Masurarea masei cu balanta

Masa m este marimie fizica scalara fundamentala in SI , care masoara

proprietatea materiei de a fi inerta si de a provoca un camp gravitational
.

Unitatea de masura pentru masa este unitate fundamentala in SI si

poarta denumirea de kilogram , cu simbolul kg.

Pentru a afla masa unui corp , este necesara compararea acestuia cu

unitatea de masa , lucru care se realizeaza cu mijloace de masurare
pentru masa.

1 Clasificarea mijloacelor de cantarit

Dupa numarul de parghii utilizate:

instrumente cu o parghie , numite balante , care pot fi cu brate egale

sau inegale;

instrumente cu mai multe parghii , numite bascule , la care bratele

parghiilor sunt in general inegale.

Dupa modul de efectuare a cantaririlor:

manuale , la care toate operatiile (asezarea pe masa de cantarit ,

asezarea greutatilor si ridicarea de pe aparat) sunt realizate de un
operator;

semiautomate , la care o serie de operatii se executa automat;

automate , la care toate operatiile se executa automat.

Dupa modul de instalare:

fixe;

transportabile.

Dupa principiul de functionare:

mecanice;
electromecanice.

2 Elementele pricipale de constructie a aparatelor de cantarit

Elementele de constructie mai importante ale aparatelor de cantarit sunt

urmatoarele : parghiile, cutitele, pernitele, placutele limitatoare,
paftalele, indicatoarele, suporturile pentru sarcina si dispozitivele de
izolare.

Parghiille

-pargia unui aparat de cantarit este o bara rigida care poate oscila in
jurul undei axe constituite din muchia unui cutit . La aceasta
bara exista , in general, inca doua cutite pe a caror muchii lucreaza
doua forte, si anume: o forta rezistenta si o forta activa.

Cutite si pernite

La aparatele de catarit bazate pe principiul parghiilor, legatura dintre

parghii sau legatura dintre parghii si alte parti componenteale aparatului
este realizata prin articulatii sau reazeme, care, in general, sunt din
cutite sau pernite

Placute limitatoare

Sunt pise cu suprafata dura, avand rolul de a limita deplasarea cutitelor

sau a pernitelor de-a lungul muchiilor active.

Paftale

Aceste piese fac legatura intre doua parghii, intre o parghie si partea
aparatului de catarit care primeste incarcatura sau intre o parghie si
postamentul aparatului.

Indicatoarele

Indicatoarele aparatelor de catarit servesc la aratarea pozitiei de

echilibru.

Suporturi pentru sarcina

Piesele aparatelor de catarit pe care se asaza sarcina ce urmeaza a fi

cantarita se numesc suporturi pentru sarcina.

Dispozitive de izolare
Aceste dispozitive au rolul de a izola, adica de a echilibra parghiile
aparatului de catarit de sarcina reprezrntata prin greutatea incarcaturii
atunic cand aparatul de cantarit nu este in stare de oscilatie.

3 Aparate de catarit manuale

Daca se tine seama de constructia, precum si de modul de echilibrare la

efectuarea cataririi, aparatele de cantarit manuale se impart in mai
multe categorii, si anume : balante simple, balante compuse, balante
omane, bascule zecimale, bascule romane.

Balantele simple - sunt aparate de catarit care au ca parte

componenta esentiala o parghie, in general cu bratele egale, iar talerele
sunt situate sub aceasta parghie.

Tinand seama de constructia si de utilizarea lor, balantele simple se

impart in doua categorii, si anume:

balante de lucru;

balante etalon.

a)     Balante simple de lucru - sunt balante, in general, cu brate egale

care se utilizeaza la efectuarea cantaririlor curente. Dupa precizia cu
care se efectueaza cantaririle la aceste balante, ele se impart in doua
categoii:balantele analitice si balantele tehnice

b)     Balantele etalon - sunt balante simple, contruite cu ingrijire,

constituind mijloacele de transmitere a unitatii de masa de la kilogramul
prototip international pana la greutatile de lucru, prin intermediul
kilogramului prototip national, al greutatilor etalon principale si al
greutatilor etalon de verificare.

