Siteme de senzori integraţi pentru masurarea presiunilor medii

1.MĂSURAREA PRESIUNII

Presiunea reprezintă un parametru de bază pentru majoritatea proceselor tehnologice încare se

folosesc fluide. Deoarece fluidele utilizate în practică sunt reale şi nu respectă în totalitatelegile fluidelor
perfecte, metodele de măsurare a presiunii sunt adecvate fluidelor reale .Prin definiţie, presiunea este o
mărime scalară egală cu raportul dintre forţa exercitată normal peelementul de suprafaţă şi suprafaţa
elementului:

dF
P= dS

Presiunea poate fi:

absolută,dacă se măsoară în raport cu vidul absolut,

relativă sau efectivă, dacă se măsoară ca diferenţă fată de presiunea atmosferică,

diferenţială, dacă se măsoară faţă de o presiune considerată ca referinţă.

DEFINIŢII:
Fn
● Presiunea = forţa exercitată normal pe unitatea de suprafaţă : p = A

N
Teoria cinetico – moleculară : p = V KT dacă p = 0 ⇒
{ N=0(vid absolut)¿¿¿¿
● Presiunea atmosferică = presiunea exercitată local de atmosfera terestră .
● Presiune absolută = presiunea determinat ă faţă de nivelul de zero ( vidul absolut).
● Suprapresiune= presiune mai mare decât presiunea atmosferică locală .
● Depresiune (vacuum)= presiune mai mică decât presiunea atmosferică locală .
● Presiune relative = presiunea determinat ă faţă de nivelul presiunii atmosferice:
- presiune manometrică =diferenţa dintre suprapresiune şi presiunea atmosferică .
- presiune vacuummetrică = diferenţa dintre presiunea atmosferică şi depresiune.
● Presiune diferenţială = diferenţa de presiune dintre două medii diferite.
Fig. 1 Presiunea a)manometrică; b)vacuummetrică
.
CLASIFICAREA APARATELOR DE MĂSURARE A PRESIUNII:
I) În funcţie de valoarea presiunii măsurate de aparat:
- manometre şi micromanometre: măsoară suprapresiuni relative ( p > p a)
- vacuummetre şi microvacuummetre: măsoară depresiuni relative( p < p a)
- manovacuummetre: măsoară atât suprapresiuni cât şi depresiuni relative
- barometer: măsoară presiunea atmosferică

II) În funcţie de destinaţie:

-aparate etalon: pentru etalonarea şi verificarea mijloacelor de măsurare a presiunii; au precizia
cea mai ridicată (precizie metrologică );
-aparate de laborator: pentru măsurători precise şi verificarea aparatelor de lucru;
-aparate de lucru: pentru măsurători curente;

III) În funcţie de principiul de funcţionare:

