Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎN ACAD R 1.4
1. Setări iniţiale
Această lucrare constitue doar prezentarea gradată a elementelor strict necesare învăţării
comenzilor de lucru pentru realizarea unui desen tehnic (proiect), fiind utilă atât celor care doresc să
treacă singuri de la proiectarea pe planşeta de desen la proiectarea pe calculator cât şi studenţilor
facultăţilor tehnice cu profil mecanic. Este recomandabil ca lucrarea să fie urmărită pas cu pas în
paralel cu lucrul pe calculator, comenzile indicate fiind însoţite de ilustrarea rezultatelor obţinute.
Fig.1.1. Caseta de dialog care apare la începutul creerii unui desen nou în ACAD R 14
În urma acestor comenzi, pe ecran apare suprafaţa de lucru pentru crearea unui desen nou.
Ecranul are 4 zone:
1. Zona de dialog (trei linii în partea de jos a ecranului)
2. Zona de informaţii (în partea de sus a ecranului). Aceste informaţii pot fi sub forma denumiri
uzuale pentru programele sub Windows (File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Table, Window,
Help) şi a unor pictograme (din bara de comenzi standard).
3. Zona de comenzi aleatoare (pictograme aşezate după dorinţa utilizatorului, de obicei în zonele
din dreapta şi din stânga ecranului)
4. Zona de desen efectiv situată în restul ecranului, între celelalte 3 zone.
Pe măsură ce se dau comenzi noi, dialogul apare în zona 1 şi defilează în sus, pe ecran
rămânând vizibile numai ultimele trei linii. Dacă se doreşte vizualizarea comenzii anterioare,
se apasă tasta : F1
după care pe ecran apare dialogul anterior; o nouă apăsare a tastei F1 aduce la loc
ultima comandă. Deplasările pe masă ale mouse-ului corespund cu deplasările pe
ecran ale cursorului-colimator.In orice moment se doreşte anularea unei comenzi
aflate în execuţie se apasă simultan tastele: CTRL + C
5
Pentru a afla informaţii despre o anumită comandă, după emiterea comenzii
respective se dă comanda "invizibilă" HELP precedatã de apostrof. Prin comanda
HELP (F1) sunt date informaţii generale privind comenzile disponibile.
6
şi se va tasta OFF, sau, mult mai simplu se apasă tasta: F7
(la repetarea apăsării tastei F7 punctele reţelei apar şi dispar din nou,
curăţind şi ecranul de urmele punctelor selectate)
Dacă trebuie trasate numai linii orizontale şi verticale (într-o anumită zonă
a desenului) este recomandabil să fie activat modul ORTHO. Aceasta se face
fie prin scrierea acestui cuvânt (ORTHO), urmat de opţiunea ON, sau, pentru ORTHO
ieşirea din mod, de opţiunea OFF: ON/OFF
Acelaşi lucru se poate obţine prin apăsarea repetată a tastei F8: (F8).
Suprafaţa pe care se va desena este de obicei de culoare neagră (mai puţin obositoare pentru
ochi) şi este înconjurată de o serie de pictograme. Dacă se doreşte modificarea culorii de bază a
ecranului (de exemplu, pentru copierea desenului respectiv în Word, fondul trebuie să fie alb),
se selectează (clic cu mouse-ul pe textul respectiv din partea superioară a ecranului) succesiv
comenzile: Tools Preferences Display - apare o casetă de dialog - în care se selectează cu
mouse-ul butonul COLOR şi apoi se selectează culoarea dorită, iar la sfârşit OK.
Forma obişnuită pentru cursor (imaginea pe ecran a poziţiei mouse-lui) este de pătrăţel peste
care se suprapun două fire reticulare încrucişate. Dacă se doreşte modificarea acestei forme
(mărirea sau micşorarea lungimii firelor reticulare), se selectează succesiv comenzile:
Tools Preferences Pointer Cursor size : Percentage of screen size: (1. . .4 . . .100)
Apply OK.
În Fig.2.2. este reprodusă imaginea iniţială a ecranului (cu fond alb), pe care au fost specificate
semnificaţiile pictogramelor (aşa cum apar ele atunci când cursorul-colimator este menţinut câteva
secunde pe pictograma respectivă) din meniul principal (sus), din meniul Draw = desen (stânga),
din meniul Object Snap= salt la respectivul punct (dreapta) şi din meniul Modify= modificări (jos).
ABC
7
Pentru a nu suprapune aceste texte, pentru primele 8 pictograme din meniul principal semnificaţiile
au fost date separat în Fig.2.1, iar pentru meniul Dimension (Cotare) în Fig.2.3.
Sub primul rând al barei de instrumente standard (New. . . . .Help) se află pictogramele
cu ajutorul cărora se poate crea un strat (Layer) sau poate fi activată caseta de dialog pentru
straturi (Layers), iar pictogramele următoare oferă posibilitatea de a activa sau dezactiva straturile
(On/Off, Freeze, Lock/Unlock) de a vedea culoarea stratului activ şi tipul de linie:
Semnificaţia (în limba română) şi modul de utilizare al acestor
pictograme vor fi date în capitolele următoare .
În Fig.2.2. sunt prezentate pictogramele din barele de instrumente: Draw, Modify, Object Snap, care
pot fi mutate oriunde (cu ajutorul mouse-lui) sau pot fi şterse (clic sus pe x).
Pentru cotare este util să fie activată şi bara de instrumente Dimension :
8
Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance
Dacă se doreşte să fie “la îndemână” şi alte pictograme (ca exemplu, “Text” A ), acestea pot
fi aduse alături de celelalte cu următoarea succesiune de taste:
View - Toolbars - Customize - Draw - Se “agaţă” pictograma respectivă cu mouse-ul şi se
trage la locul dorit -Close
Înafara acestor pictograme(comenzi) care pot fi aduse pe ecran la îndemână, comenzile pot fi
selectate şi din bara de meniuri Windows, pentru care există următoarele posibilităţi;