Dupa precizia lor, balantele etalon se impart in doua categorii : balante

etalon principale si balante etalon de verificare.

Balante compuse - Spre deosebire insa de balantele simple, la care

talerele se sprijina pe cate un singur cutit, la balantele compuse talerele
se sprijina pe cate trei cutite, care constituie 3 puncte de incarcare.
Balantele romane - sunt aparate de cantarit care au o singura parghie
cu bratele inegale. Corpul de catarit se suspenda la bratul scurt, iar pe
bratul lung, care este divizat, se deplaseaza pentru stabilirea pozitiei de
echilibru o piesa de masa constanta, denumita cursor sau
romana.Tinand seama de constructia lor, balantele romane se impart in

balante romane obisnuite;

balante romane cu dublu raport.

bascule zecimale

a)     Balantele romane obisnuite au distanta intre cutitele parghiei

invariabila. Aceste balante au urmatoarele parti componente : parghia,
dispozitivul de sarcina, dispozitivul de sustinere a balantei, cursorul sau
romana.

b) Balanta romana cu dublu raport este denumita si balanta cu doua

puncte de incarcare. Acest aparat are doua cutite de sarcina, dintre care
unul este "pe usor", iar celalalt este "pe greu". Pe fiecare din aceste
cutite se gasescte cate o pafta de sarcina. Corpul care urmeaza sa fie
cantarit se agata la carlig, care se poate introduce in fiecare din cele
doua paftale de sarcina, dupa caz.

c) Bascule zecimale - in industrie, comert, agricultura sau gospodarii

apare adeseori necesitatea de a se cantari marfuri sau materiale a
caroro masa este mai mare decat aceea ce se cantareste la balantele cu
brate egale, adica mai mare de 20 kg. Pentru acest motiv s-au construit
aparatele de cantarit bazate pe principiul parghiilor cu brate neegale, la
care pentru efectuarea cantaririi se utilizeaza greutati de lucru avand o
masa mult mai mica decat aceea a sarcinii de cantarit, deci usor de
manipulate.
Basculele romane - permit sa se efectueze cu destula usurinta
cantariri de mase mult mai amri decat basculele zecimale, ajungand
chiar pana la 200 000 kg, fara a se mai utilize greutati de lucru.

a) Bascule romane obisnuite - aceste aparate de cantarit sunt cele mai

raspandite bascule romane transportabile. La aceste aparate, platforma
se gaseste aproape de sol, astfel incat corpurile ce urmeaza sa fie
cantarite sa poata fi usor incarcate pe platforma. Bascula romana
obisnuita are urmatoarele parti componente importante : postamentul,
sistemul de parghii, dispozitivul de catarire si dispozitivul de izolare.

b) Bascule romane pentru personae - pentru cantarirea persoanelor s-au

construit bascule adaptate in mod special acestui scop.

c) Bascule romane format masa - pentru a cantari unele piese

voluminoase sau foarte lungi si pentru anumite scopuri speciale, s-au
construit bascule romane format masa. Aceste aparate de cantarit au
platforma situata deasupra tuturor celorlalte piese.

d) Bascule romane pentru vite - pentru catarirea vitelor in gospodariile

agricole si zootehnice, precum si in abatoare, basculele romane au pe
laturile mari ale platformei grilaje din vergele de otel 1 sau din lemn, iar
pe laturile mici ale platformei doua usi 2 pentru intrarea si iesirea vitelor
  

e) Basculele romane suspendate - sunt intrebuintate in general, in

industrie, pentru cantarirea a diferite materiale si produse, in cursul
manipularii acestora. Basculele se intrebuinteaza fie suspendate de un
support, fie suspendate de macarale sau poduri rulante.

