Organisme modificate genetic

Ce inseamna OMG?
Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini
o planta de cultura sau un animal aparent normale,carora, prin intermediul unor tehnici de
inginerie genetica li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii,
virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite proprietati noi.
De ce sunt OMG o problema?-entru Oamenii:
Cele mai recente studii demonstrea!a ca produsele modificate genetic afectea!a sanatatea
mamiferelor. orumbul modificat genetic MO"#$% al companiei Monsanto, aprobat
pentru consum uman pe piata &niunii 'uropene, a cau!at serioase modificari la nivelul
ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat (n timpul unui studiu stiintific.)tudiul a
fost reali!at de cercetatorul france! Gilles 'ric )erralini si publicat (n martie *++,.-
entru Mediu:
Odata eliberate in mediu, fie ca sunt culturi de testare,fie comerciale, plantelemodificate
genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactionea!ain mod liber cu
intregulecosistem. Culturile conventionale sau ecologice din -ur pot fi impurificateprin
poleni!are, datorita vantului sau insectelor. De asemenea intreagabiodiversitate are de
suferit de pe urma culturilor modificate geneticre!istente la insecte si erbicide. Multe
insecte care se hranesc in modnatural cu daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar
mor dacaconsuma daunatori de pe plante modificate genetic. .sa este ca!ulbuburu!elor
care se hranesc cu paduchi de frun!a..u aparut de-a buruieni re!istente la erbicidele
neselective cu care sunttratate plantele modificate genetic. OMG se pot reproduce si
incrucisa cuorganisme din mediul natural, re!ultand astfel organisme noi, intr-un
modnecontrolat si imprevi!ibil.
-entru /ermieri:
Culturile modificate genetic au fost create pentruprofit de companiile producatoare, care
au o politica e0trem de agresiva.&na din consecintele utili!arii de seminte modificate
genetic estepierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare seminteleobtinute
din recolta din cau!a patentelor pe aceste varietati. 1n fiecare anagricultorul va trebui sa
cumpere semintele de la companiileproducatoare. 1n ca!ul (n care fermierul este depistat
ca nu a cumparatsemintele din cultura, este pasibil de platirea unor amen!i si
despagubirisubstantiale catre companie, pe ba!a legislatiei de proprietateintelectuala.
Ceea ce este si mai ingri-orator, este faptul ca legislatia careteoretic isi propune sa
prote-e!e fermierii de contaminare cu OMG, esteabsolut inaplicabila.-Datorita
uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic e0ista risculca o cultura (ntreaga sa
fie distrusa de un singur daunator nou. entru mediile rurale in care este de!voltat
agroturismul, pre!entaculturilor modificate genetic in micile ferme repre!inta un
de!avanta-ma-or pentru imaginea acelei !one, datorita ingri-orarilor cetatenilor dintoata
lumea, care sunt alarmati de riscurile OMG-urilor asupra sanatatii simediului si care
doresc ca alimentele pe care le consuma sa fie cat maisigure si ecologice.-rin aceasta
tehnologie se poate a-unge la un monopol cu efectedevastatoare pentru drepturile
agricultorilor si consumatorilor, care vordeveni dependenti de produsele firmelor
producatoare de OMG.
OMG in 2omania
2omania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificategenetic 3OMG4.
)oia modificata genetic
rimele culturi comerciale de plante modificate genetic 3MG4 aufost introduse in
2omania in anul 566#. 'ste vorba de 57 varietati soiamodificata genetic.Cifre oficiale
arata ca:- in anul *++7 au fost cultivate 8 8*% ha cu soia MG,- in anul *++8 au fost
cultivate #, $++ ha cu soia MG- iar in *++$ au fost cultivate 5%, *,8,8 ha.Cand 2omania
a devenit stat membru al &' in anul *++,, soia MG a fostoficial inter!isa pentrucultivare
pe teritoriul 2omaniei, conform reglementarilor europene 3soiaMG nu era autori!ata
pentru cultivare pe teritoriul &', fiind consideratanefe!abila din punct de vedere
economic4.