File
New Ctrl+N
Open Ctrl+O All
Save Ctrl+S Layers
Save As Linetype
Export Text Styles
Printer Setup Dimension Styles
Print Preview Audit Multiline Styles
Print Ctrl+P Recover Blocks
Drawing Utilities Purge Shapes
Edit Insert
Undo Ctrl+z Block
Redo Ctrl+y External Reference
Cut Ctrl+x Raster Image
Copy Ctrl+c 3D Studio
Copy Link ACIS Solid
Paste Ctrl+v Drawing Exchange Bynary
Paste Special Windows Metafile
Ole Links Encapsulated Post Script
OLE Object
Format
Layer
Color
Linetype
Text Style
Dimension Style
Point Style
Units
Thickness
Drawing Limits
Rename
9
Tools
Spelling Bring to Front
Display Order Send to Back
Bring Above Object
Send Under Object
Distance
Area
Mass Properties
Inquiry List
I D Point
Time
Status
Set Variable
Load Application
Run Script
View
Display Image Save
Administration
Rows
External Data Base Links
Select Objects
Export Links
SQL Editor
Object Snap Settings
Drawing Aids
Preset UCS
Named UCS
Previous
Restore
Save
Delete
UCS List
World
Object
View
Origin
Z Axis Vector
3 Point
X Axis Rotate Y Axis Rotate Z Axis Rotate
Grips
Object Group On
Tablet Off
Calibrate
Configure
Customize Menus
Preferences
Draw
Line
Ray
Construction Line
Multiline
Polyline
10
3D Polyline 3 Points Start, End, Direction
Polygon Start, Center, End Start, End, Radius
Rectangle Start, Center, Angle Center, Start, End
Arc Start, Center, Length Center, Start, Angle
Start, End Angle Center, Start, Length
Continue
Center, Radius
Center, Diameter
Circle 2 Points
3 Points
Tan, Tan, Radius
Tan, Tan, Tan
Donut
Spline Center
Ellipse Axis, End
Arc
Make
Block Base
Define Attributes
Single Point
Multiple Point
Point Divide
Measure
Hatch
Boundary
Region Multiline Text
Text Single Line Text
2 D Solid
3 D Face
3D Surfaces
Edge
Surfaces 3 D Mesh
Revolved Surface
Tabulated Surface
Ruled Surface
Edge Surface
Box
Sphere
Cylinder
Cone
Wedge
Torus
Solids Extrude
Revolve
Slice
Section
Interference Drawing
Setup View
Profile
11
Dimension
Linear
Aligned
Ordinate
Radius
Diameter
Angular
Baseline
Continue
Leader
Tolerance
Center Mark Home
Oblique Angle
Align Text Left
Style Center
Override Right
Update
Modify
Properties External Reference Bind
Match Properties Frame
Object Image Adjust
Erase Quality
Copy Clip Transparency
Mirror Image Clip Frame
Offset Hatch
Array Polyline
Move (Object) Spline
Rotate Multiline
Scale Attribute Single
Stretch Text Global
Lengthen
Trim
Extend
Break
Chamfer 3 D Array
Fillet Mirror 3 D
3 D Operation Rotate 3 D
Align
Union
Boolean Subtract
Explode Intersect
12
VIEW
Redraw Realtime
Regen Previous
Regen All Window
Zoom Dynamic
Pan Real Time Scale
Aerial View Point Center
Model Space (Tiled) Left In Layout
Model space(Floating) Right Out 1 Viewport
Paper Space Up All 2 Viewports
Down Extens 3 Viewports
Tiled Viewports 4 Viewports
Floating Viewports Select Restore
Named Views Rotate Delete
Tripod Current UCS Join
3D Viewpoint Vector World UCS Save
Plan View Named UCS
3 D Dynamic View Top
Bottom
Left
Right
Front
Back
SW Isometric
SE Isometric
NE Isometric
NW Isom
Render
Scene
Hide 256 Color Light
Shade 256 Color Edge Highlight Materials
16 Color Hidden Line Materials
Lybrary
16 Color Filled Maping
Render Background
Fog
Landscape
New
Landscape Edit
Landscape Library
Display UCS Icon Origin Normal Preferences
Attribute Display On Statistics
Text Windows F2 Off
Toolbars
13
3. Utilizarea straturilor (Layer) de desenare.
Desenul poate fi executat pe mai multe straturi (LAYER) analog cu desenarea
a diferite elemente ale unui desen pe mai multe coli de hârtie transparentă şi 1 = red
suprapunerea unora dintre ele. Fiecare strat poate avea altă culoare şi alt tip 2 = yellow
de linie (care pot fi modificate ulterior), astfel încât la realizarea desenelor de 3 = green
execuţie este suficient să fie activat stratul respectiv (îngheţându-se celelalte), 4 = cyan
desenului elementului respectiv trebuind să i se aducă doar mici completări. 5 = blue
Culorile (Color) au asociate o serie de numere de ordine. Astfel, pentru culorile 6=magenta
standard (de bază) aceste numere de ordine sunt specificate alăturat: 7= white/black
(Există mult mai multe nuanţe şi culori, care apar în caseta de dialog)
Desenarea cu culori diferite (pe ecran) a desenelor tehnice este utilă mai ales
pentru tipărirea acestora (alb-negru) utilizând linii de grosimi diferite (dacă, în
meniul “File”, în caseta de dialog “Print” se selectează “Pen Assignments”,
Pen No.7, Pen Width 0.200 (sau valoarea dorită), OK., aceste acţiuni
asociază fiecărei culori o anumită grosime de peniţă). În Fig.3.1. este prezentată
caseta de dialog “Layer” în care au fost introduse 7 straturi (pe lângă stratul “0”
existent iniţial dar în care nu este recomandabil să se lucreze).
14
(de ex. galben=yellow), OK, după care se revine la caseta “Layer” în care se
selectează sub “Linetype” tipul de linie (“Continuous”) după care pe ecran
apare caseta de dialog “ Select Linetype” prezentată în Fig.3.3.
Fig.3.3. Caseta de dialog “Select Linetype” în care au fost încărcate (“Load”) tipurile de
linii: Acad iso02w100 (punctată) şi Acad iso04w100 (punct-segment) pe lângă “Continuous”.
În caseta de dialog “Select Linetype” există iniţial selectat numai tipul de linie
continuă. Având în vedere că în desenul tehnic liniile de ax se trasează cu linie
punct-segment , aceasta aste “încărcată” selectând succesiv butoanele: Load
Acad iso04w100
OK
15
În urma acestor acţiuni, în caseta de dialog “Layer” a fost introdus stratul “Axe”,
de culoare galbenă, liniile fiind de tipul punct-segment. Se procedează în mod
similar şi pentru introducerea celorlalte straturi, iar la sfârşit se selectează cu
butonul “Current” stratul cu care se va începe desenul (în exemplu, Axe) şi OK.
Dacă linia dashdot apare ca o linie continuă, trebuie modificat factorul de scară,
de ex.: LTSCALE=15
Îngheţând (comanda Freeze) un anumit layer acesta nu mai apare pe desen: F
Dezgheţarea se obţine cu comanda Thaw (urmate de ENTER): T
Observaţie: aşa cum se poate vedea din cele prezentate mai sus, pentru numeroase
comenzi este suficient să se tasteze numai o literă (de obicei iniţiala denumirii
acesteia -scrisă cu majusculă-bold în cadrul dialogului ) .
Având stabilite layerele necesare, pentru începerea desenului trebuie să ne asigurăm
că layerul curent este cel în care dorim să desenăm în momentul respectiv. Pentru
aceasta este suficient ca în cadrul casetei de dialog "Layer " să selectăm layerul
dorit=current.
În timpul realizării desenului se pot face modificări ale culorilor şi tipurilor de linii
utilizate cu ajutorul pictogramelor prezentate în Fig.3.4.
- Selectarea primei pictograme din stânga (Make Object′s Layer Current) are ca
efect apariţia următorului text în linia de comandă (jos):
Select Object whose layer will become current: după care, dacă se selectează o
anumită linie din desen (clic cu mouse pe ea) , stratul în care se desenează se
schimbă cu cel în care a fost desenată linia respectivă.
- Selectarea celei de a doua pictograme din stânga are ca efect apariţia casetei de
dialog prezentate în Fig.3.1.
- Selectarea pictogramei compuse:
are ca efect apariţia listei cu toate Axe
straturile existente şi starea lor,
aşa cum este prezentată în Fig.3.5.
16
În caseta de control a straturilor se pot face următoarele selectări:
- Selectarea pictogramei : (On / Off) are ca efect activarea/dezactivarea
stratului respectiv.
18
19
5. Realizarea desenului
5.1. Puncte (noduri)
Punctele pot fi marcate pe desen cu ajutorul comenzii “Point+ENTER”sau a pictogramei
corespunzătoare (Point) din meniul Draw, conform tabelului următor:
Forma (nimic) + x ⎥
Codul 0 1 2 3 4
Forma
Codul 32 33 34 35 36
Forma
Codul 64 65 66 67 68
Forma
Codul 96 97 98 99 100
Comenzile PDMODE şi PDSIZE determină afişarea casetei de dialog cu ajutorul căreia pot fi
19
20
alese forma şi dimensiunile figurii care va marca punctul (o mărime între 1 şi 100, de obicei 4)
b. Command: L
From point: 20,170
To point: @50,0
P2(@50,0) P6(@-30,15)
To point: @0,-20
P1(20,170) P4(@40,10)
To point: @0,-20
To point: @40,10
P3(@0,-20) P5(@66,-6)
To point: @66,-6
To point: @-30,15
To point: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ENTER
c. Command: L
From point: P2(@50<0) P4(@40<30) P6(@25<60) 20,90
P1(20,90) 20
P3(@20<-90)
P5(@70<-30)
21
To point: @50<0
To point: @20<-90
To point: @40<30
To point: @70<-30
To point: @25<60
To point: .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ENTER
Punctele pot fi selectate foarte uşor (dar mai puţin precis) executând clic cu tasta
din stânga mouse-lui (şi urmărind simultan coordonatele afişate sub linia de comandă).
Dacă s-a greşit, se selectează pictograma “ Undo”:
sau se apasă tasta "U = Undo"urmată de ENTER, sau CTRL+C.
Apăsarea tastei ENTER după executarea unei comenzi determină repetarea acesteia.