f) Basculele romane pod stabile rutiere - sunt utilizate pentru cantarirea

vehiculelor rutiere cu tractiune mecanica sau animala. Pentru ca
vehiculele sa poata fi urcate pe platforma sis a fie cantarite aceasta se
gaseste la nivelul solului, formand un fel de pod deasupra gropii
fundatiei

g)     Bascule pod pentru vagoane - dupa necesitatea de a cantari

masini, a aparut si necesitatea de a cantari vagoanele de cale ferata
incarcate cu marfuri, de unde nevoia de a se construe aparatele de
cantarit pentru acestea. Bascula era instalata pe calea ferata dintr-o
singura statie sau dintr-o intreprinder. Sinele de pe platforma se gaseau
pe directia sinelor de pe sol, fiind intrerupte la intrarea si la iesirea de pe
platforma.
a)     Bascule romane stabile cu palnie - aceste aparate sunt utilizate in
silozuri, mori, depozite, pentru cantarirea cerealelor.

4 Aparate de cantarit semiautomate

Aparatele de cantarit semiautomate au o mult mai mare raspandire

decat cele manuale si, tinand seama de avantul cu care se dezvolta
economia tarii, se poate aprecia ca acestea sunt aparatele care vor lua
locul, treptat, aparatelor de cantarit manuale.

La aceste aparate oparatia de cantarire propriu-zisa se face automat,

ramanand ca oparetorul sa efectueze numai asezarea si eventual
indepartarea sarcinii respective.

a.      Aparatele de cantarit semiautomate cu cadran  - sunt utilizate

in comert, la posta pentru cantarirea scrisorilor, la cantarirea
persoanelor , in industrie, pentru cantarirea unor sarcini mari.

Acestea au urmaroarele parti componente: sistemul de parghii,

dispozitivul de inclinare, dispozitivul de indicare si amortizorul.

Balantele semiautomate cu cadran - sunt aparate de cantarit la care

egalitatea momentelor se determina fie numai cu ajutorul dispozitivului
de inclinare, acesta constituind balanta insasi, fie cu ajutorul
dispozitivului de inclinare legat la un system de paghii.Acestea se impart
in:

balante de inclinare;

balante semiautomate cu cadran, fara greutati;

balante semiautomate cu cadran, cu greutati.

b.     Aparate de cantarit semiautomate pentru preambalat. In
industria materialelor de constructii, in industria chimica si in industria
alimentara se folosesc aparate semiautomate care, concomitant cu
oparetia de cantarire a materialelor sau produselor, efectueaza si
introducerea acestora in ambalaje.

c.      Aparate de cantarit semiautomate pentru dozat In industrie

este foarte raspandita cantarirea de cantitati canstante de materiale, in
scopul dozarii acestora intr-un anumit process tehnologic. Astfel de
dozari se intalnesc frecvent in cele mai diferite ramuri ale industriei, cum
sunt : industria chimica, metalurgica, alimentara, a materialelor de
construit etc.

5 Aparate de cantarit automate

Aparatele de cantarit automate sunt aparate de cantarit combinate cu

dispozitive mecanice sau electrice, care efectueaza in mod automat
incarcarea, cantarirea si descarcarea diferitelor produse ce se cantaresc.
Aparatele poseda fie dispozitive de numarare, fie dispozitive de
integrare, pentru numararea, respective insumarea cantaririlor.

Ele au o larga raspandire, datorita faptului ca au o productivitate ridicata

prin rapiditatea cantaririlor, pastrand totodata o precizie satisfacatoare.

Aparatele de cantarit automate se impart in balante automate si bascule

automate, dupa cum la baza constructiei lor sta o balanta sau o bascule.

Balantele automate - au ca parte esentiala o balanta simpla, pe a

carei parghii sunt suspendate cupa pentru corpul de cantarit si platanul
pentru greutati.

