uzate în două compartimente subterane,
prevăzute cu drenaj sub gazon. (funcţionează de trei ani)
Jud. Gorj - Trei compartimente cu drenaj subteran.
Jud. Dâmboviţa – două compartimente cu drenaj subteran. (şase ani
de când funcţionează fără probleme)
Jud. Buzău - Tratarea apelor reziduale într-un bazin metalic
subteran cu evacuare pe gazon.

CONCLUZII ALE IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI “COPMED” ASUPRA CREŞTERII
NUMĂRULUI DE SOLICITANŢI PENTRU UTILIZAREA
BIOTEHNOLOGIEI ÎN GOSPODĂRIILE PROPRII

- După prima rundă de conferinţe organizate în cele opt

centre regionale (Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi,
Constanţa, Ploieşti, Braşov şi Craiova) s-a constatat o
creştere semnificativă a interesului participanţilor pentru
implementarea pe scara larga a biotehnologiilor şi în tara
noastră.
- Având în vedere spectrul larg şi profesionalismul celor
care au prezentat temele, informaţia s-a răspândit în „pata de
ulei”.

13
 - Cel mai important lucru este că interesul grupului ţintă
nu a fost numai de natura pur teoretică ci a vizat aplicaţiile
practice şi modalităţile de implementare a biotehnologiilor
în gospodării.
- Principiul potrivit căruia un client mulţumit aduce alţi
5-6, se aplică şi în acest domeniu, mai mult de jumătate din
noii utilizatori provin din recomandările celor care au aplicat
biotehnologia în gospodărie.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Cornelia Vâţă- Toxicologie”, Editura Mongabit, 2002

2. http://www.e-referate.ro/ referate/
Intoxicaţii_alimentare_cu_pesticide2008-11-17.html
3. http://www.ecomagazin.ro
4. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/macicas.pdf
5. http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=103&rev=4
6. http://ph.academicdirect.org/MTFS2005.pdf
7. Robescu, D., Szabolcs Lanyi, Constantinescu, I., Robescu, Diana,
Verestoy A., Wastewater treatment: technologies, installations and
equipment / - Bucureşti : Editura Tehnica, 2001
8. C. Dinu Mioc,.,Robescu, D., Mioc, Mihaela Managementul
industriei apei,. - Bucureşti: Editura Tehnică, 2000.
9. Teodosiu, Carmen, Tehnologia apei potabile şi industriale
Bucureşti : Matrix Rom, 2001.
10. Roş, V., Naşcu, H., (coord) Controlul poluării apei în
agricultură Cluj-Napoca : Todesco, 2003.

15