-aparate cu lichid: măsoară denivelarea unei coloane de lichid;
-aparate cu element elastic: măsoară mărimea deformaţia unui element elastic;
-aparate electrice: măsoară variaţia unei mărimi electrice cu presiunea.
TRADUCTOARE DE PRESIUNE
1. Introducere
Fluidele se caracterizează prin faptul că pot curge uşor (straturile lor alunecă uşor unele faţă de
altele). Din categoria fluidelor fac parte lichidele şi gazele. Deosebirile dintre lichide şi gaze sunt
următoarele:
- lichidele au o suprafaţă liberă, care la echilibru este plană şi orizontală, pe când gazele nu au această
suprafaţă, ele ocupând tot volumul incintei în care sunt introduse;
- lichidele sunt incompresibile, pe când gazele sunt compresibile.
Legile generale ale fluidelor se studiază pentru fluidele perfecte. Un lichid perfect este acela la care
straturile se pot deplasa unele faţă de celelalte, fără frecare (fără vâscozitate) şi al cărui volum nu poate
fi comprimat. Un gaz perfect este un gaz la care, pentru o anumită cantitate, produsul dintre presiunea
şi volumul său este constant (respectă legea Boyle-Mariotte). Metodele de măsurare a presiunii sunt
adaptate fluidelor reale.
Considerând fluidele ca fiind medii continui, într-o masă oarecare de fluid, fiecare element de volum
suportă acţiunea unor forţe din partea restului de fluid, care, în cazul fluidului perfect sunt
perpendiculare pe fiecare suprafaţă a volumului unitar considerat.
O forţă F, uniform repartizată pe o suprafaţă S, exercită o presiune p a cărei valoare este dată de
relaţia: p = F / S.
Măsurătorile de presiune sunt legate de măsurătorile de forţă, de aceea metodele de măsurare a
forţelor pot fi aplicate şi în domeniul presiunilor şi invers.
Presiunea exercitată de învelişul gazos din jurul pământului se numeşte presiune atmosferică
(barometrică), ea variind cu altitudinea. Corpurile aflate pe pământ sunt supuse acestei presiuni
atmosferice. S-a ajuns astfel la necesitatea stabilirii unei presiuni atmosferice de referinţă faţă de care
să se determine starea fizică a unui corp. Această presiune stabilită convenţional se numeşte presiune
normală.
Presiunea normală tehnică este presiunea exercitată de o coloană de mercur de înălţime 735,56 mm.
La măsurătorile de presiune se întâlnesc trei situaţii:
- măsurarea presiunii în raport cu vidul absolut (considerat de presiune zero) dă presiunea absolută;
- măsurarea diferenţei de presiune faţă de cea atmosferică dă presiunea relativă sau efectivă (multe
presiuni măsurate cu manometre). După cum această diferenţă este pozitivă sau negativă, mai poartă
numele de suprapresiune sau depresiune. Relaţia dintre presiunea efectivă şi presiunea absolută este:
pa ≅ pe + 1,01325 - ε [bar]
2.Clasificarea traductoarelor de presiune:
Cele mai utilizate tipuri de traductoare sunt cele care funcționează pe baza deformării unor corpuri
elastice sau pe baza schimbării proprietății anumitor corpuri cu presiunea.

2.1. Traductorul cu tub Bourdon

Este un traductor de presiune ce are la bază un tub manometric confecționat din aliaj neferos sau oțel
aliat care sub acțiunea presiunii interioare tinde să se îndrepte. Acest tip de traductor (fig. 2) se
folosește pentru un domeniu larg de presiuni, de la 0 până la 1000 daN/cm2.

Fig.2.Traductor de presiune cu tub Bourdon

2.2 Traductorul cu membrană

Acest tip de traductor are elementul sensibil sub forma unei membrane gofrate (fig. 3.),
confecționate din aceleași materiale elastice cu tuburile manometrice, fie din material sintetic cu slabe
proprietăți elastice. Domeniul maxim de lucru este de până la 10 daN/cm2.

Fig.3. Traductor de presiune cu membrane

2.3 Traductorul cu burduf
Acest tip de traductor funcționează pe baza deformării burdufului metalic cu proprietăți metalice, sub
acțiunea presiunii de măsurat, aplicate pe suprafața exterioară sau interioară a burdufurilor (fig.4.)

Fig. 4. Traductor de presiune diferențială cu burdufuri

Traductoarele cu burduf, ca și cele cu membrană sunt frecvent utilizate pentru măsurarea presiunilor
diferențiale. Deplasarea δ a capetelor mobile ale burdufurilor traductorului de presiune diferențială
este proporțională cu diferența presiunilor aplicate la intrarea traductorului:
δ = k(p1 - p2)
Domeniul de măsură pentru acest tip de traductor este inferior celui acoperit de traductorul cu
membrană.