Acestea sunt de mai multe feluri:

a)     Balate automate cu cupa basculanta pentru produse granulare -

aceste balante servesc pentru cantarirea produselor in bucati mici, cum
ar fi : graul, secara, porumbul, orezul, floarea soarelui, cafeaua etc. Cu
anumite modificai, pot fi folosite si la cantarirea unor produse cum
ar fi : sarea, faina, grisul, zaharul, nisipul etc. Acestea se numesc
pulverulente.

b)     Balante automate cu cupa basculanta pentru produse in bucati

mari - cu ajutorul acestor balante se cantaresc produsele in bucati mari
cum ar fi : sfecla, cartofii, carbunii etc. Cantitatile de produse cantarite
cu aceste balante nu pot fi constante, ca la balantele automate pentru
produse in bucati mici sau pulverulente, deoarece cu produsele in bucati
mari nu se pot ajusta cantitati fixe. Cantitatile cantarite sunt
intotdeauna ceva mai mari decat sarcina maxima a balantei.

c)     Balantele automate cu fundul cupei rabatabil au in principiu

aceleasi parti componente mari ca cele cu cupa basculanta cu deosebiri
la modul de functionare: materialul care trebuie cantarit este adus de
transportor printr-un record inclinat pana la jgheabul de alimentare, de
unde cade in cupa.

Bascule automate - pentru cantarirea continua a materialelor care se

transport ape banda s-au realizat aparate de cantarit automate, care au
la baza lor o bascula. Acestea efectueaza operatia de cantarire fara a
tulbura avansul lin a materialelor pe banda. Pe langa cantarire, aceste
bascule efectuaza si insumarea valorilor maselor cantarite.

a)     Bascula automata pentru transportor - aceasta

bascula este instalata intr-o deschizatura practicata in postamenul
transportorului. Basculele au o functionare ciclica, un ciclu de cantarire
reprezentand timpul in care trece pe cantar portiunea de banda egala cu
lungimea teoretica e benzii. In tara noastra se fabrica bascule automate
pentru transportor atat cu banda orizontala cat si cu banda inclinata.

b)     Bascule automate dozatoare cu banda - o data cu dezvoltarea

automatizarii industriei si introducerea proceselor continue, dozatoarele
automate cu banda capata o tot mai larga raspandire. Aceste aparate,
care au la baza constructiei lor o bascule, transport ape banda si aduc
intr-un flux uniform cantitatea de material necesara pentru dozare

6 Aparate de cantarit speciale

In afara de aparatele de cantarit descries anterior exista inca multe

tipuri create pentru scopuri speciale, din necesitatea efectuarii
cantaririlor in conditii cat mai corespunzatoare. O parte din aceste
aparate se bazeaza pe principiul cunoscut al parghiilor. In cazul in care
aparatele de cantarit cu parghii nu pot fi folosite, se folosesc aparate a
caror functionare se bazeaza pe alte principii cum ar fi : aparate
electrice, electronice, pneumatice, radioactive etc.

Aparate de cantarit speciale, bazate pe principiul parghiilor

a)     Balantele pentru cereale - servesc la determinarea greutatii
catitative a cerealelor. Prin greutate calitativa se intelege masa unui litru
de cereale, exprimata in grame. Aceste balante sunt mult folosite la
achizitionarea produselor cerealiere, unde aprecierea calitatii acestora
este un factor foarte important atat pantru economia tarii cat si pentru
calitatea produselor derivate.

b)     Aparate de numarat piese mici - in intreprinderile care produc

piese mici (suruburi, piulite, saibe, rulmenti etc.), identice si in serie se
utilizeaza aparate de numarat piese prin cantarire, in scopul receptionaii
numarului de bucati fabricate, al expedierii si ambalarii lor, precum si
pentru inventarierea stocurilor. Aceste aparate permit sa se execute
numararea pieselor in mod rapid si cu suficienta precizie.