Revenirea la situaţia dinaintea ştergerii se face tastând “Redo”:
În cazul în care au fost trasate deja o serie de linii, pot fi obţinute puncte precis
poziţionate, cu ajutorul modului OSNAP=Object SNAP, puncte definite prin:
respectiv.
n. Cel mai apropiat punct faţă de o linie, cerc sau arc,(NEA= NEArest)sau
pictograma:
în urma căreia se selectează punctul de pornire al liniei (cât mai apropiat
de entitatea de la care porneşte linia) şi punctul final al liniei (cât mai
apropiat de entitatea la care dorim să ajungă linia) cu ajutorul mouse-lui.
S1
From point: S1 and S2
S2
S3 S4
to point: S3 and S4
ENTER
h. CENter (există pe desen două cercuri)
Command: L+ENTER
From point: S2 CEN
of : (se selectează un punct de pe cerc) S1 S1
22
23
Command: P1 S1 L+ENTER
From point: NOD
of : S1
To point: S1 NOD
of : P1 S2
ENTER
10 5 5 5 35 15 19,5 13 5 5 35 15 19,5 13 10
Punctele caracteristice pentru indicator au fost notate cu P1. . . .P26 şi au următoarele coordonate
(cu originea în colţul stânga-jos):
P1(15,10) P12(75,10) P14(107.5,10)
P2(15,66) P11(60,66) P13(75,66) P15(107.5,66) P17(187,66) P3(200,66)
P4(15,30) P5(200,30)
P6(15,50) P7(200,50)
P8(35,30) P10(60,30) P16(187,30)
P9(35,50)
P18(75,14) P19(107.5,14)
P20(15,34) P21(75,34) P22(107.5,35) P23(187,35)
P24(107.5,40) P25(187,40)
Intervalele dintre liniile din partea de sus este de 4 mm (cu excepţia liniilor P22-P23 şi P24-P25
care
delimitează spaţii de câte 5 mm. Este recomandabil să fie activat modul “ORTHO”.
Conturul formatului A4 poate fi trasat în layerul “Subtire” prin următoarea succesiune de
comenzi:
Command: L+ENTER
From point: 0,0+ENTER
to point: 210,0+ENTER
to point: 210,297+ENTER
ENTER
Command: (OFFSET+ENTER)
24
25
Chenarul formatului se trasează cu linie groasă (în layerul “Contur”) cu următoarea succesiune de
comenzi:
Command:
Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de jos) S1
Side to offset: (Se selectează un punct deasupra liniei orizontale de jos)S2+ENTER
Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia verticală din dreapta) S3
Side to offset: (Se selectează un punct la stânga liniei verticale din dreapta) S4+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de sus) S5
Side to offset: (Se selectează un punct sub linia orizontală de sus) S6+ENTER
Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER
Select object to offset: (Se selectează linia verticală din stânga) S7
Side to offset: (Se selectează un punct la dreapta liniei verticale din stânga) S8+ENTER
În urma acestor comenzi, liniile chenarului sunt la fel cu cele ale conturului,
deci subţiri, şi se intersectează la colţuri. Pentru a tunde colţurile se dă
comanda “Trim+ENTER” sau se selectează pictograma :
după care, la cererea de selectare care apare în linia de comandă se selectează
limitele până la care se vor tunde liniile, deci cele 4 segmente ale
chenarului+ENTER, după care, la noua cerere de selectare se vor selecta pe rând
segmentele care trebuie şterse.
Pentru modificarea tipului de linie se dă comanda “Change” sau se selectează pictograma: A
“Properties”(tricolorul din partea dreapta sus a ecranului) după care apare caseta
de dialog prezentată în Fig.3.7 (Modify Line) în care se schimbă culoarea liniei
(eventual şi tipul liniei).
Ca exerciţiu, indicatorul se poate trasa utilizând coordonatele punctelor extreme ale
liniilor, dar, cel mai indicat mod de desenare este cu ajutorul comenzilor Offset şi Trim
(în Current Layer Contur):
Command: ENTER
Offset distance or Through<Through>: 32.5+ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P21
Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P21) P22
Command: ENTER
Offset distance or Through<Through>: 79.5+ENTER
Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P22
Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P22) P25
Command: ENTER
Command:
A sau: CHANGE+ENTER
Select cutting edge(s): ENTER (se selectează un punct de pe linia P6-P7) +ENTER
Select objects: (se selectează un punct de pe linia trasată anterior, deasupra lui P9) +ENTER
Command: sau: OFFSET+ENTER
Odată terminată trasarea formatului şi indicatorului, este recomandabil ca fişierul respsctiv să fie
salvat pentru a putea fi refolosit. Acest lucru se face selectând din meniul FILE comanda “SAVE
AS”, dându-i un nume, de ex., “IND.dwg”, Save (sau OK) .
27
28
5.3. Cercuri.
Cercurile se obţin foarte uşor cu ajutorul comenzii"CIRCLE" şi ENTERsau a pictogramei:
Pe ecran apare mesajul:
Command: CIRCLE 3P/3P/TTR/<Center point>:
prin care suntem întrebaţi dacă dorim să construim cercul într-unul din modurile
specificate mai sus, şi anume:
a. prin centru şi rază sau diametru
b. prin trei puncte de pe cerc (3P)
c. prin două puncte de pe cerc diametral opuse (2P)
d. prin specificarea a două entităţi la care cercul va fi tangent şi a mărimii razei (TTR)
b.
Command: Selectarea pictogramei: sau: P2 CIRCLE+ENTER
c.
Command: Selectarea pictogramei: sau: P2 CIRCLE+ENTER
Trasarea unui arc de cerc se face cu ajutorul comenzii: ARC+ENTER sau a pictogramei:
în mai multe moduri, pentru definire fiind nevoie de trei elemente:
a. prin trei puncte: P1
Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER
90o
P P
P1
30
P2
e. Poligon regulat construit prin indicarea punctelor din două colţuri alăturate:
5.6. Dreptunghiul
Construirea unui dreptunghi este utilă mai ales în faza iniţială a desenării şi anume
în faza de amplasare pe "coala de desen" a componentelor desenului.
Desenul propriuzis are mai multe proiecţii (de obicei) amplasate corespunzător în
anumite zone ale colii de desen. Este relativ uşor -mai ales pentru început- să se
delimiteze aceste zone cu ajutorul unor linii închise (care se vor şterge ulterior)
realizate sub forma unor dreptunghiuri obţinute în urma comenzilor următoare:
(este recomandabil ca pe ecran sã fie vizibilă întreaga "coală de desen", ceiace se
poate obţine cu ajutorul comenzii ZOOM+ENTER şi A+ENTER)
Command: Pictograma: sau: RECTANG+ENTER
5.7. Elipsa
Desenarea unei elipse se poate realiza cu ajutorul comenzii ELLIPSE
şi pot fi întâlnite următoarele situaţii:
Command:Pictograma: ELLIPSE+ENTER
Arc/Center/<Axis endpoint 1>: P1 C+ENTER
Center of ellipse: P1(70,200)+ENTER
P
Axis endpoint 2: P2(70,185)+ENTER
<Other axis distance/Rotation: P3(100,200)+ENTER
P2
e. Arc eliptic
230
Observaţie: Dacă desenul arcului sau cercului apare pe ecran ca un poligon (construit din
segmente), se dă comanda: Viewres+ENTER, în urma căreia este afişată densitatea segmentelor
“100” şi care poate avea valori între 10 şi 20000. Dacă se dă o densitate mai mare –de ex.
10000+ENTER- cercurile vor apărea mult mai corect.
32
5.8 Teşituri şi racordări
Acestea se realizează cu ajutorul comenzilor CHAMFER şi FILLET. Pentru realizarea unei
teşituri sau racordări, pe desen trebuie să existe trasate liniile cărora să li se poată aplica aceste
comenzi şi care pot fi selectate cu ajutorul mouse-lui. Setul de comenzi pentru realizarea unei
teşituri sau racordări este aproximativ acelaşi, aşa cum se poate vedea din exemplele următoare.