2.4 Traductorul de presiune cu ionizare

Acest tip de traductor se utilizează la măsurarea presiunilor subatmosferice mici și foarte mici.
Funcționarea lui se bazează pe dependența de presiune a gradului de ionizare a unui gaz. Ionizarea se
obține prin bombardarea constantă cu electroni sau radiații alfa, iar gradul de ionizare este determinat
prin intermediul curentului electric de ionizare dintr-un circuit alimentat cu tensiune constantă, având
ca sarcină rezistența gazului ionizat.
2.5 Traductorul piezoelectric
Acest traductor funcționează pe baza efectului piezoelectric al unor cristale de cuarț, titanat de bariu
etc. Prin comprimarea unui element paralelipipedic de cristal după direcția axei mecanice
(perpendiculară pe fețele mecanice ale cristalului), pe fețele perpendiculare pe direcția axei electrice
apare o sarcină electrică proporțională cu presiunea de comprimare P, deci o tensiune
U = q/(CC + CA) = k • p/(CC + CA)
în care CA este capacitatea de intrare a amplificatorului electronic la a cărui intrare este conectat
cristalul iar CC este capacitatea electrică a cristalului.
Timpul de răspuns al traductorului este foarte mic și se utilizează la măsurarea variațiilor bruște de
presiune.

2.6 Traductorul pelicular

Acest traductor este realizat pe baza tehnologiei peliculelor metalice subțiri și este de regulă un
traductor capacitiv. Traductorul este de mici dimensiuni, simplu și cu timp de răspuns mic.
Măsurarea presiunii în automobile

În faza de dezvoltare şi de utilizare a automobilelor sunt necesare diverse măsurători de presiune

pentru optimizarea performanţelor, determinarea funcţionării în siguranţă, asigurarea conformităţii cu
legislaţia şi informarea şoferilor. Traductoarele monitorizează funcţiile autovehiculului, dau informaţii
sistemelor de control, măsoară parametrii şi oferă date pentru diagnosticare.
Traductoarele de presiune folosite în automobile sunt de la dispozitive mecanice, cu deplasarea
poziţiei la aplicarea presiunii, la diafragme din cauciuc sau elastomer şi traductoare semiconductoare
bazate pe Si.
Tipurile de măsurători de presiune sunt divizate în cinci categorii de bază, independente de
tehnologia de măsurare folosită: presiune relativă sau efectivă, absolută, diferenţială, nivel de lichid şi
comutator de presiune (manocontact).

Aplicaţii ale traductoarelor de presiune în automobile

1.Presiunea uleiului

În automobile a fost iniţial măsurată cu o diafragmă de cauciuc care închide un set de contacte ce dă
un semnal luminos de presiune joasă a uleiului sau mişcă un potenţiometru pentru a da un semnal
analogic pentru un instrument indicator.
Sistemele electronice de măsurare a presiunii uleiului folosesc senzor de presiune piezorezistiv din
Si, circuite de protecţie împotriva vârfurilor de tensiune, circuite de amplificare a semnalului de la
ieşirea senzorului şi circuite de comandă de ieşire atât pentru o pompă de combustibil cât şi pentru un
aparat de măsură electromagnetic. Circuitele de comandă de ieşire cu TEC dau curenţi de 10 A, datorită
radiatorului realizat din carcasa traductorului.
Unitatea electronică foloseşte tensiune de alimentare de 9 ... 16V şi funcţionează într-o gamă de
temperaturi de -40 ... +150°C, cu acurateţe ±3,25% şi neliniaritate < ±0,25%.
 Carcasa traductorului se asamblează uşor, iar traductorul se interfaţează printrun inel cu închidere
ermetică. Materialele pentru carcasă şi gelul protector care acoperă traductorul sunt speciale,
traductorul fiind garantat minim 10 ani.

