UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

TEMA DE CASA
DISCIPLINA: PFPA

Titular curs: Prof. Dr. Ing. Ipate George

Student: Prosie Cristina (737)

I. Probleme teoretice
Proprietatea de curgere a materialelor în stare granulară. Presiunea exercitată
asupra pereţilor recipienţilor de depozitare. Debitul de curgere prin orificii.

II. Aplicaţie
Într-un buncăr de depozitare din otel de formă paralelipipedica cu sectiune
dreptunghi si inaltime H=2500 mm, se pot depozita mustar, grau si orez.

Să se evalueze
1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea orificiului de
evacuare din tabelul de date.

2)Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

3)Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în cazul

depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.

4)Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii conţinutului de

umiditate de echilibru de la ueum = 9.5 % la ueum = 13 % în cazul depozitării
seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.

5)Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi practicat în

peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea orificiului specificată
în tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse. Să se compare cu datele
obţinute la măsurătorile experimentale. Comentarii. Concluzii.

6)Concluzii finale.

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75
Orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

II. Aplicaţie

1)Dimensiunile porţiunii inferioare a buncărului până la dimensiunea

orificiului de evacuare din tabelul de date.
 L H=2500 mm
L=900 mm
H

h
y

L1

Pentru mustar avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75

Pentru mustar :

L  900
L1  10.1

( L  L1)
x 
2

x  444.95 mm

cos ( 75)  0.922

2   75
rad 
360
rad  1.309

cos ( rad )  0.259

x
y 
0.259

3
y  1.718  10 mm

sin ( 75)  0.388

h  sin ( rad )  y
3
h  1.659  10 mm

Pentru orez avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

Pentru orez

L  900
L1  25.3
( L  L1)
x 
x  437.35
2 mm
sin ( rad )  0.643

h  sin ( rad )  y
3
h  1.085  10 mm

Pentru grau avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

Pentru grau :

L  900
L1  25.1

( L  L1)
x 
2

x  437.45 mm

cos ( 50)  0.965

2   50
rad 
rad  0.873360 mm
2)Cantităţile din fiecare produs ce pot fi depozitate.

Pentru mustar avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75

Lg  700 mm
L  900 mm

H  2500 mm

L1  10.1 mm

V1  H L Lg

9 3
V1  1.575  10 mm

3
h  1.659 10 mm

A B  Lg  L

5 2
A B  6.3  10 mm
A b  L1 Lg 3
3 m
 kg
v1  750 3
m

mp1  v1 Vt1

3
mp1  1.473  10 kg

mp1
mpt1 
3
10
mpt1  1.473 t

Pentru orez avem

Material Diam. Diam. Masă Unghiul Debitul Coefici Unghi

Hidrau echiva volumi de măsura ent perete
lic lent că taluz t de cu
orificiu Partic v(g/c natural (g/min) frecare orizontala
buncar ulă  m3 ) 0 (0)   (0)
 (mm) (mm)
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

Lg  700 mm
L  900 mm

H  2500 mm

L1  25.3 mm

V1  H L Lg

9 3
V1  1.575  10 mm

3
h  1.085 10 mm

A B  Lg  L

5 2
A B  6.3  10 mm

A b  L1 Lg

4 2
A b  1.771  10 mm

V2 
h
3

 AB  Ab  A B A b 
8 3
V2  2.725  10 mm

Vt  V1  V2
9 3
Vt  1.847  10 t mm
Pentru grau avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

L  900 mm

H  2500 mm

L1  25.1 mm

V1  H L Lg

9 3
V1  1.575  10 mm

3
h  1.294 10 mm
A B  Lg  L

5 2
A B  6.3  10 mm

A b  L1 Lg

4 2
A b  1.757  10 mm

V2 
h
3

 AB  Ab  A B A b 
8 3
V2  3.247  10 mm

Vt  V1  V2
9 3
Vt  1.9  10 mm

9
Vt1  Vt 10
3
Vt1  1.9 m
kg
v1  800 3
m

mp1  v1 Vt1

3
mp1  1.52  10 kg

mp1
mpt1 
3
10
mpt1  1.52 t
3)Presiunile exercitate pe pereţii verticali şi înclinaţi de la baza buncărului în
cazul depozitării fiecărui produs. Comentarii. Concluzii.

