Sunteți pe pagina 1din 10

Temperatura si caldura

I. Introducere

Caldura, in fizica, reprezinta transferul de energie de la o substanta la alta sau de la


un corp la altul datorita diferentei de temperatura.

Caldura poate fi transferata prin trei procese: prin conductie, prin convectie si prin
radiatii. Conductia este transferal de caldura pe un obiect solid; este procesul
datorita caruia manuirea unui vatrai devine grea, chiar daca numai varful este in
foc. Convectia transmite caldura prin schimbul de molecule fierbinti si reci; acesta
este fenomenul prin care apa dintr-un ibric devine clocotita uniform chiar daca
numai fundul ceainicului este in contact cu flacara. Radiatia este transferul de
caldura prin radiatie electromagnetica; acesta este mecanismul prin care un
semineu incalzeste o camera.
II. Temperatura

Temperatura reprezinta proprietatea unui sistem care determina starea lui, daca
este in echilibru termic sau nu. Senzatia de caldura sau frig a unei substante este
cauzat de temperatura. Desi este usor de comparat temperaturile aproximative ale
doua substante utilizand simtul tactil, evaluarea magnitudinii temperaturilor prin
reactii subiective este imposibila. A incalzi o substanta nu inseamna numai a-I
creste temperatura, dar si a-l provoca sa imparta o senzatie de cald mai acuta, si
totodata sa produca transformari in mai multe proprietati fizice care pot fi masurate
cu precizie. Cand temperature variaza, o substanta se extinde sau se contractam,
rezistenta sa electrica se schimba, si in forma gazoasa exercita presiuni variate.
Variatia unei simple proprietati serveste ca o baza pentru o scara de temperature
potrivita.

Temperatura epinde de energia cinetica medie a moleculelor unei substante, si


conform teoriei cinetice energia poate exista in miscari circulare, vibrationale sau
translationala a particulelor unor substante. Temperature depinde doar de miscarea
translationala a moleculelor. Teoretic, moleculele unei substante n-ar manifesta nici
o activitate la temperature de zero absolute.

Conceptul de temperatura vine de la ideea de a masura relativele stari de caldura


sau frig si de la observatia ca adaosul de caldura unui corp duce la sporirea
temperaturii acestuia in cazul in care nu apare fierberea sau topirea. In cazul a doua
corpuri cu temperature diferita, caldura se va transmite de la cel mai cald la cel
rece pana cand temperature lor este aceeasi, iar echilibrul termic este atins. Astfel,
temperatura si caldura, desi in legatura, se refera la idei diferite, temperatura fiind
o proprietate a corpului, iar caldura o scurgere de energie dintre doua corpuri cu
caracteristici diferite. Schimbarile de temperatura trebuie masurate in termeni ale
altor schimbari de proprietati ale substantelor.

III. Unitati de masura ale temperaturii

Cinci tipuri diferite de scari sunt in uz astazi: scara Celsius, cunoscuta si sub numele
de centigrad, scara Fahrenheit, scara Kelvin, scara Rankine si scara internationala
termodinamica.

Una dintre primele unitati descoperite a fost aceea inventata de fizicianul german
Gabriel Daniel Fahrenheit. Potrivit acestei, unitati la presiunea atmosferica normala,
punctual de inghet (si de topire a ghetii) este 32, punctual de fierbere este 212.
Centigradul sau unitatea Celsius, inventata de astronomul suedez Anders Celsius, si
utilizat in foarte multe parti ale lumii, atribuie valoarea de 0 punctului de inghet si
100 punctului de fierbere. In domeniul stiintei cea mai des utilizata unitate este
cea absoluta sau Kelvinul, inventata de matematicianul si fizicianul britanic William
Thompson, primul baron Kelvin. In aceasta masura zero absolut este la -273,16,
care este 0 K, intervalele de temperatura fiind identice cu cele masurate in Celsius.
Corespondenta acesteia, Fahrenheit absolut sau unitatea Rankine, descoperita de
inginerul si fizicianul britanic William J. M. Rankine plaseaza zero absolute la
-459,69, care este 0 R, si punctul de inghet la 491,69 R. O scara mai consistenta
din punct de vedere stiintific, bazata pe scara Kelvin, a fost adoptata in1933.

