4.

CALCULUL PROCESULUI A CONDESATORULUI BAROMETRIC

Condensator barometric uscat, cu miscare in contracurent.

Data initiale:
Debitul solventului evatorat W=0,098 kg/s
Temperatura vaporilor tʺ 81ºC
r = 2310 kJ/kg
Presiunea barométrica -735,6
Bo = 745 mm col Hg
Temperatura inițială a apei tinit apa = 20ºC
Entalpia vaporului uscat saturat iʺ=2644 kJ/kg
Volumul aburului uscat saturat Vʺ = 3,414 m3/kg
Determinarea consumului orar de apa rece
1. Determinăm presiunea absolută a condensatorului

B0  B 735,6−386
Pabs  Pbar= =
735.6 (1) 735,6

0,47𝑘𝑔/𝑐𝑚2 (2)

2. Determinăm temperatura barometrică. În practică se ia cu 3ºC mai mica

decât tfin .
tbar  t   3, C (3)
3. Consumul de apă rece se determină din bilanțul de energie al
condensatorului.

i  m  tinit  1  m   t f (4)

4. Temperatura finală a apei corespunde cu temperatura barometrica.

tf =tbar=81̊ C (5)
5. Determinăm consumul specific de apă rece.
 i  t fin
m (6)
t fin  tinit

6. Determinăm consumul de apă rece

W  m D (7)

(8)
7. Determinarea diametrului condensatorului

4  D  V  (9)
d cond  ,m
n

unde ωn – viteza vaporilor raportata la aria sectiunii condensatorului

ωn =15m/s.
Conform standardelor, condensatoarele barometrice au un diametru
exterior de 500, 600, 1000, 1200, și 2000 mm. Acceptăm diametru exterior al
condensatorului cu o grosime a condensatorului de 600 mm. Pentru 5mm diametru
interior:
600-5·2 = 590 mm. (10)
8. Determinăm lungimea rafturilor

d cond
l  50mm
2 (11)
9. Determinăm grosimea plăcii la dcond = 490mm, si l=295mm, din formula:

2 2 2 2
 d cond   b   b   d cond 
      50 de unde      50
2 2
(12)
 2   2   
2 2 

Calculul termic al condensatorului

10. Numărul de rafturi în condensator
 𝑡ʺ−𝑡𝐻
𝑙𝑔
𝑡ʺ−𝑡𝑏𝑎𝑟
N= 𝑡ʺ−𝑡1 ;
𝑙𝑔
𝑡ʺ−𝑡2

unde tʺ-temperatura de condensare, C

̊ ;
tH-temperatura initiala a apei de racier, ̊C;
tbar- temperature apei barometrice, ̊C;
t2- temperature apei la iesirea primei trepte;
t1-tH- temperature apei la intrarea primei trepte;

Alegem pentru instalatie data 5 rafturi, distanța dintre care o alegem de 0.5mm = H

11.Calculam cantitatea de apa ce curge de pe rafturi

W+D (13)
12.Calculam inaltimea stratului de lichid pe rafturi

⅔
𝑊+𝐷
h=( ) (14)
0,42𝑏 √2𝑔

13.Calculăm viteza inițiala de miscare a apei de pe rafturi

W D
0  ,m/ s (15)
bh
14.Calculăm viteza medie de miscare a apei printre rafturi

0  02  2 g  H
med  (16)
2
H – distanta dintre rafturi.

15.Determinăm grosimea suvitei de apa

W D
 (17)
med  b
16.Determinăm diametrul echivalent al șuviței
 2  b 
d ech  (18)
b 

17.Utilizând bilanțul de energie, calculăm schimbarea temperaturii apei la

trecerea ei de pe un raft pe altul:
0.2 0.7
t   t1  g  d ech   H 
lg  0.029     (19)
t   t2  2
 0   ech  d

unde tʺ-temperatura aburului;

t1-temperatura apei la sosirea pe raft;
t2-temperatura apei, care la plecarea din partea superioara pe urmatorul raft a
condensatorului;

und unde (20)