Liniile existente pe desen au fost reprezentate cu linii subţiri iar cele nou apărute în urma
comenzilor specificate au fost reprezentate cu linii mai groase, deşi pe ecran ele apar la fel.
a. Teşire la 45o:
Command: Pictograma: sau: CHAMFER+ENTE
R
(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10.00, Dist 2=10.00
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: D+ENTER
Enter first chamfer distance<10>: 2+ENTER
S1
Enter second chamfer distance<2>: ENTER
Command: ENTER
CHAMFER S2
(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=2.00, Dist 2=2.00
Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>: S1
Enter second line: S2
Dacă se doreşte ca anumite linii (sau arce sau cercuri) să aibă o anumită grosime, atunci se
utilizează comanda POLYLINE = PLINE =PL , care poate fi dată de la începutul desenului sau , la
sfârşitul acestuia se pot selecta liniile dorite şi se pot transforma în polilinii cu ajutorul comenzii
PEDIT.
34
a. Polylinie cu o anumită grosime:
Entităţile care vor fi şterse pot fi selectate (cu ajutorul mouse-lui) una câte una, sau poate fi ştearsă
o zonă întreagă prin intermediul comenzii intermediareWindow =fereastră. Comanda OOPS
anulează efectul ultimei comenzi ERASE. Dacă se doreşte păstrarea unei entităţi din interiorul
35
ferestrei care selectează zona care va fi ştearsă, înainte de comanda finală ENTER se va da
comanda Remove=R şi se va selecta entitatea respectivă.
Exemplu de ştergere a unor cercuri cu excepţia cercurilor centrale (exterior şi interior):
Command: ERASE+ENTER
Select objects: W+ENTER
First corner: P1 P1
Second corner S3 S1 P2
Select objects: R+ENTER
Remove objects: S3
Remove objects: ENTER
P2
a. înainte de ştergere b. După ştergere
Observaţii: Selectarea entităţilor aflate integral într-o fereastră se face aşa cum s-a
arătat mai sus, cu Window=W. Selectarea entităţilor care intersectează o fereastră
se face cu Crossing=C. Selectarea ultimului grup de entităţi : comanda P;
Selectarea ultimei entităţi: comanda L. Anularea ultimei selectări: comanda U(urmate de ENTER).
6.2. Deplasarea unor entităţi sau zone din desen se realizează cu ajutorul pictogramei:
sau a comenzii: MOVE+ENTER .
3740
of: P6
<Scale factor>/Reference: R+ENTER
Reference length<1>: 30+ENTER
New length: 40+ENTER
6.6. Oglindirea (desenarea imaginii simetrice) entităţilor.
Oglindirea entităţilor se poate face cu ajutorul pictogramei: sau al
comenzii MIRROR+ENTER, entităţile existente
iniţial (selectate în vederea oglindirii) rămânând intacte, sau, dacă se doreşte ştergerea
lor, se răspunde cu "Y" (Yes=da) la ultima întrebare urmat de ENTER.
Această comandă dă posibilitatea ca desenele care au una sau mai multe axe de simetrie să fie
realizate mult mai uşor şi precis dacă se desenează la început liniile simetrice şi apoi comanda
Mirror. Nu se recomandă oglindirea suprafeţelor haşurate deoarece se inversează şi sensul haşurii.
Exemplu:
Command: MIRROR+ENTER
Select objects: P1 C+ENTER
First corner: P1
Other corner: P2
Select objects: P2 ENTER
First point of mirror line: P3 P4 END+ENTER
of: P3
Second point: END+ENTER
of: P4
Delete old objects? <N>: ENTER
6.8. Retezarea (tunderea) unor entităţi se poate realiza cu ajutorul pictogramei: sau a
comenzii TRIM+ENTER
Mai întâi se selectează frontierele, apoi se selectează porţiunile de retezat.
Dacă la comanda :"select cutting edge(s); select objects:" se răspunde prin "C=Crossing",
atunci entităţile intersectate de limitele ferestrei devin frontiere.
Exemple:
Command: TRIM+ENTER
38
Select cutting edge(s):
Select objects: S2 S1 S1
Select objects: ENTER
39
Select object to trim: S2
Command: TRIM+ENTER
Select cutting edge(s):
Select objects: P1 C+ENTER
First corner: P1
Other corner: S1 S2 P2
Select objects: ENTER
Select object to trim: P2 S1 S2+ENTER
a. Înainte de retezare b. După retezare
S5
Observaţie: ştergerea se realizează în sens trigonometric, de la primul
punct selectat spre cel de al doilea.
39
6.10. Întinderea unui grup de entităţi se realizează cuajutorul pictogramei:
sau cu comanda: STRETCH+ENTER
Command: STRETCH+ENTER
Select objects to stretch by window....
Select objects: P1 C+ENTER
First corner: P1
Second corner: P2
Select objects: ENTER
P
Base point or displace.: P3 P3
Second point of displace.: P2 @20<0+ENTER
Obs.: Întinderea s-a efectuat în modul ORTHO; baza triunghiului s-a
lungit cu 20 mm, dar se putea şi scurta (pentru @-20<0+ENTER)
În exemplele de mai sus, figura din stânga se referă la desenul iniţial, iar cea din dreapta
la desenul obţinut după modificarea respectivă.
7. Comenzi de informare
7.1. Afişarea informaţiilor caracteristice unei entităţi (Line, Circle, Polyline) se obţine
cu comanda LIST+ENTER.
Dacă informaţiile nu încap într-un singur ecran, acestea încep să defileze. Pentru oprirea defilării se
apasă simultan tastele: CTRL + S. Dacă se doreşte tipărirea la imprimantă a acestor informaţii,
înainte de a da comanda LIST se apasă simultan tastele: CTRL + Q, iar pentru oprirea tipăririi se
repetă aceiaşi combinaţie de taste (CTRL + Q).
7.4. Afişarea distanţei dintre două puncte şi a orientării segmentului determinat de acestea
se obţine prin comanda: DIST+ENTER.
Dacă punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP, informaţia se referă la acele puncte.
Exemplu:
Command: DIST+ENTER
First point: S3 S4 CEN+ENTER
of: S3
Second point: CEN+ENTER
of S4
Pe eran apar informaţiile:
Distance = 88.1 , Angle in xy Plane = 350 , Angle from xy Plane = 0
Delta x = 86.7 , Delta y = -15.3 , Delta z = 0.0
7.5. Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe se obţine prin comanda AREA
Dacă se doreşte alt font decât cel standard, din meniul “FORMAT” se selectează”Text Style”
iar pe ecran apare o casetă pentru definirea stilului de scriere (prezentată în Fig.8.2) şi care solicită
introducerea următoarelor date:
New
Style name: Italicc5+OK
43
Font file: Italicc
Height: 5
Width factor: 0.7
Oblique Angle: 15
Backwards: Nu
Upside-down: Nu
Vertical: Nu
Apply
Close
Fig.8.2. Caseta de dialog pentru crearea sau modificarea fontului pentru scriere
În colţul din dreapta jos al casetei de dialog este ilustrat aspectul fontului nou (Preview)
44
Modificarea poziţionării unei linii de text se poate face foarte uşor, selectând (cu mouse-ul) textul
respectiv care va apare modificat ca aspect şi cu un buton de tragere asupra căruia se poate acţiona
cu mouse-ul pentru a muta textul în noua poziţie, iar la sfârşitul deplasării se execută clic (cu
mouse-ul) şi ENTER. O altă metodă constă în utilizarea comenzii MOVE.
Dacă trebuie utilizate şi alte înălţimi de scriere (ca în cazul relaţiilor algebrice care conţin
exponenţi şi indici sau în cazul indicărilor abaterilor dimensionale) este util ca stilurile
corespunzătoare de scriere să fie definite de la început.
Selectând pictograma Multiline Text: A pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.8.3.
Opţiunea “Character” permite alegerea fontului de scriere, înălţimea scrierii putând fi dată alăturat
(în Fig.8.4. fontul de sus este Italicc iar înălţimea este de 5 mm- pentru primul rând) . Butonul
“Symbol” oferă posibilitatea de a scrie şi alte semne, aşa cum sunt următoarele:
Degrees = grade= %%d Plus/Minus = %%p Diameter= %%c
45
Other= altele =sunt prezentate în Fig.8.5 ( pentru fontul Times New Roman). Fontul poate fi
schimbat.