2.Presiunea uleiului de transmisie şi presiunea de frânare

Presiunea din transmisie este mărime de intrare pentru schimbarea treptei de viteză la transmisia
controlată de calculator şi se măsoară cu traductoare similare celor realizate pentru presiunea uleiului
de motor.
Presiunea dintr-un sistem hidraulic, de exemplu din pompa centrală la un sistem ABS, este mult mai
mare decât presiunea uleiului de transmisie care necesită un traductor cu presiunea relativă minim 500
psi. Presiunile dinamice relative din conductele de frână pentru autovehicule grele, pot fi sub 150 psi.
Optimizările pentru dezvoltarea sistemelor ABS includ controlul deceleraţiei pentru a obţine distanţa
cea mai scurtă de oprire posibilă cu un control cât mai bun al direcţiei. Stabilitatea crescută a direcţiei se
obţine prin reducerea vitezei de decelerare a roţilor din spate. Controlul tracţiunii îmbunătăţeşte
stabilitatea în timpul accelerării şi realizează control independent pentru fiecare roată. Autovehiculele
pot avea un singur traductor de presiune pentru monitorizarea presiunii din sistemul hidraulic. Există
sisteme care dau informaţia de presiune a frânelor prin detectarea debitului în motoarele din sistem.
Pentru sistemul ABS-V1, nu este necesar un traductor de presiune pentru a obţine presiune de frânare
optimă la fiecare roată. Alte sisteme însă se bazează pe viteza de apăsare şi eliberare a frânei pentru a
controla blocarea.
Autovehiculele comerciale au mai multe traductoare pentru a detecta presiunile de frânare.
Traductoarele cuplate la cilindrii de frână dau informaţii despre presiunea reală, care este comparată cu
valoarea de referinţă, memorată în unitatea de control.

3.Presiunea pneurilor

Monitorizarea continuă a presiunii pneurilor creşte economia de combustibil şi siguranţa

autovehiculelor.
Pneurile cu presiune prea mică au frecare de rulare mare şi cresc consumul de combustibil. Pneurile
cu presiune prea mare sunt suprasolicitate şi se pot sparge în mers. Umflate necorespunzător, pneurile
au forme neregulate care scad durata de viaţă. Sistemele disponibile de măsurare a presiunii pneurilor
constau din câte un traductor de presiune (sau comutator) la fiecare roată, indicator de turaţie a roţii,
traductor de temperatură, un transmiţator de radiofrecvenţă, receptor / controler electronic şi display.
Presiunea pneurilor creşte cu temperatura aproximativ cu 1,5 psi la fiecare creştere cu 10°C a
temperaturii aerului din pneuri, astfel că sistemul trebuie să aibă prevăzute corecţii. Creşterea bruscă a
temperaturii şi presiunii este detectată de aceste sisteme care dau un avertisment privind o posibilă
explozie a pneului.

4.Presiunea gazelor de evacuare recirculate

Presiunea de întoarcere a gazelor de evacuare recirculate (EGR - exhaust gas recirculation) şi o

presiune diferenţială se manifestă pe supapa EGR, folosită pentru controlul emisiilor de NOx. Supapa
este modulată de un vacuum ce ridică un cep şi permite recircularea gazelor de evacuare. O variaţie a
presiunii 216 vacuumului de la 50 la 90 mmHg este suficientă pentru a deschide complet supapa, iar
presiunea diferenţială tipică pe supapă este 200 mmHg. Măsurătorile de presiune sunt realizate în
timpul fazei de dezvoltare pentru a stabili caracteristici de funcţionare a sistemului. Tipic, se foloseşte un
traductor de poziţie pentru a măsura poziţia supapei EGR.

5.Pompa de carburant şi presiunea vaporilor

Evaporările care au loc atunci când motorul este oprit, sunt stocate curent întro canistră cu carbon de
aproximativ 850 ... 1500 cm3 , până când motorul este în funcţiune. Vaporii sunt apoi consumaţi de
camera de ardere şi convertorul catalitic. Implementarea vaselor de siguranţă pentru depozitarea
vaporilor de hidrocarburi necesită canistre de depozitare în automobil cu volum de 3 ... 4 ori mai mare
decât volumul canistrelor existente. Dacă în sistem trebuie detectate scurgerile, se foloseşte un
traductor de presiune de diagnosticare.
Filtrul de combustibil şi regulatorul de presiune în rezervorul de benzină stabilesc traseul
combustibilului. Pompa de benzină este în rezervor, eliminându-se conducta de retur a combustibilului.
Sistemul menţine temperaturi scăzute ale combustibilului din rezervor, scăzând evaporările.
6.Presiunea de ardere

