MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea

„Calculatoare, Informatică şi Microelectronică”

RAPORT
Lucrare de laborator nr. 6

la Traductoare si masurari

A efectuat:
st. gr. AI-191 Turcanu Adrian

A verificat:
Prof.univ. Nadejda Popovici

2020
Scopul lucrarii : Determinarea caracteristicii unui senzor

Tipuri de presiuni

Pe lângă temperatură, presiunea este o altă mărime fizică foarte importantă. Este defintiă ca
valoarea forței F ce acționează uniform asupra ariei A:

(1)

Unitatea de măsură a presiunii, pascalul (Pa), este derivată din unitatea de măsură a

forței, newtonul (N):

(2)

Altă unitate de măsură a presiunii, egală cu presiunea atmosferică, este barul, în tehnica

măsurărilor fiind utilizat des submultiplul acestuia millibarul (mbar):

1bar=100000Pa=0.1MPa

1 mbar = 100 Pa = 0.001 bar

În cazuri rare (de ex. în experimentul următor cu pompa de mână), se utilizează o unitate de
măsură mai veche,  mmHg (millimetrii coloană de mercur). Transformările în și din milibari sunt
următoarele:

1mmHg=1.333mbar
1 mbar = 0.75 mmHg

Majoritatea tipurilor de presiuni utilizate în tehnică sunt caracterizate de o presiune de

referință față de care sunt evaluate. Cea mai precisă presiune de referință este cea a vidului total.

Presiunea absolută (pabs Presiunea măsurată peste valoarea zero

) corespunzătoare presiunii vidului.

Presiunea atmosferică (pB) Este variabilă, depinzând de condițiile meteo

(presiunea medie la nivelul mării este de
1013.25 mbar). Pentru calcule aproximative
aceasta se poate aproxima la valoarea pB = 1
bar.

Presiune peste presiunea (po)

atmosferică sau Presiunea absolută mai mare decât presiunea
suprapresiune (supraatmosferic atmosferică.
ă)
 Presiune sub presiunea (pu)
Presiunea absolută mai mică decât presiunea
atmosferică  sau
atmosferică.
depresiune(subatmosferică)

Presiune diferențială (p) Diferența a două presiuni p1 și p2.

Presiune hidrostatică   Presiunea exercitată de un lichid într-un vas

închis (acționează uniform în toate direcțiile).

Măsurătorile tehnice implică cel mai adesea măsurarea unei presiuni diferențiale având ca
referință presiunea atmosferică. Aceasta reprezintă diferența dintre presiunea absolută măsurată
și presiunea absolută atmosferică. Următoarea figură clarifică această relație. Cele două puncte
de măsură sunt marcate cu (1) și (2).

Mersul lucarrii :
1) Senzor de presiune absoluta

În experimentul următor caracteristica statică a unui senzor de presiune absolută va fi

determinată. Presiunea este asigurată cu ajutorul unei pompe manuale echpată cu un
manometru, iar tensiunea de ieșire este măsurată cu Voltmetrul virtual A. Tensiunea
produsă de senzor va fi amplificată de amplificatorul de instrumentație. Puntea de măsură
cu senzorul este alimentată cu putere de la o sursă de tensiune constantă. Următoarea
figură prezintă schema de principiu a experimentului.
 Fig.1 Schema de principiu a experimentului

Deschidem instrumental amplificatory si Voltmetrul A si setam urmatorii parametri

Creștem presiunea aplicată ce acționează asupra senzorului cu ajutorul pompei manuale pornind
de la valoarea de 0 mmHg în pași de câte 20 mmHg. Măsuram tensiunea de ieșire din
amplificatorul de instrumentație uOut la fiecare pas. Introducem valorile obținute în tabelul de mai
jos.
 Tabelul 1 Tensiunea de iesire a presiunii

Acum repetam experimentul pornind de la o presiune de 300 mmHg și reducând-o treptat cu un

pas de 20 mmHg.  Introduceți valorile obținute în tabelul de mai jos. După finalizarea tuturor
pașilor, comutam tabelul în modul de vizualizare grafică, Chart, pentru a observa caracteristica.
 Tabelul 2 Tensiunea de iesire a presiunii in ordine inversa

2) Senzor de presiune diferentiala

În experimentul următor caracteristica statică a unui senzor de presiune diferențială va fi

determinată, având ca referință presiunea ambientului, adică a doua intrare de presiune a
senzorului rămâne liberă. Presiunea este asigurată cu ajutorul unei pompe manuale echpată cu un
manometru, iar tensiunea de ieșire este măsurată cu Voltmetrul virtual A. Tensiunea produsă de
senzor va fi amplificată de amplificatorul de instrumentație. Puntea de măsură cu senzorul este
alimentată cu putere de la o sursă de tensiune constantă. Următoarea figură prezintă schema de
principiu a experimentului.
 Fig.2 Schema de principiu a experimentului pentru senzor diferential
Deschidem amplificatorul de instrumentatie si Voltmetrul A si setam parametrii dati :

Aplicam presiunea intrării inferioare. Creșteți presiunea aplicată ce acționează asupra

senzorului cu ajutorul pompei manuale pornind de la valoarea de 0 mmHg în pași de câte 20
mmHg. Măsurați tensiunea de ieșire sin amplificatrul de instrumentație uOut la fiecare pas.
Introduceți valorile obținute în tabelul de mai jos. După finalizarea tuturor pașilor, comutați
tabelul în modul de vizualizare grafică, Chart, pentru a observa caracteristica.
 Tabelul 2.1 Tensiunea de iesire pentru senzor diferential inferior

Acum repetam experimentul aplicând presiunea intrării superioare. Introduceți valorile obținute
în tabelul de mai jos. După finalizarea tuturor pașilor, comutați tabelul în modul de vizualizare
grafică, Chart, pentru a observa caracteristica.
 Tabelul 2.2 Tensiunea de iesire pentru senzor diferential superior

Rezultatul testului de evaluare :

Concluzii: Folosind senzorul de presiune absoluta si cea diferentiala am masurat tensiunile de
iesire pentru ambii senzori .Pentru senzorul de presiune absoluta am obtinut aceeasi panta si
rezultate pentru ambele masurari ,iar la senzorul diferential am obtinut 2 rezultate aproape
aceleasi dar avand sens diferit (negativa si pozitiva).