Modificarea unui text se poate face cu ajutorul comenzii DDEDIT, în urma căreia se pot şterge sau
adăuga diferite caractere de la tastatură. Se tastează MTEXT şi ENTER
Se pot folosi următoarele combinaţii de taste pentru a modifica textul (similare cu Copy şi Paste):
Ctrl+C; + ENTER= Copiere text selectat şi plasare pe blanchetă.
Ctrl+V;+ENTER = Lipire conţinut blanchetă la locul selectat.
.
Modificările pot fi făcute după selectarea pictogramei “Properties”: A în caseta de dialog
Modify MText-prezentată în Fig.8.6.
Dacă din meniul Modify se selectează Object apoi Text, apare o casetă de dialog Edit Text în
care conţinutul textului (selectat în prealabil) poate fi modificat.
46
Exemplu de scriere a unui text pe o singură linie:
Command: TEXT+ENTER
Justify/Style/< Start point>: S+ENTER
Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5+ENTER
Dacă acest stil de scriere nu a fost creat, în linia de dialog apare mesajul:
Unknown or invalid text style name
Style name(or?)<STANDARD>:
Se selectează cu mouse-ul : Format+ Text Style . Apare caseta de dialog din Fig.8.2, în care se fac
următoarele precizări: clic pe tasta: New
În caseta: New Style Name se scrie: Italicc5+OK
La butonul Font name se selectează (clic cu mouse)din lista derulantă: Italicc.shx
La butonul (clic cu mouse) Height<0.00>:se scrie:5
La butonul (clic cu mouse):Width Factor <1.00> :se scrie:0.7
La butonul (clic cu mouse): Oblique Angle<0.00>:se scrie:15
Se selectează butonul (clic cu mouse):Apply:
Se selectează butonul (clic cu mouse):Close
După dispariţia casetei de dialog de pe ecran se execută clic cu mouse în linia de dialog în punctul
marcat cu :
Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5
Justify/Style/<Start point>: J+ENTER
Align/Fit/Center//Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR: TL+ENTER
Top/Left point: Clic cu mouse în punctul de sus-stânga al textului:
Rotation Angle<0>: ENTER
Text: Exemplu de scriere a unui text +ENTER
(pe ecran apare textul:)
47
9. Cotarea desenelor
Pentru începerea cotării desenelor în ACAD R 14 este suficient să se selecteze (clic cu mouse-ul)
pictogramele din meniu-ul DIM ( obţinut în urma selectărilor: VIEW, TOOLBARS, DIMENSION):
Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance
Valorile cotelor sunt furnizate automat (implicit) de către AUTOCAD, ele putând fi acceptate de
către utilizator ca atare sau nu. Stabilirea numărului de zecimale cu care vor fi afişate valorile
cotelor se poate stabili cu ajutorul comenzii LUPREC , a cărei valoare implicită este 4.
9.1. Setări iniţiale pentru variabilele de cotare .
În versiunile mai vechi ale ACAD-ului valorile acestor variabile de cotare trebuiau precizate, dar
pentru ACAD R 14 atribuirea acestor valori se face mult mai uşor prin intermediul casetelor de
dialog. Astfel, dacă se doreşte atribuirea unui anumit stil de scriere (de ex. Italicc de 3 mm înălţime)
pentru diametre de arbori (simbolul %%c=ϕ ) cu indicarea câmpului de toleranţă (k6) şi a valorilor
abaterilor superioară şi inferioară scrise simetric cu cifre având înălţimea 0,7 din cea a scrierii de
bază (0,7*3=2,1 mm) trebuie completate casetele de dialog aşa cum se vede din Fig.9.2. . . 9.6.
Fig.9.2. Caseta de dialog Dimension Styles în care a fost salvat stilul Italicc3
Selectând tasta “Geometry” din aceiaşi casetă, se obţine o altă casetă de dialog prezentată în
Fig.9.3 în care au fost precizate forma şi mărimea săgeţilor(3), spaţierea (10), extensia cotei (1,5) şi
marcarea centrelor cercurilor (2), culorile iar la sfârşit OK:
48
Fig.9.3. Caseta de dialog Geometry pentru elementele cotării
Selectând butonul “Format” din caseta Dimension Styles apare o altă casetă de dialog –prezentată
în Fig.9.4 –în care se precizează modul de scriere a cifrelor faţă de liniile de cotă, iar la sfârşit OK.
49
Revenind la caseta “Dimension Styles” şi selectând butonul “Annotation” se obţine o nouă casetă
de dialog –aşa cum este cea prezentată în Fig.9.5-din care , selectând butonul “Units” se obţine
caseta prezentată în Fig.9.6. pentru precizarea unităţilor de măsură şi a numărului de zecimale-
prefixul (%%c=ϕ), sufixul (k6), abaterile (deviations=0.002 şi 0.032 ultima având semnul minus
implicit), poziţionarea lor (Middle) şi procentul de înălţime al acestora (0,7) , stilul textului
(Italicc3), înălţimea cifrelor(3 mm), distanţa dintre cifre şi linia de cotă (1,5 mm), culoarea şi
rotunjirea cifrelor de cotă la unităţi (1)
Fig.9.6.
Selectând Caseta
pictograma de dialog
“Linear “Primary Units” pentru
Dimensions”: şi apoiselectarea unităţilor
generatoarele de măsură
unui arbore, pentru
50
selectările făcute în casetele de dialog prezentate în Fig.9.2. . . .9.6 apare cota:
φ35+−00..002
032 (k 6) .
Variabilele de cotare pot fi vizualizate în urma comenzilor DIM şi STATUS . În tabelul următor,
valorile uzuale ale variabilelor de cotare au fost scrise îngroşat (Bold).
Denumire Valori Semnificaţie
DIMALT on/off Selectează unităţi asociative sau nu
DIMALTD 2 Număr de zecimale pentru unităţile asociative (ex. 2)
DIMALTF 25.4 Factor de scară pentru unităţile asociative
DIMAPOST Sufix pentru textul asociativ
DIMASO on/off Dacă este on, AutoCAD utilizează cotarea asociativă. O cotă
asociativă poate fi spartă prin comanda EXPLODE. Cotele asociative
sunt plasate automat pe un strat special numit DEFPOINTS care este
implicit off şi nu e bine să fie editat.
DIMASZ 3 Precizează factorul de scalare pentru săgeţile cotelor.Valoarea
implicită este 0.18 (bună pentru ţoli), dar pentru mm se recomandă 3
sau 4 mm.
DIMBLK Permite utilizarea unor blocuri definite de utilizator pentru marcarea
intersecţiei dintre linia de cotă şi liniile de extensie. Dacă valoarea
variabilei este DOT şi nu există un bloc cu acest nume, intersecţiile se
vor marca prin puncte. Valoarea implicită este:” „ (numele blocului cu
săgeţi
DIMBLK1
DIMBLK2 Permit utilizarea a două blocuri diferite pentru marcarea celor două
extremităţi ale liniei de cotă. În acest scop se va seta DIMSAH on, iar
DIMBLK1 şi DIMBLK2 vor conţine numele celor două
blocuri.Valori implicite:” „ .
DIMCEN 2 Controlează mărimea marcatorului de centru pentru cercuri şi arce
(desenate cu subcomenzile CEN, RAD, şi DIA). Dacă este 0 nu se
marchează centrele; dacă are o valoare negativă centrul se va marca
numai cu o linie şi nu cu +. Valoarea implicită este 0.09 ( bună pentru
ţoli).
DIMCLRD Dimensiunea liniei colorate. Precizează valorile implicite (nume sau
BYBLOCK numere) pentru culorile cu care se desenează liniile de cotă şi săgeţile,
liniile de extensie şi textu
DIMCLRE La fel ca mai sus; pentru extensia liniei şi culoarea dominantă
BYBLOCK
DIMCLRT La fel ca mai sus; pentru culoarea textului.
BYBLOCK
DIMDEC 0 Numărul de zecimale.
DIMDLE 0.0000 Permite extinderea liniei de cotă astfel încât să depăşească liniile de
extensie. Valoarea implicită este 0.0000
DIMDLI 10 Precizează distanţa dintre două linii de cotă având aceiaşi bază de
cotare.Valoarea implicită este 0.38 (bună pentru ţoli).