orumbul modificat genetic
Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in2omania un
soi de porumb MG cu denumirea MO"#5+ 3ce apartinecompaniei Monsanto4. .cesta era
singurul OMG autori!at in &', pe care2omania l-a autori!at automat. 1n 2omania nu au
fost efectuate studii deevaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care
suntefectele asupra mediului.1n privinta porumbului modificat genetic MO"#5+, cifrele
oficiale arata ca:- in *++, au fost raportate %%*,8 ha cultivate cu porumbul MO"#5+,- iar
anul trecut in *++#, suprafetele au crescut semnificativ pana la $5%+,77 ha,- in timp ce
anul acesta, *++6, s-a raportat insamantarea unor terenuri desuprafata totala de %+6%,85,,
ha.1mplicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu aufost adresate de
catre autoritati nici in agenda interna, nici in cadrulprocesului de aderare. 2omania este o
tara in care culturile de porumb audevenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic
valoros de varietatitraditionale de porumb.Cele apro0imativ % milioane de hectare
cultivate cu porumb nemodificatgenetic sunt e0pusecontaminarii. Cum anume vom
prote-a varietatile de porumb traditionalesi cele conventionale impotriva contaminarii cu
porumb modificat genetic?'ste o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un
raspuns.

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii,vegetale
sauanimale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de sub!istenta. Dar
numai in ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avant al geneticii,el a reusit sa
obtina, prinmanipulari specifice,mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura,
organisme cu altecaracteristici decat cele 9naturale:.1n teorie, reteta obtinerii unui OGM
este cat se poate de simpla. )e ia o planta, unanimal sau un microb, careia i se grefea!a
una sau mai multe gene apartinand altei plante, careinsa poseda acele caracteristici sau
functii pe care vrem sa i le transmitem 9cobaiului:. ;ucruleste posibil deoarece, de la
microbi, trecand prin vegetale, si pana la animale, toate fiintele viiutili!ea!a acelasi
limba- genetic.1n practica insa, un organism transgenic nu se obtine chiar atat de usor.
entru un pepene, de pilda, sunt necesare cel putin sase luni de munca. 1ar pentru o vaca
sau orice altmamifer, in functie de ritmul de reproducere a animalului, procesul poate
dura de la unu la cativaani. e de alta parte, atunci cand se introduce o gena noua intr-un
organism, aceasta se poate prinde oriunde, chiar si la nivelul unei gene care codifica
producerea unei proteine vitale pentrurespectivul organism, ceea ce inseamna, practic,
ratarea tentativei. 1n medie, pentru o capra, de pilda, e nevoie de manipularea a 8++-5+++
de embrioni, pentru a putea spera ca se obtine osingura capra viabila, fara anomalii si
totodata purtatoare a caracterului dorit.entru multi dintre sustinatorii manipularilor
genetice, medicina de maine va fi cusiguranta transgenica. /ructe-vaccin, bacterii-
dopante, lapte-medicament, toate acestea sunt posibile si chiar pe cale sa se reali!e!e.