Termometrul este un instrument utilizat la masurarea temperaturii. Astfel, obisnuitul


termometru cu mercur masoara dezvoltarea unei coloane de Hg intr-un vas capilar
de sticla, schimbarea in lungime a coloanei reprezentand diderenta de temperatura.
Daca se incalzeste un gaz ideal continut de un vas cu volum constant, presiunea
creste si schimbarea temperaturii poate fi determinata de modificarea presiunii
conform legii lui Gay- Lussac. Mercurul este des inlocuit de alcool, eter sau alte
lichide. Inventia terometrului ii este atribuita lui Galileo, chiar daca termometrul
inchis nu a fost folosit pana in 1650. termometrele

moderne cu alcool si mercur au fost inventate de Fahrenheit, care a propus


adoptarea celei mai largi scari numite dupa el.

In 1933, fizicienii ai 31 de tari au adoptat o noua temperature internationala cu


temperature fixate pe puncte termice, bazata pe scara Kelvin si pe principiile
termodinamicii. Scara interna-

tionala are la temelie proprietatea rezistivitatii electrice, cu fir de platina ca


standard pentru temperature intre -190? si 660?.

Peste 660? pana la 1063?, temperatura e topire a aurului,este intrebuintat, un


mecanism care masoara temperatura in functie de voltajul produs intre doua fire
fabricate din metale diferite. Peste aceasta temperatura temperaturile sunt
masurate de asa-zisul pirometru optic care utilizeaza intensitatea luminii de o
lungime de unda emanate de un corp fierbinte.
Unitati de masura ale caldurii

Caldura este masurata in calorii, definite ca fiind cantitatea de caldura necesara


pentru a ridica temperature unui gram de apa la o presiune de 1 atm de la 15 la
16. Aceasta unitate este cateodata denumita mica calorie sau calorie-gram
pentru a o deosebi de caloria mare sau kilocaloria, egala cu 1000 calorii, care este
utilizata in studiile nutritioniste. Definitia acceptata acum in Statele Unite si in
termochimie este ca 1 cal= 4,1840 J.
Graficul reprezinta modificarea care apare cand apa este incalzita. La 0 si la
100 putem adauga caldura apei fara a-i schimba temperatura. Aceasta caldura
latenta distruge legaturile dintre molecule, dar nu le mareste energia cinetica. Este
nevoie de aproximatix de 4 ori mai multa caldura pentru a evapora un gram de apa
decat pentru a-l topi. Aceasta este reprezentata de grafic prin lungimile relative ale
portiunilor orizintale. Pantele liniilor inclinate indica numarul de grade cu care se
schimba temperatura pentru fiecare calorie de caldura adaugata unui gram.
Reciprocul acestui numar este cantitatea de Q care trebuie adaugata pentru a
modifica temperatura unui gram cu un grad. Aceasta este numita caldura specifica.

III. Efectele temperaturii

Temperatura are un rol important in determinarea conditiilor in care viata poate


exista. Astfel, pasarile si mamiferele cer un restrans sir de temperaturi ale corpului
pentru supravietuire si trebuie protejate impotriva caldurii extreme sau a frigului.
Speciile acvatice pot exista doar in apa cu o anumita temperatura care difera de la
specie la specie. De exemplu, cresterea temperaturii apei unui rau cu doar cateva
grade ca rezultat al eliberarii de caldura de uzine poate omori majoritatea pestilor
indigeni. Caldura este energia aflata in procesul de transfer; intotdeauna ea se
revarsa de la o substanta cu temperature mai mare la una cu o temperatura mai
scazuta, radicand-o pe cea a ultimei si micsorand-o pe a primei, cu conditia ca
volumele celor doua sa ramana constante. Caldura nu se transmite de la o
substanta mai rece la un calda decat daca un alt tip de transfer al energiei, forta,
este de asemenea prezenta.

Pana la inceputul secolului al XIX-lea, efectul caldurii asupra temperaturii corpului a


fost explicata prin presupunerea existentei unei substante invizibile.

Conform teoriei calorice a caldurii, un corp la o temperature mai mare contine mai
multe calorii decat unul la o temperature mai scazuta. Primul corp cedeaza cateva
calorii celui de-al doilea corp aflat in contact, radicand temperatura acestuia si
scazand-o pe a sa. Desi teoria calorica a explicat cu succes cateva fenomene a
transferului de caldura, dovezi experimentale au fost presentate de fizicianul
britanic de origine americana pe nume Benjamin Thomphson in 1798 si de chimistul
englez Sir Humphry Davy in 1799 sugerand ca precum forta, caldura este o forma
de energie in tranzit si ca poate produce aceleasi schimbari intr-un corp ca si forta.

CALDURA

I.PROCESUL TERMIC este trecerea unui sistem dintr-o stare

termica in alta stare termica.