DIMEXE 2 Distanţa cu care linia de extensie depăşeşte linia de cotă. Valoarea
implicită este 0.18 (bună pentru ţoli). Sunt permise numai valori
pozitive.
DIMEXO 0 Precizează distanţa dintre originea liniei de extensie (punctul precizat
51
de utilizator, de obicei colţul piesei) şi punctul de început al liniei de
extensie.
DIMGAP 1.5 Precizează distanţa dintre text şi linia de cotă
Valoarea implicită este 0.0900 (bună pentru ţoli).
DIMJUST 0 Poziţionarea textului faţă de linia de cotă.
DIMLFAC 1.00 Factor de scară, cu care sunt multiplicate automat toate dimensiunile
de pe ecran; de ex. pentru un desen realizat la scara 1:2 se va seta 2.
Dimensiunile unghiulare nu sunt afectate de această variabilă.
DIMFIT 3 Ajustează textul.
DIMLIM on/off Permite-dacă este on- ca dimensiunile liniare cu abateri să fie afişate
ca limite (de ex. în loc de 90 cu abaterile DIMTP=0.2 şi DIMTM==.1
se va afişa 90.2/89.9) Valoare implicită: off. DIMTOL şi DIMLIM
pot fi simultan off, dar nu şi on
DIMPOST on/off Precizează un text care este adăugat ca prefix şi sufix la textul de cotă.
Nu are efect pentru cotele unghiulare.
DIMRND 1.0000 Precizează o valoare de rotunjire a dimensiunilor la cotare prin
stabilirea lor la cel mai apropiat multiplu întreg de valoarea
respectivă. Valoare implicită 0.000
DIMSAH off/on Precizează dacă marcarea extremităţilor liniei de cotă se face la fel la
ambele capete(off) sau nu (on).
DIMSCALE 1.0000 Factor global de scară care se aplică asupra cotelor liniare pentru
desene care nu vor fi scoase pe hârtie la scara 1:1 şi trebuie să fie egal
cu factorul de scară utilizat la tipărirea desenului.
DIMSE1 off Dacă este on permite suprimarea primei linii de extensie.
DIMSE2 off Dacă este on permite suprimarea celei de a doua linii de extensie.
DIMSHO on Controlează vizualizarea modificării textului de cotă în ecou la
editarea cotelor asociative. Dacă este off, textul de cotă se modifică
numai după încheierea editării. Valoarea implicită:off
DIMSOXD off Suprimă extensiile. Dacă este on se forţează plasarea textului de cotă,
a liniei de cotă şi a săgeţilor între liniile de extensie, iar dacă nu încap,
cota nu va fi afişată. Dacă este off şi cota nu încape între liniile de
extensie, ea va fi plasată în afara lor.
DIMSTYLE Stilul curent
DIMTAD on/off Controlează poziţia textului faţă de linia de cotă. Dacă este on textul
este scris deasupra liniei de cotă. Dacă este off linia de cotă este
întreruptă şi textul este scris în interiorul acesteia.
DIMTDEC 3 Numărul de zecimale la abateri (toleranţe)
DIMTFAC 0.7 Factorul înălţimii cifrelor abaterilor (faţă de înălţimea cifrelor de cotă)
DIMTIH off/on Controlează orientarea textului aflat între liniile de extensie. Dacă este
on, toate textele vor fi scrise orizontal; dacă este off textul va fi
paralel cu linia de cotă.
DIMTIX off/on Dacă este on forţează scrierea textului între liniile de extensie,
permiţând ca linia de cotă şi săgeţile să fie desenate înafara acestora,
iar dacă nu încape nu va fi afişat. În cazul cotării circulare cu RAD şi
DIA opţiunea off forţează plasarea textului de cotă în exteriorul
arcului sau cercului.
DIMTM 0.032 Abaterea negativă(include semnul -, în ex. este –0.032). Valoare
implicită 0.000.
DIMTOFL on/off Dacă este on forţează linia de cotă să fie între liniile de extensie chiar
dacă textul este înafara lor. În cazul comenzilor RAD şi DIA
DIMTIX on şi DIMTOFL on permit aşezarea liniei de cotă şi a
52
textului în interiorul cercului sau arcului.
DIMTOH off/on Controlează orientarea textului aflat înafara liniilor de cotă. Similar cu
DIMTIH, dacă este on textul va fi orizontal, dacă este off va fi paralel
cu linia de cotă.
DIMTOL off/on Generează abaterile (toleranţele) dimensionale asociate cotelor-dacă
este on (sufixul dat de DIMPOST urmând după acestea)
DIMTOLJ 1 Controlează poziţionarea pe verticală a abaterilor (toleranţelor).
DIMTP 0.002 Abaterea pozitivă (superioară). Valoarea implicită este 0.0000, în ex.
+0.002.
DIMTSZ 0.00 Dacă este 0.00 se utilizează săgeţi; dacă are o valoare nenulă
intersecţia dintre linia de cotă şi linia de extensie se marchează cu
segmente oblice scalate corespunzător cu valoarea variabilei.
DIMTVP 0.00 Dacă DIMTAD este off, controlează poziţia textului pe verticală; dacă
este 0, textul este centrat pe verticală, dacă este pozitiv textul se
deplasează în sus; dacă este negativ textul se deplasează în jos.
DIMTXSTY Italicc5 Controlează stilul pentru textul curent.
DIMTXT 5.00 Înălţimea textului de cotă. Valoarea implicită 0.18 este bună pentru
ţoli.
DIMTZIN 0 Suprimarea toleranţelor (abaterilor) nule.
DIMUNIT 2 Formatul unităţilor.
DIMUPT off Textul poziţionat de utilizator.
DIMZIN 8 Suprimarea lui zero.
DIMTXT=4
Dimension line location
DIMASZ=3 +0.002
(Arrowheads) 100 -0.032 DIMEXE=1
Dimension line
DIMDLI=10 20
Extension line
DIMGAP
Extension line origin
DIMEXO=1
DIMCEN=1
53
În continuare vor fi exemplificate câteva tipuri de cotare.
qua of: S2
Dimension line location
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated): T+ENTER
Dimension text<(40.48)>: %%c40+ENTER
Dimension line location
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated): P4
Observaţie: pentru scrierea anumitor simboluri în cadrul sesiunii de cotare se utilizează
următoarele semne: pentru simbolul ϕ se va scrie: %%c ;
pentru simbolul o (grade) se va scrie: %%d
54
pentru simbolul ± se va scrie: %%p ;
pentru simbolul ÷ se va scrie: %%u
int of: P2
Dimension line location
(Mtext/Text/Angle): P3
Dimension text=18
d. Cotare în trepte.
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: 45 Clic :
Dimlinear:
First extension line origin or press P4 P2 P3 Clic:
ENTER to select:
int of: P1 P1
Second extension line origin Clic:
int of: P2
Dimension line location
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated): T+ENTER
Dimension text<20.00>: 20+ENTER
Dimension line location P4
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated):
Command: Clic:
Dimbaseline.
Specify a second extension line origin
or (Undo/<Select>): Clic:
int of: P3
Specify a second extension line origin ENTER
or (Undo/<Select>):
Select base dimension: ENTER
55
e. Cotare în lanţ
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: Clic:
Dimlinear:
First extension line origin or press 20 25 Clic :
ENTER to select:
int of: P3 P1
Specify a second extension line origin P2 P4 Clic:
or (Undo/<Select>):
int of: P2
Dimension line location P1 P3
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated):
Dimension text<20>: ENTER
Command Clic:
Dimcontinue:
f. Cotarea unghiulară
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: Clic:
Dimangular: S1
Select arc, circle, line, or press ENTER
Select first line: 32o30′37″ S1
Second line: P3 S2
Dimension line location
(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/ S2
Rotated): M+ENTER
Apare caseta de dialog Multiline Text
Editor din Fig.8.3 în care se scrie: <32%%d30’37’’>
Dimension arc line location: P3
g. Cotarea diametrală
Înainte de cotarea propriuzisă se verifică valorile variabilelor de cotare, care vor fi următoarele:
DIMTIH=OFF; DIMTAD=OFF; DIMTVP=1; DIMTOH=OFF.