Se măsoară direct pentru detecţia rateurilor. Presiunea mare (≥ 16 MPa) şi gamele de temperaturi
combinate cu alţi factori de mediu ridică preţul de proiectare al unui astfel de senzor. De aceea, în locul
măsurării directe a presiunii se folosesc alte tehnici (măsurarea cu fibre optice a emisiei luminoase a
arderii şi traductoare de cuplu fără contact).
La motorul cu ardere internă cu aprindere prin scânteie, arderea este un proces la volum constant şi
ciclul de putere este analizat folosind diagrame presiune - volum sau presiune - unghi arbore cotit. Există
mai multe tehnici pentru aceste măsurători în mediu de laborator.
Măsurarea directă a presiunii (în cilindru) se face cu senzori piezorezistivi de diametru mic, plasaţi în
(sau aproape) de bujii şi elemente piezoelectrice sub formă de rondele, plasate sub bujii. Pentru aceşti
senzori este necesară o frecvenţă naturală mare datorită măsurătorilor dinamice implicate în procesul
de ardere.
Măsurarea indirectă înregistrează cuplul arborelui şi deplasarea de fază optică

Alte măsurători de presiune

Un sistem cu suspensie adaptivă poate fi realizat cu un amortizor cu absorbant de şoc, controlat de

presiunea aerului. Sistemul are două pompe de aer şi nouă solenoizi de reglare a presiunii aerului, bazaţi
pe semnale de la traductoare, printre care un traductor de presiune a aerului în partea din spate a
autovehiculului care măsoară încărcarea. Circuitul de comandă selectează suspensie uşoară (soft), medie
sau grea (hard). Un alt sistem utilizează un rezervor de aer încărcat la o presiune de 1 MPa de un
compresor. Un comutator de presiune monitonzează scăderea presiunii sub 760 kPa pentru a reîncărca
rezervorul. Amortizoarele cu aer funcţionează la 300 kPa, neîncărcate şi la 600 kPa, la încărcare maximă
pe spate.
 Sistemele de încălzire, ventilare şi aer condiţionat cu agent de răcire CFC-12. încep să fie înlocuite cu
cele cu agent de răcire HFC-134a. În al doilea caz eficienţa scade cu 6 %, presiunea de descărcare a
compresorului este mai mare cu 175 kPa şi temperatura de descărcare mai mică cu 8°C.
Măsurarea presiunii dezvoltate la umflarea pernei de aer de protecţie este o parte a criteriilor de
evaluare, calificare şi acceptanţă de lot pentru tehnicile de umflare a pernei de aer de protecţie.
Măsurătorile de presiune de vârf necesită răspuns în gama zeci ms. Presiunile pernei umflate sunt sub
100 kPa. Dispozitivele de umflare hibride folosesc gaz inert stocat (de exemplu argon) şi traductor de
presiune pentru monitorizarea stării gazului stocat.
Sistemele de injecţie a combustibilului tip acumulator, din camioanele speciale grele, pentru motoare
diesel cu injecţie directă, au combustibilul presurizat la 20 ... 100 MPa în acumulator, cu o pompă de
mare presiune. Presiunea acumulatorului este monitorizată pentru a reduce particulele de impurităţi în
suspensie în aer (fum, 218 funingine). O altă metodă de reducere a particulelor este folosirea fibrei
ceramice drept filtru într-o canistră. Un traductor de presiune monitorizează presiunea inversă şi
permite regenerarea filtrului prin arderea particulelor acumulate. Se foloseşte un element de încălzire în
capcană, care permite atingerea unei temperaturi de 700°C în filtru.