Marimea ce masoara procesul termic se numeste caldura

si se noteaza cu Q.

<Q>SI=J.

Coeficienti calorici sunt factorii de care depinde caldura.

Acestia sunt-a)caldura specifica

-b)capacitatea calorica

a)Caldura specifica reprezinta cantitatea de caldura necesara unitatii de


masa(kg.)dintr-un corp pentru a-si

modifica temperatura cu un grad.Caldura specifica se noteaza cu c.

c=Q/m T <c>SI=J/kgc

Caldura specifica este

-sub presiune constanta-Cp

-sub volum constant-Cv

capa=4185J/kgK

b)Capacitatea calorica reprezinta caldura necesara

unui corp pentru a-si modifica temperatura cu un grad si

se noteaza cu C.

C=Q/ T <C>SI=J/K sauJ/C

Capacitatea calorica este o constanta care o gasim in tabele sau o calculam.

Atat caldura specifica cat si capacitatea calorica sunt constante ce depind de natura
materialului.

II.PROPAGAREA CALDURII

Caldura se propaga prin

a)Conductie,adica propagarea caldurii din aproape in aproape,din molecula in


molecula fara transport de substanta.Conductia este caracteristica corpurilor solide.

Termoconductoarele sunt corpurile ce permit propagarea caldurii prin


conductie(metalele).

Termoizolatoarele sunt corpurile ce nu permit propagarea caldurin prin


conductie(vidul,apa,aerul).

b)Convectie ,adica propagarea caldurii prin curenti ,care pot fi ascendenti si


descendenti.

c)Radiatie termica, adica propagarea caldurii prin raze.

Prin radiatie se intelege propagarea calduri prin raze.

Radiatia termica se poate propaga prin vid.

Corpurile care nu permit propagarea calduri se numesc

termoizolante.

Un sistem format din mai multi pereti termoizolanti

se numesc sistem adiabatic.

Un sistem izolant adiabatic nu interactioneaza cu mediul

inconjurator.

Cel mai cunoscut sistem adiabatic se numeste termos,dar in laborator se foloseste


calorimetrul.

III.CALORIMETRIA se ocupa cu masurarea cantitatilor de caldura si a caldurilor


specifice. 29315tzy56cmt5q

La baza calorimetriei stau principiile

a)principiul echilibrului termic

b)principiul schimbului de caldura

c)principiul transformarilor inverse


Cantitatea de caldura pe care o cedeaza un corp la trecerea din starea A in starea B
este egala cu cea pe care o primeste cand revine din starea B in starea A.

Aparatul utilizat pentru efectuarea masuratorilor de cantitati de caldura si de


caldura specialese numeste calorimetru.

Calorimetru este un vas metalic sau din sticla.

Ecuatia caloricaeste Q=Q1+Q2

Caldura specifica a unui corp este

c=(m1c1+m2c2)(T-T1)/m(T2-T)

Cantitatea de caldura

Cantitatea de caldura este energia transmisa sau primita de un corp in timpul


schimbului de caldura , care este egala cu variatiaenergiei interne( variatia energiei
mecanice a particulelor in miscare dezordonata)

Energia interna este suma tuturor energiilor cinetice si potentiale,care


caracterizeaza particulele componente

ale unui corp.

Schimbul de caldura este procesul de variatie al energiei interne care are loc fara a
se efectua un lucru mecanic.

Cantitatea de caldura cedata /primita de un corp poate fi folosita pentru

-riducarea temperaturi corpului

-trecerea corpului dintr-o stare de agregare in alta

-efectuarea unui lucru mecanic de caldura

Caldura sensibila este cantitatea de caldura folosita pentru a ridica temperatura


corpului.

Caldura latenta este cantitatea de caldura folosita pentru a schimba starea


deagregare a unui corp.

Din experimente se constata ca:

-in intrervale egale de timp temperatura variaza cu acelasi numar grade.

Cantitatea de caldura este direct proportionala cu variatia temperaturi corpului.

Q~ T

-daca se schimba masa corpului si se repeta experimenul seconstata ca in acelasi


interval de timp cantitatea de caldura variaza proportional cu masa.

Q~m

-daca masele corpurilor de natura diferita raman aceleasi se constata ca in acelasi


interval de timp variatia temperaturi difera la diferite substante.

Formula cantitati de caldura Q=mc T

In S.I. cantitatea de caldura se masoara in unitati de energie,deci Joule(J).

S-ar putea să vă placă și