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: Clic:
Dimdiameter:
Select arc or circle: S3
Dimension text=32.00
Dimension line location S3
(Mtext/Text/Angle): ENTER
56
h. Cotarea razelor
Linia de comandă Exemplu Selectare sau tastare
Command: Clic:
Dimradius:
Fig.9.2. Simbolurile abaterilor de formă şi poziţie şi un exemplu pentru toleranţa bătăii radiale.
După selectarea figurii dorite, pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.9.3, în care a fost
exemplificată notarea bătăii radiale având valori de ±0,02 faţă de suprafeţele marcate cu A şi B.
Înscrierea toleranţelor de formă şi poziţie poate fi corelată cu comanda Leader, dacă, la opţiunile
rezultate din Annotation se răspunde cu: T+ENTER (Tolerance), pe ecran fiind afişate succesiv
casetele de dialog din Fig.9.2 şi 9.3.
.
58
55
10. Haşurarea
Haşurarea constă din umplerea unei suprafeţe (delimitate de un contur închis) cu un anumit model
de linii.
Haşurarea este de obicei ultima operaţie a procesului de proiectare şi este recomandabil să fie făcută
pe un Layer separat. Dacă liniile ce definesc limitele suprafeţelor ce vor fi haşurate nu sunt perfect
închise haşurarea nu poate fi bine realizată. În acest caz, se va trasa o polylinie închisă având o
grosime de 0.2 –0.4 mm. în interiorul limitelor suprafeţei de haşurat (şi cât mai aproape de
acestea), se va haşura suprafaţa închisă de polylinie după care aceasta va fi ştearsă. Contururi
perfect închise se obţin dacă liniile ce le compun au fost trasate astfel încât să se intersecteze,
prelungirile situate înafara conturului suprafeţei fiind şterse foarte uşor cu ajutorul comenzii TRIM.
Comanda de haşurare este HATCH se găseşte în meniul Draw, putând fi selectată din acesta, sau
scrisă pe tastatură, sau, în ACAD R 14 selectată pictograma (din meniul afişat): În urma
uneia din aceste acţiuni, este afişată caseta de dialog Boundary Hatch din Fig.10.2
Dacă haşurarea se referă la mai multe contururi incluse unul în altul, modul în
care este realizată depinde de Stilul de haşurare ales de utilizator, aşa cum se vede din Fig.10.1 şi
care poate fi selectat apăsând butonul Advanced …, apoi Style:
Fig. 10.2. Caseta de dialog Boundary Hatch pentru indicarea caracteristicilor haşurilor.
55
56
Fig.10.3.Caseta de dialog Hatch Pattern Pallete selectată cu Pattern (Predefined) din casea de
dialog Boundary Hatch .
Fig.10.4. Caseta de dialog Advanced options selectată cu butonul Advanced, în care este selectat
stilul de haşurare Normal.
In ACAD R 14, după comanda HATCH apare o casetă de dialog în care se află subcasetele privind
şablonul haşurii (Pattern Type), modul de definire a limitelor (Boundary), caracteristicile şablonului
aplicat ( Pattern Properties), vizualizarea preliminară a haşurii (Preview Hatch), atributul haşurii
(dacă este o singură entitate = associative sau fiecare linie poate fi tratată separat= Exploded )
Dacă a fost ales şablonul Predefinit, de ex. ANS131, trebuie indicată o scară (scale) , unghiul 0.00
este pentru haşura înclinată la 45 o , iar pentru inversarea sensului acesteia trebuie dată valoarea de
56
57
90. Dacă a fost ales şablonul Userdefined sau Custom, scara este 1.00, unghiul este 45.00 sau –
45.00, Spacing 2....4.00 (mm).
Există posibilitatea selectării domeniului de haşurat prin simpla selectare a unui punct din interiorul
acestuia ( Pick Points) sau prin selectarea limitelor (Select Objects). Selectarea butonului
Advanced cere selectarea stilului de haşurare care poate fi Normal, Outermost sau Ignore.
Entităţile de tip Text, Attribute, Shape, Trace şi Solid sunt ocolite de haşură în cazul stilurilor
Normal şi Outermost. Cu “?” se obţine lista tipurilor de haşură definite în ACAD.PAT .
Modelele de haşură definite prin ACAD.PAT pot fi vizualizate şi selectate prin selectarea butonului
Predefined (Pattern) din caseta de dialog Boundary Hatch, sau prin utilizarea opţiunii Hatch
Options din meniul Options.
Repetarea comenzii HATCH prin apăsarea tastei ENTER are ca efect realizarea unei haşuri având
modelul, stilul, scara şi unghiul haşurii precedente, în linia de comandă apărând direct Select
Objects:.
Exemplu de haşurare( cu selectările din Fig.10.3 şi Fig.10.4):
Command: HATCH+ENTER sau pictograma:
bhatch: Apare caseta de dialog Boundary Hatch în care se selectează:
Pattern ANSI 131 S1 S2 S3 S4 S5
Angle <0>:
Space <1.0000>: Exemplu
Select objects:(Apare Figura ) S1,S2,S3
ENTER
A
Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply
ENTER
Command: bhatch: În caseta de dialog care apare se modifică numai:
Angle<0>: 90
Select objects: (Apare Figura) S4, S5
ENTER
Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply.
Observaţie: Dacă se dorea haşurarea într-un singur sens a celor două zone, se putea selecta
butonul:”Pick point” urmat de selectarea unui punct interior (de ex. S2).
57
12. Blocuri şi atribute
Anumite elemente care se repetă în desen pot fi realizate separat sub formă de block-uri.
Redesenarea acestor elemente se poate face la dimensiunea şi în poziţia dorită, eventualul text care
le însoţeşte putând fi deasemenea modificat. Pentru proiectele inginerilor cu profil mecanic se poate
crea astfel o bibliotecă cu şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, roţi dinţate, arbori, elemente de etanşare,
indicatoare pentru rugozităţi şi pentru abaterile de formă şi poziţie, etc. Dealtfel orice fişier(desen)
poate fi tratat ca un block, putând fi inserat după dorinţă. Ca exemplu, în paragraful următor va fi
prezentată crearea unui bloc pentru rugozitate.
a . Desenarea semnului de rugozitate
Într-un loc liber de pe ecran se desenează semnul de rugozitate parcurgând o serie de secvenţe de
tipul:
Command: ( Line) 20
From point: P1 ENTER
To point: @ 7 < 300 ENTER P0 P3 P4
b. Definirea atributelor
În ACAD R 14, din meniul View, se selectează Toolbars , Customize şi Draw, din care pot fi
aduse lângă bara de instrumente Standard pictogramele :
Selectând prima pictogramă :Define Attribute (sau, dacă, din meniul DRAW, se selectează
BLOCK iar dintre opţiunile: Make, Base, şi Define Attribute se selectează ultima) pe ecran apare
caseta de dialog prezentată în Fig.12.2., în care au fost scrise datele necesare pentru definirea
atributului DUR (Duritate).
În partea dreptă a Fig.12.2 este reprezentat blockul RUG care conţine 4 Atribute (DUR, LUNG, A
şi RUG) precum şi un asemenea bloc inserat (pentru valorile atributelor respective: 62. . .65 HRC,
50, 2 şi 1,6).
Fiecare Atribut are o denumire “Tag” (în exemplu: DUR), o semnificaţie “Prompt”:(A= Adaos de
prelucrare, DUR=Duritate, LUNG= Lungimea pt.duritate, RUG=Rugozitate), o valoare “Value” (în
exemplu 62. . .65 HRC), o opţiune pentru stilul textului (în exemplu : Italicc4), un punct de
inserare” Insertion Point” (în exemplu Pick Point situat în colţul din stânga jos al fiecărui text) iar
la sfârşitul precizării fiecărui set de date se dă OK.
58
c. Definirea blockului
Dacă, după definirea tuturor atributelor se selectează pictograma Block, pe ecran apare
caseta de dialog prezentată în Fig.12.3, în care se precizează numele blockului (în exemplu RUG),
se selectează blockul (clic pe butonul “Select objects”, urmat de W, ENTER şi selectarea colţurilor
ferestrei care încadrează blockul), selectarea punctului de inserare al blockului (clic pe butonlul
“Base point” apoi clic în vârful semnului de rugozitate –recomandabil să fie selectat ca o
intersecţie de linii-) iar la sfârşit se dă OK.