Aparate de cantarit cu element elastic

a)     Aparate de cantarit cu arc - in anumite procese tehnologice din

industrie, unde nu se cere o precizie mare de cantarire, ca, de exemplu,
la formarea pamantului si a incarcaturii pentru cubilouri, in turnatorii, se
folosesc aparate de cantarit care functioneaza pe principiul deformarii
elastice a unui arc.

b)     Balante de torsiune - in laboratoare se utilizeaza adeseori

aparatele de cantarit corpuri de masa mica, denumite balante de
torsiune. Acestea au o utilizare destul de larga in industria textile, unde
se cantaresc probe mici de fire sau tesaturi, in industria hartiei, pentru
cantarirea probelor mici de hartie, in industria becurilor, pentru
cantarirea filamentelor, in industria chimica si farmaceutica, pentru
cantarirea de substante.

Aparate de cantarit electrice si electronice -in ultimul timp

masurarea maselor in industrie a ridicat probleme noi, care cu ajutorul
aparatelor clasice nu puteau si rezolvate decat in parte. Automatizarea,
telemasurarea, unele conditii dificile de amplasare a aparatului in fluxul
tehnologic au determinat realizarea de aparate de cantarit electrice si
electronice.

Aparate de masurat masa cu surse radioactive - in ultimul timp,

datorita cuceririlor stiintei, s-au realizat aparate pentru masurat masa
corpurilor, cu ajutorul surselor radioactive. Functionarea acestor aparate
se bazeaza pe fenomenutl de absorbtie a radiatiilor ionizate. Aceste
aparate, realizate pana in prezent, se folosesc in special la masurarea
continua a gramajului hartiei, cartonului, cartonului asfaltat, stofelor etc.
Aparatele pentru masurarea masei corurilor cu surse radioactive capata
pe z ice trece o utilizare tot mai larga, deoarece sunt superioare
celorlalte aparate de cantarit din punctul de vedere al posibilitatilor pe
care le ofera de a se efectua masurari continue fara intrruperea
procesului tehnologic si fara ca aparatul sa vina in contact cu obiectul
masurat.
Masurarea maselor
Balanta este un aparat pentru masurea fortelor (greutatea) prin echilibrare cu forte
cunoscute folosind in acest scop o parghie sau un sitem de parghii cu brate egale (balanta)
sau neegale (bascula).

1. Clasificarea balantelor

Dupa precizia cantaririi, in laborator se folosesc curent urmatoarele tipuri de balante :

balanta tehnica (cu precizie de ordinul gramelor) ;

balanta frarmaceutica (cu precizie de 0.01 g) ;

balanta analitica : - obisnuita, cu precizie de 0,0001 g ;

- microbalanta, cu precizie de 0,000001 g ;

balante speciale (precizie 10-6 - 10-9 g) ;

Dupa modul de functionare, balantele se pot clasifica in :

balante cu functionare neautomata - la care nu este necesara interventia

operatorului pentru a aseza sau indeparta sarcina, casi pentru determinarea
rezultatului cantaririi ;

balante cu functionare automata - la care nu este necesara interventia operatorului,

putandu-se efectua un proces automat specific aparatului, inclusiv
determinarea rezultatului cantaririi ;

balante semiautomate la folosirea carora este necesara in terventia operatorului

pentru a aseza sau indeparta sarcina, dar determinarea rezultatului cantaririi se
face automat.
Dupa modul de obtinere al echilibrarii, balantele pot fii :

balante analitice cu oscilatii libere ;

balante analitice cu oscilatii amortizate.

Dupa modul de asezare a greutatilor, se disting :

balante analitice cu cutie cu greutati ;

balante analitice cu sisteme semiautomate sau automate care permit asezarea

greutatilor fara a deschide cutia balantei

2. Caracteristicile balantelor

Toate tipurile de balante dar mai ales cele analitice, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii : justete, fidelitate, sensibilitate, rapiditate.

Justetea unei balante analitice este data de diferenta dintre valorile cantaririlor masei unui
obiect si valoarea masei lui adevarate. Justetea balantei este legata de erorile sistematice,
datorate in special inegalitatii bratelor parghiei. Bratele parghiei balante nu sunt niciodata
perfect egale.