Pentru mustar avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Mustar 10.1 2.2 0.75 25.1 1016 0.7 75

H  2500 mm

L  900 mm

Diametru hidraulica pentru dreptunighi

este :
2 H L
Dh 
H L

3
Dh  1.324  10 mm

3
Dhm  Dh  10

  m kmustar  H o 
Dhm  1.324 m  
m g1 Dhm  Dhm 
qH
mustar   1  e 
 1.889   k
Clasificarea
D buncarului
m mustar de depozitare dupa raportul H/Dh :
 4
q mustar  1.423  10 Pa

Presiunea pe peretii laterale :

p Lmustar  kmustar  q mustar

3
p Lmustar  5.754  10 Pa

Presiunea pe peretii inclinati :

2   75
m 
360

p _mustar  q mustar   cos m   2  kmustar  sin m 2



3
p _mustar  6.322  10 Pa
Pentru orez avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
orez 25.3 3.2 0.88 36 5640 0.5 40

Calculam coeficientul de mobilitate :

2   36
o  pentru orez
360

o  0.628

1  sin o  
korez 
1  sin o  
korez  0.26

kg
o  880
3
m
 o  0.5
 Ho  2.5 m

m
g1  9.8
2
s

Presiunea pe verticala :

  o korez  Ho 
 
o  g1 Dhm  D hm 
q orez   1  e 
 o  korez

4
q orez  1.912  10 Pa

Presiunea pe peretii laterale :

p Lorez  korez q orez

3
p Lorez  4.964  10 Pa

Presiunea pe peretii inclinati :

2   40
o 
360

p _orez  q orez  cos o   2  korez sin o 2



4
p _orez  1.327  10 Pa
Pentru grau avem

Diam. Diam.
Masă Unghiul Coefici Unghi
Hidrau echiva Debitul
volumi de ent perete
Material lic lent măsura
că taluz de cu
orificiu Partic t
v(g/c natural frecare orizontala
buncar ulă  (g/min)
m3 ) 0 (0)   (0)
(mm) (mm)
Grau 25.1 5 0.8 27.5 3830 0.5 50

Calculam coeficientul de mobilitate :

2   27.5
g  pentru grau
360

g  0.48

1  sin g  
kgrau 
1  sin g  
kgrau  0.368

kg
g  800
3
m
 g  0.5

Ho  2.5 m

m
g1 29.8
   50
g  2

360 pe sverticala
Presiunea :  g kgrau Ho 
p _grau  q grau   cos g
  2  kgrau sin g 2


4
p _grau  1.042  10 Pa

4)Creşterea de presiune laterală la baza buncărului datorită creşterii

conţinutului de umiditate de echilibru de la u eum = 9.5 % la ueum = 13 % în
cazul depozitării seminţelor de grâu. Comentarii. Concluzii.

a1  48 Pa b 1  1148 Pa

u um1  9.5 u um2  13

u um1 u um2
u us1  100 u us2  100
100  u um1 100  u um2

u us1  10.497

u us2  14.943

u us  u us2  u us1
u us  4.445 2 Pa
 Dacă se produce creşterea conţinutului de umiditate de echilibru de la u eum =
9.5 % la ueum = 13 % în cazul depozitării seminţelor de grâu se observă că
materialul granular are tendinţa de a-şi mări volumul.
Dacă are loc creşterea conţinutului de umiditate de echilibru duce la
creşterea presiunii laterale asupra pereţilor verticali.
În acest caz recomandarea este ca uscarea seminţelor de grâu să se facă în
silozuri, înainte de a se depozita în buncărele de descărcare.

5)Debitele de evacuare pentru fiecare produs prin orificiul orizontal şi

practicat în peretele înclinat de la baza buncărului ( pentru dimensiunea
orificiului specificată în tabelul de date ), calculate cu cele trei relaţii propuse.
Să se compare cu datele obţinute la măsurătorile experimentale. Comentarii.
Concluzii.

Pentru mustar avem :

C1  0.236

kg
v  750
3 Dorif  0.0101 m
m

d p  0.0022 m o  25.1

2   o
o_rad 
360 o_rad  0.438

2  
  75 rad 
360

rad

cos1.309 
o_rad  cos rad  
QG 

cos o_radm  1
L1  0.0101 
QG  0.611

Q_F_G  QF_G_calculat  QG

kg
Q_F_G  0.451 s

ABATEREA RELATIVA DE CALCUL

g
Qmasurat  1016 min

 10 3 
Qmasurat1  Qmasurat   
 60 

kg
Qmasurat1  0.017
s

 Qmasurat1  QF_G_calculat 
 F_G%     100
Qmasurat
 

 F_G%  0.071 %
kg
s
5.2 BEVERLOO
C2  0.583 2.5
 Abaterea relativa de calcul :

 Qmasurat1  QB 
 C_C     100
Qmasurat1
 

 C_C  52.798 %

Pentru calcularea debitelor de evacuare pentru seminţe de mustar se utilizează relaţiile

FOWLER şi GLANSTON BURY ,deoarece prin celelalte relatii se obtin erori de calcul foarte
mari.

Pentru orez avem :

5.1 FOWLER si GLASTONBURY

C1  0.236

kg
v  880
3 Dorif  0.0253 m
m

d p  0.0032 m o1  36

cos o_rad  cos rad   
QG 

cos o_rad  1 
2   o1
o_rad 
QG  0.871360 o_rad  0.628

Q_F_G  QF_G_calculat  QG
2  
  40 rad 
L1rad  0.698
 0.0253% kg 360