Imediat după crearea unui block, entităţile create dispar de pe ecran. Comanda OOPS introdusă
imediat după definirea unui block determină reapariţia entităţilor.
Dacă se doreşte scrierea cu alt stil decât cel Standard, acesta se va defini în prealabil prin
meniul Format şi Text Style. În caseta figurată mai sus au fost completate datele pentru o scriere cu
stilul Italicc4 cu înălţimea de 4 mm, orizontală,. Este preferabil ca deplasarea de la un grup de
59
opţiuni la altul să fie făcută cu ajutorul tastei Tab. La sfârşit, clic pe OK, iar pe ecran va apare
semnul de rugozitate pe care sunt înscrise denumirile atributelor.
e. Modificarea atributelor
Modificarea atributelor unui block se poate face selectând pictograma Edit Attributes, în
urma cărei selectări în linia de dialog apare Select Block:. Se execută selectarea blocului pe care
dorim să-l modificăm (clic pe punctul respectiv de inserare cu mouse-ul), iar pe ecran apare caseta
de dialog Edit Attributes. În casetă sunt prevăzute spaţii pentru mai multe atribute, de exemplu
pentru : Adaos prelucrare (2), Duritate (60.. .62 HRC), Lungimea pentru rugozitate (50), Rugozitate
(1,6) etc. Se poate trece de la un spaţiu la altul cu Tab sau cu mouse-ul iar la sfârşit se dă OK.
60
Fig.12.5. Caseta de dialog pentru modificarea atributelor Edit Attributes
61
13. SALVAREA ŞI TIPĂRIREA DESENELOR.
Salvarea desenelor se face la fel ca salvarea efectuată în alte programe sub Windows, prin
selectarea pictogramei “Save” sau, din meniul File se selectează Save sau Save as. În plus, pentru a
nu fi pierdută ultima formă a desenului (în cazul unei întreruperi accidentale) se salvează automat
câte un fişier cu extensia “bak”şi care poate fi folosit ulterior sau poate fi şters (pentru a nu încărca
inutil discul).
Tipărirea desenelor se poate face la ploter dar şi la imprimantă. În urma selectării pictogramei
“Print” din meniul File, este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.1.
Tipul şi grosimea liniilor pot fi date în această casetă, dacă se selectează butonul “Pen
Assignments…” , când este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.2.
Dacă desenul este executat la imprimantă alb/negru , în zona Modify Values, sub butonul “Color”,
la butonul “Pen” se va trece cifra “7” iar la butonul “Width”=grosime linie, se va trece grosimea
dorită (în exemplul din Fig.13.2, pentru culoarea 4(Cyan) a fost dată peniţa No.7 şi grosimea liniei
de 0.5 mm). Tipul liniei (LType) este 0 (Continue) şi poate fi deasemeni modificat în anumite
situaţii speciale.
După ce s-au făcut aceleaşi operaţii pentru toate culorile de linii utilizate în desenul respectiv se
dă OK.
Apăsarea butonului “ Rotation and Origin” determină apariţia casetei de dialog prezentate în
Fig.13.3. Coordonatele X şi Y se referă la colţul din stânga jos al desenului.
Scara desenului se dă cu ajutorul valorilor “Plotted mm= Drawing Units” (în exemplu , 120 mm
tipăriţi corespund la 150 mm pe desenul de pe ecran). Dacă scara desenului nu interesează ci se
doreşte obţinerea dimensiunii maxime pentru hârtia respectivă se selectează butonul "Scaled to Fit".
Pentru a vizualiza aspectul desenului înainte de tipărire se selectează “Full” apoi “Preview”.
66
De obicei trebuie făcute câteva încercări de aşezare în pagină înainte de a se da OK (sau ENTER).
Dacă fişierul respectiv conţine mai multe planşe şi se doreşte tipărirea lor separată, eventual la scări
diferite, se lucrează în “Paper space”(Spaţiul grafic). În cazul ploterelor, selectarea caracteristicilor
liniilor desenului depinde de tipul de ploter utilizat.
67
PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI ÎN ACAD R 1.4
CUPRINS
Cap. Denumirea Pag.
1 Setări iniţiale 5
2 Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial 7
3 Utilizarea straturilor (Layer) de desenare 14
4 Transfocarea desenului (comenzile ZOOM) 19
5 Realizarea desenului 19
5.1 Puncte (noduri) 19
5.2 Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii) 20
Desenarea conturului formatului A4 şi a indicatorului 24
5.3 Cercuri 28
5.4 Arce de cerc 29
5.5 Poligoane regulate 30
5.6 Dreptunghiul 31
5.7 Elipsa 31
5.8 Teşituri şi racordări 33
5.9 Polylinii şi alte obiecte “Pline” 34
6 Comenzi pentru modificarea desenelor existente 35
6.1 Ştergerea (ERASE) 35
6.2 Deplasarea (MOVE) 36
6.3 Copierea (COPY) 36
6.4 Rotirea (ROTATE) 36
6.5 Redesenarea la scară (SCALE) 37
6.6 Oglindirea (MIRROR) 38
6.7 Prelungirea (EXTEND şi LENGTHEN) 38
6.8 Retezarea (tunderea) (TRIM) 38
6.9 Ştergerea unei porţiuni (BREAK) 39
6.10 Întinderea (STRETCH) 40
6.11 Multiplicarea în reţea (ARRAY) 40
7 Comenzi de informare 41
7.1 Afişarea informaţiilor (LIST) 41
2
7.2 Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen (DBLIST) 42
7.3 Afişarea informaţiilor privind poziţia unui punct din desen (ID) 42
7.4 Afişarea distanţei dintre două puncte (DIST) 42
7.5 Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe (AREA) 42
7.6 Informaţii asupra desenului (STATUS) 43
8 Scrierea unui text 43
9 Cotarea desenelor 49
9.1 Setări iniţiale pentru variabilele de cotare 49
9.2 Elementele cotării 53
a Cotă orizontală sau verticală prin două puncte 54
b Cotarea diametrului unui cilindru 54
c Cotare aliniată la două puncte 55
d Cotare în trepte 55
e Cotare în lanţ 56
f Cotarea unghiulară 56
g Cotarea diametrală 56
h Cotarea razelor 57
i Cotarea cu linii de indicaţie 57
j Toleranţe de formă şi poziţie 57
10 Haşurarea 59
11 Desenarea cu “mâna liberă” (SKETCH) 61
12 Blocuri şi atribute 62
a Desenarea semnului de rugozitate 62
b Definirea atributelor (Define Attribute) 62
c Definirea blocurilor (Block) 63
d Inserarea blocului pe desen (Insert Block) 64
e Modificarea atributelor (Edit Attributes) 64
f Descompunerea unui block (Explode) 65
13 Salvarea şi tipărirea desenelor 66
3
Lista principalelor comenzi de desenare în ordine alfabetică.
Comanda Pagina Comanda Pagina Comanda Pagina
ARC 29 HATCH 59 POLYGON 30
AREA 42 ID 42 PRINT 66
ARRAY 40 INSERT 64 QTEXT 43
ATTDEF 62 LAYER 14 RECTANGLE 31
ATTEDIT 64 LENGTHEN 38 ROTATE 36
AXIS 7 LIMITS 6 SCALE 37
BLOCK 63 LINE 20 SNAP 7
BREAK 39 LINETYPE 15 SOLID 35
CHAMFER 33 LIST 41 SPLINE 61
CIRCLE 28 LTSCALE 16,18 SKETCH 61
COLOR 14 MIRROR 38 STRETCH 40
COPY 36 MODIFY 46 STYLE 44
DIST 42 MOVE 36 TEXT 43
DONUT 34 OFFSET 24 TRACE 34
ELLIPSE 31 ORTHO 7 TRIM 38
ERASE 35 OSNAP 22 UNDO 8
EXPLODE 65 PAN 19 UNITS 6
EXTEND 27, 38 PEDIT 34 VIEWRES 32
FILL 34 PEN WINDOW 37
ASSIGNMENTS 67 WBLOCK 65
FILLET 33 PLINE 34 WIDTH 35
GRID 6 POINT 19 ZOOM 18