Pentru a elimina eroarea de justete la o balanta de precizie, cantaririle trebuie sa fie

executate printr-o metoda care sa inlature influenta inegalitatilor bratelor, adica printr-o
metoda de dubla cantarire.

Fidelitatea unei balante analitice este redata prin gradul de reproductibilitate a rezultatului

masurarii cand se fac mai multe cantariri succesive ale unuia si aceluiasi obiect. Fidelitatea
cantaririlor este afectata de marimea erorilor intamplatoare, datorate jocurilor in partile
mobile, variatiei intamplatoare si necontrolabile a caracteristicilor unor materiale din care
sunt construite balantele etc.

Sensibilitatea. Pentru ca o balanta sa fie sensibila, trebuie cea la cu mai mica suprasarcina

adaugta pe unul din platane, deplasarea acului indicator sa fie apreciabila.

Sensibilitatea unei balante este cu atat mai mare cu catparghia este mai usoara si mai lunga,
iar centrul de greutate al parghiei este mai aproapede cutitul de sprijin.

Pragul de sensibilitate este definit ca cea mai mica valoare a sarciniii de cantarit, care
determina o deplasare distinct sesizabila a acului indicator.

Rapiditatea cantaririi. O balanta lasata libera necesita un anumit timp ca sa revinala

pozitia initiala ; ea oscileazaca si un pendul.
In cazul balantelor fara amortizoare, pentru a grabi cantarirea nui se mai asteapta oprirea
completa a acului indicator, fiind suficienta citirea a trei pozitii succesive extreme pe
cadran, ele avand valori algebrice socotite de la mijlocul scarii gradate, sau pozitive
incepand de la una din extreme.

3. Reguli de cantarire

Balanta se mentine in perfecta curatenie. Inainte de cantarire, talerele balantei se

curata de praf si alte impuritati cu ajutorul unei periute moi, degresata.

Cand se cantareste nu se lucreaza decat prin usile laterale ale cutiei balantei, pentru a
nu introduce in interiolul cutiei vaporii respiratiei.

Cand nu se lucreaza cu balanta ea va sta "oprita" adica va fii ridicata de pe cutitile de

sustinere pentru a nu se roade inutil prin frecare.

Nici o adaugare sau luare de obiect sau de greutate, cat de mica, nu se face fara ca mai
intai balanta sa fie oprita.

Balanta nu se va incarca niciodata peste sarcina ei maxima indicata pe parghie.

Trebuie sa se evite oscilatia talerelor balantei, observand ca obiectele mai grele sa fie
puse pe cat este posibil pe mijlocul talerelor.

Nu se introdu pe talere si nici in cutia balantei obiecte calde sau prea reci.

Greutatile se aseaza pe talerul din dreapta succesiv, in ordine descrescanda pana la

centigram.Apoi se inchide cutia balantei si se deplaseaza calaretul pe acelasi brat
al parghiei,deasupra talerului pe care s-au pus greutatile pana la echilibrare.

Cand se racantareste un corp,se folosesc aceleasi greutati care au fost utilizate la

cantarirea anterioara.

Cantaririle succesive ale uneia si aceluiasi obiect se fac intotdeauna in aceleasi

conditii exterioare, in special la aceeasi temperatura.Creuzetele de portelan,
calcinate se lasa sa stea in exsicator 20-30 de minute, cele de platina mai putin.

Rezultatul cantaririi se noteaza imediat in caiteul de laborator.Dupa terminarea

cantaririi, greutatile se pun iarasi in cutia lor.

Substanta nu se introduce in vasul in care se face cantarirea, fiola, sticla de ceas,

pahar, cand acestea se afla pe talerul balantei.Pentru manipularea fiolei sau
creuzetului se foloseste fie o banda de hartie indoita de 2-3 ori in lungul ei, fie o
penseta cu varfurile imbracate in pluta.
Hartia obisnuita, hartia de filtru, pluta sau chiar vasele murdarite de amprentele
digitale, nu prezinta o greutate constanta si ele nu pot fi cantarite cu balanta
analitica.