(20)
18.Similar cu calcululul de mai sus de a 2-lea la a 3-lea raft, apa trece cu o
temperatură:
𝑡ʺ−𝑡𝑖𝑛𝑖𝑡
𝑙𝑔 = 𝑚; (21)
𝑡ʺ−𝑡 2
𝑡"−𝑡1
= 10m (22)
𝑡"−𝑡2
𝑡"−𝑡1
t2=t"(
10𝑚
) (23)

19.Calculăm cantitatea de căldură necesară pentru încalzirea apei pentru

fiecare raft.
Q  Gsec  ct2  t1  kJ/s (24)
Unde Gsec – consumul secundar de vapori de apă
c- căldura specifică a apei – 4.19kJ/kgK

20.Determinăm cantitatea de vapori condensați

Q
Qvap  , kg / s (25)
i  c  t 2

Calculul constructiv al condensatorului.

 21.Calculăm diametrul țevii barometrice

dtevii 
D  W   4
(26)
 
 - viteza de curgere a apei – 0.5-0.6m/s

22.Calculăm înalțimea șuviței de apă, care corespunde presiunii de 608mm

col Hg
368
H 1  10   5,0m (28)
735.6

23.Calculăm criteriul Reynolts Re

 d tevii (29)
Re 


Unde : 𝜗- viscozitatea cinematică a apei

Determinăm coeficientul de frecare a țevii pentru Re în intervaluri de 105÷108
după formula:
0,221
 = 0,0032+ 𝑅𝑒 0,237 (30)
24.Calculăm pierderile de presiune în țeava barometrica
2  H 
H2   2.5   , m (31)
2 g  d tevii 

Luăm lungimea țevii barometrice cu 0,5-1,0 m mai lungă Hadaos = 1,0m.

25.Calculăm lungimea totală a țevii barometrice

Htot=H1+H2+Hrez (32)
Calculul conductelor de apă se determină prin consumul de apă și viteza
maximă de curgere a ei = 2m/s
26.Calculăm consumul orar de apă
W
V , m3 / s (33)
3600  
27.Calculăm diametrul conductei de apă
 4 V
d cond  (34)
 
Alegem conductoare de 95*4 mm, cu diametrul interior al conductei de 87 mm.
Calculul conductei de vaporlculam consumul de vapori
D  V  3
Vsec  ,m / s (35)
3600

28.Calculăm diametrul conductei pentru vapori

4  Vsec (36)
d vap  ,m
  vap

ωw= viteza vaporilor, o alegem de 50m/s.

Alegem țeava pentru vapori de 426*11 mm, cu diametrul interior de 404 mm.
Calculul pompei de aer.
29.Calculăm cantitatea de aer, pentru pompare:
Gaer  0.000025  D  0.000025  W  0.01  D, kg / s (37)
30.Determinăm temperatura aerului aspirat
taer  tinit  4  0.1t fin  tinit , C (38)
31.Determinăm presiunea parțial a aerului

𝑃𝑎𝑒𝑟 = 50031 − 4060 = 45971 𝑁/𝑚2 (39)

32.Determinăm cantitatea de aer in timp de o secundă din formul:

288𝐺𝑎𝑒𝑟 (273+𝑡𝑎𝑒𝑟 )
𝑉𝑎𝑒𝑟 = (40)
𝑃𝑎𝑒𝑟

33.Determinăm diametrul țevei de aer ,unde

4𝑉𝑎𝑒𝑟
𝑑𝑎𝑒𝑟 = √ (41)
𝜋𝑤𝑎𝑒𝑟

34.Determinăm puterea pompei

𝑚−1
1 𝑚 𝑃2 𝑚
𝑁= ∙ 𝑃 𝑉 [(𝑃 ) − 1] (42)
3600ᶯ𝑚 ∙102 𝑚−1 𝑎𝑒𝑟 𝑎𝑒𝑟 1
Unde,
𝑃1 = 𝑃𝑎𝑒𝑟 ; (43)

𝑃𝑏𝑎𝑟
𝑃2 =
735,6