.numite proteine umane, precum insulina 3folosita latratarea diabetului4 sau 'O 3care
stimulea!a producerea de globule rosii4, sunt fabricate de peacum de microbi. "e putem
asadar inchipui ca, nu peste multa vreme, vor aparea chiar fermespeciali!ate in cresterea
acelor animale modificate genetic, care, prin laptele lor, vor oferi inacelasi timp si un
medicament 3anume sinteti!at de respectivul animal4.De mai bine de 58 ani, o echipa de
cercetatori australieni se incapatanea!a sa obtina, prin manipulari genetice, primul
trandafir albastru. 'i au reusit sa obtina gena responsabila deculoarea albastra a
petuniilor, pe care nu aveau decat sa o introduca in codul genetic altrandafirului pentru a
obtine prima floare albastra. 1n ciuda eforturilor depuse, cercetatorii nu aureusit sa
culeaga trandafirul albastru si asta nu din vina petuniei. .sta deoarece ei au reusit
sagrefe!e aceeasi gena bleu la garoafe, iar varietatile transgenice astfel obtinute, una mov
si unaindigo, au primit numele de 9Moondust: 3pulberea ;unii4 si Moonshado< 3umbra
;unii4.Motivul refu!ului trandafirului de a deveni albastru avea sa fie gasit la nivelul
celulelor petalelor,in interiorul vacuolei.)ecretul culorii oricarei plante cu flori se afla in
mie!ul celulei, acolo unde se gasescantocienii 3pigmenti responsabili de coloritul
petalelor4. Dintre cei *8+ de pigmenti recen!ati innatura, la flori au fost reperati mai ales
trei: pelargonidina 3pentru rosu-oran-4, cianidina 3pentruro!-magenta4 si delfinidina
3pentru bleu-violet4. Combinati in fel si chip, dar si cu alte substanteorganice din celule,
acesti antocieni confera petalelor tentele lor ro!, oran-, rosu, bleu, sau violet. "eputand
sinteti!a delfinidina, trandafirii, la fel ca garoafele sau cri!antemele, nu suntniciodata
bleu in natura. De aici si imposibilitatea de a obtine, prin incrucisare intre diversevarietati
sau prin manipulare genetica, e0emplare de culoare albastra. rin grefarea genei de
petunie, specialistii sperau sa-i confere trandafirului tocmai acele instrumente moleculare
absolutnecesare sinte!ei pigmentului. De aceea au recurs la petunie, care dispunea de
en!imele dorite pentru producerea delfinidinei si cianidinei, din combinarea lor re!ultand
culori care merg spreviolet, trecand prin magenta, dar nu si oran-, caci aceasta planta nu
poate sinteti!a pelargonidina.1n 56#,, cercetatorii germani au gasit solutia: prin grefarea
unei gene de porumb, care programea!a en!ima necesara producerii pelargonidinei, ei au
obtinut o petunie rosu-carami!ie, prima planta cu floare transgenica. )e parea ca de acum
inainte totul va merge de la sine. "uaveau altceva de facut decat sa procede!e la fel si cu
trandafirul. Din pacate, tentativa lor s-asoldat cu un esec. Caci lucrul pe care nu-l
cunosteau pana atunci = delfinidinele sunt foartesensibile la mediul din care fac parte.
Daca acesta e ba!ic, ele raman albastre. Daca insa e preaacid, culoarea virea!a spre rosu.
Ori, se pare ca vacuolele trandafirilor 3deci chiar locurile destocare a pigmentilor 4 sunt
atat de acide, incat delfinidinele se inrosesc instantaneu.Cu toate acestea, cercetatorii
australieni nu se dau batuti. 'i spera ca, intr-o buna !i,imposibila :floare albastra: va
deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori din intreagalume.
