INFLUENTA ORGANISMELOR

M O D I F I C AT E G E N E T I C A S U P R A
OMULUI.

P R O F : A Z O I T E I E L E N A L U M I N I TA .
 CUVINTE
• in câteva cuvinte.... CHEIE
Incepand cu ani 1990. tennicile de modificare
genetica (MG) in principiu tehnicile transgenice.
OMG / GMO, porumb,
care presupun inserarea genelor de la alt
organism strain) au fost utilizate in aaricultura soia,
pentru a produce oraanisme modificate genetic ADN, real time PCR,
(OMG-uri) cu sconul de a confer plantelor triaj (screening),
proprietati precum toleranta la erbicide sau cuantificare
producerea de insecticide
Utilizarea acestora poate declansa etecte
nedorite si produce potentiale riscuri.
DIn aceasta cauza, in Unlunea curopeana,
diseminarea deliberata a OMG-urior in mediu si
in lantul alimentar este reglementata. find
necesara testarea adevata a produselor
alimentare
CE SUNT ORGANISMELE MODIFICATE
GENETIC?

• Intâlnità în media si în literaturà sub forma acronimului OMG (engl. GMO),

sintagma „organism modificat genetic" desemneazà plante, animale si alte
vietuitoare la care materialul genetic (genomul) a fost schimbat prin
procese diferite de fenomenele naturale de alterare si propagare a
materialului genetic care se petrec in celulele vII.
• Aceste procese presupun transformári ale acizilor nucleici prin interventii
moleculare menite a activa sau inactiva unele gene existente, ori introduce
noi gene, adesea provenind de la specii diferite sau chiar neînrudite. In urma
acestor transformári, organismele modificate dobândes noi trâsäturi ori
exprimà mai accentuat trâsâturi deja existente.
• Cu alte cuvinte, prin modificare geneticà sunt obtinute organisme cu
proprietàti deliberate si imposibil sau dificil de dobândit prin tehnici
conventionale de selectie siîmbunatatire geneticã.
CUM SUNT OBTINUTE
PLANTELE MODIFICATE
GENETIC?
• Transformärile genetice
moleculare prin care sunt obtinute
plantele modificate genetic
presupun cel mai adesea
introducerea unor gene (secvente
de ADN' care actioneazã ca
matrite pentru sinteze celulare)
provenite de la un organism-
donator în genomul (totalitatea
ADN-ului) plantei-gazda.
• într-un incident de transformare geneticã
pot fil folosite mai multe constructe, care
sa includa, pe lânga genele de interes, si
gene care sa faciliteze il selectia
indivizilor transformati, cum ar fi gene de
rezistentà la antibiotice.
• Dacà aceste constructe sunt alcätuite din sevente
recoltate de la organisme-donator care nu pot
transfera gene plantei-gazda prin recombinare
naturalà - astfel de situatii sunt întâlnite atunci când
donatorul si gazda sunt specii neinrudite - planta
rezultata in urma transformárii este consideratà
transgenica.
• In caz contrar, planta este consideratà cisgenicà sau
intragenica, in functie de fidelitatea seventelor inserate.
CÂT DE RASPÂNDITE SUNT
CULTURILE DE PLANTE
MODIFICATE GENETIC?
• Desi prima planta modificata genetic produsa si consumatà intr-o
tarã industrializatã a fost înregistratà in 1994 (tomata Flavr-Savr™M,
retrasà din productie dupà doar 2 ani), era culturilor modificate
genetic se consider a fi demarat in 1996, când au fost lansate mai
multe soiuri de plante tehnice,
 PESTE 99% DIN
S U P R A FATA T O TA L
• Numarul fârilor cultivatoare a crescut la 29 A F O S T A L O C AT À
in 2019, pe primele pozitii situându-se SUA, C U LT U R I L O R D E
Brazilia, Argentina, Canada si India, târi in SOIA (48,2%),
care peste 94% dintre suprafetele cultivate PORUMB (32%),
BUMBAC (13,5%) SI
cu porumb, soia si rapita sunt acoperite de
RAPITÀ (5,3%).
soiuri modificate genetic. A LT E C U LT U R I
• In 2019, 72 tari (UE find socotità ca tarà S E M N I F I C AT I V E
unicã) aveauîn vigoare autorizatii pentru A U F O S T:
LUCERNÃ, SFECLÃ
comercializarea in scop alimentar si/sau
DE ZAHÄR,
furajer a produselor(prelucrate si TRESTIE DE
neprelucrate) derivate din plante modificate Z A H A R , PA PAYA ,
genetic. SUA numára cele mai multe soiuri SOFRÂNEL,
(socotite ca incidente unice), urmând CARTOF SI
Japonia, Canada, Brazilia si Coreea de Sud. V Â N AT Ã .