1mpactul ecologic al cultiv>rii plantelor modificate genetic
De la prima lor comerciali!are, (n anul 566$, plantele tolerante la principiul activerbicid
glifosat, care e0prim> proteina C7')), au fost cultivate pe milioane de hectare. "u a
fost adus> nici o dovad> a e0isten?ei unor efecte d>un>toare sau nedoriteasociate cultiv>rii
@iAsau consumului soiei 22, altor plante 22 sau proteinelor C7'))sinteti!ate de
acestea. Toate plantele tolerante la erbicide cultivate s-au comportatconform a@tept>rilor
speciali@tilor, fapt dovedit de gradul ridicat de acceptare a lor dec>tre fermieri @i de rata
rapid> de adoptare.Bariet>?ile tolerante la ac?iunea erbicid> a glifosatului permit aplicarea
unui program deerbicidare mai fle0ibil ca @i reducerea consumului de substan?e
persistente @i cu efected>un>toare asupra mediului @i s>n>t>?ii. Cu toate acestea au fost
e0primate temeri legatede faptul c> adoptarea sistemului de cultur> cu plante tolerante la
erbicide ar puteaamplifica declinul biodiversit>?ii (n agroecosisteme, mai ales prin
reducerea resurselor dehran> pentru diferitele grupuri functionale din lan?ul trofic, declin
asociat cu cre@tereaconsumului de pesticide (n agricultura conven?ional>.De fapt, s-a
sugerat c> plantele tolerante la erbicide ar putea amplifica acest declin nu caurmare a
vreunui efect direct al tehnologiei (n cau!> asupra altor specii, ci datorit>faptului c>
aplicarea erbicidelor totale asigur> o combatere eficient> a buruienilor, care ar antrena o
reducere a num>rului de nevertebrate ce se hr>nesc pe buruieni @i, indirect, a popula?iilor
de buruieni (n cCmpurile foarte (mburuienate, care, de fapt, sunt bogate (n plante @i,
implicit, (n resurse nutritive pentru nevertebrate.'0ist> (ns> numeroase re!ultate
e0perimentale care sugerea!> faptul c> plantele tolerantela erbicide au efect benefic aspra
biodiversit>?ii din agrosisteme, deoarece fac posibil> oaplicare mai tardiv> a erbicidului
comparativ cu regimul de erbicidare aplicat (n culturileconven?ionale. rin urmare,
buruienile persist> (n culturile acestor plante un timp mai(ndelungat dacCt (n culturile
conven?ionale, furni!Cnd resurse de hran> @i habitate pentruanimale (n perioada de
(nmul?ire.orumbul tolerant la erbicide a avut impact benefic asupra mediului favori!Cnd
cre@terea popula?iilor de buruieni @i, implicit, fauna.e ba!a re!ultatelor ob?inute, s-a
a-uns la conclu!ia c> diferen?ele (n privin?a biodiversit>?ii au fost determinate mai
degrab> de regimul de combatere a buruienilor dac>t de faptul c> planta a fost modificat>
sau nemodificat> genetic.2e!ultatele cercet>rilor efectuate la nivel de ferm> nu au
eviden?iat un impact negetiv alregimurilor de erbicidare aplicate (n culturile de plante
modificate genetic asupra popula?iilor de buruieni. Cn> la aplicarea erbicidelor aplicate
(n culturile de sfecl>, rapi?>@i porumb, tratamentul reduce, dar nu elimin> complet
buruienile @i nici nu previne(nflorirea @i producerea semin?elor. Dn culturile de rapi?>
modificat> genetic, num>rul buruienilor cre@te (n cursul perioadei de vegeta?ie, probabil
ca re!ultat al unui procescontinuu de germinare a semin?elor. Eiomasa @i cantitatea de
semin?e eliberate (n ca!ul buruienilor dicotiledonate au fost mai mici (n culturile de sfecl>
@i rapi?> modificat>genetic decCt (n culturile de sfecl> @i rapi?> conven?ionale, cau!a fiind
eficien?a regimuluide erbicidare aplicat atunci cCnd se utili!ea!a sfecla @i rapi?a tolerante
la erbicide. Dnschimb, (n culturile de porumb tolerant la glufosinatul de amoniu
productivitatea buruienilor a fost mai mare decCt (n culturile de porumb conven?ional,
cau!a fiind (nca!ul culturilor acestei specii regimul de erbicidare conven?ional care este
mai eficient.'fectele tratamentelor cu erbicide asupra vegeta?iei de la marginea culturilor
au fostlocali!ate (n fC@ia arat>, dar neocupat> de cultur>, (n care erbicidul aplicat
a-ungefrecvent. .ici, r>spunsul vegeta?iei la diferitele regimuri de erbicidare este similar
cur>spunsul buruienilor din cultur>.