MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXE MARIN “SLATINA

EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRILOR PROFESIONALE AL
ABSOLVENŢILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL

LUCRARE DE SPECIALITATE

Elev: Lăpădat I.Nicușor Claudiu

Profil:Tehnic
Calificarea: Tehnician diagnostic auto
Clasa: PL 2 DA

Coordonator: prof.ing. GUGILĂ CAMELIA

An Şcolar 2020-2021

1
 CUPRINS

I. Introducere..................................................................................2

II. Constructia instalatiei de ungere..................................................3

II. 1. Baia de ulei................ …………………………........... 3

II. 2. Pompa de ulei............... ………………………….......... 3

II. 3. Filtre de ulei.............. ……………………………………4

II. 4. Radiatorul de ulei........... ………………………………..6

II. 5. Circuitul de ungere la motorul autoturismului

Dacia 1300.....................................................................7

II. 6. Circuitul de ungere la motorul D 797 - 05……………… 9

III. Întretinerea instalatiei de ungere................................................ 11

IV. Defecte în exploatare ale instalatiei de ungere……………….. 14

V. Masuri de tehnica securitatii muncii, prevenire si

stingere a incendiilor la lucrarile de întretinere, reparare

si exploatare ale automobilelor......................................................... 16

Bibliografie.............................................................................................. 18

2
 I. ARGUMENT
Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care
împreuna cu canalele respective, asigura ungerea organelor în miscare ale
motorului, precum si circularea, filtrarea si racirea uleiului. Prin aceasta se
micsoreaza frecarea între suprafetelor pieselor în miscare (deci si puterea
consumata), se micsoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru-piston-
segmenti, spalarea si evacuarea impuritatilor si particulelor metalice rezultate
din uzura pieselor, ajuta la racirea pieselor, preîntâmpinând oxidarea organelor
cu care vine uleiul în contact.

Metodele de ungere pot fi:

- ungerea prin presiune (fortata) prin care uleiul este trimis la locurile de
ungere de catre o pompa de ulei;

- ungerea prin stropire, uleiul fiind împroscat de catre arborele cotit, care
în miscarea lui de rotatie barboteaza uleiul din carterul inferior;

- ungerea mixta, prin care o parte din piese - cele mai solicitate - sunt unse
prin presiune, iar celelalte prin barbotaj.

Motoarele de automobile au o ungere mixta. Uleiurile de ungere trebuie sa

corespunda unor cerinte de calitate si de exploatare. Îmbunatatirea uleiurilor este
asigurata prin adaugarea de aditivi.

3
 II.Constructia instalatiei de ungere.
II. 1. Baia de ulei (carterul inferior)

Este depozitul de ulei al motorului, fiind confectionata din tabla

ambutisata sau turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte profilata mai adânc
pentru afundarea sorbului pompei de ulei.

Unele bai pot avea pereti despartitori pentru a se asigura mentinerea nivelului de
ulei în rampa. În partea inferioara este prevazuta cu buson de scurgerea uleiului,
uneori cu magnet de retinerea particulelor metalice. Se monteaza pe blocul
motor cu suruburi, etansarea fiind asigurata de o garnitura.

II. 2. Pompa de ulei

Absoarbe uleiul din carterul inferior dupa care îl refuleaza în circuitul de

ungere al motorului.Din punct de vedere constructive pompele de ulei pot fi:

- cu roti dintate;

- cu palete;

- cu piston.

Cele mai utilizate sunt pompele cu roti dintate cu angrenare interioara sau
exterioara (fig. 1. a. b.).

Pompa de ulei cu angrenare interioara (fig. 1. a.), folosita si la motorul D 797-05

(Saviem), functioneaza astfel: în timpul rotirii în sens invers a rotilor dintate 2 si
3 se creeaza o depresiune în corpul pompei 1 si absoarbe uleiul din baie prin
sorbul pompei, în camera de aspiratie 4, de unde este preluat prin spatiile dintre
dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat în camera de refulare 5 si trimis în
instalatie.
4
 Pompa cu angrenare exterioara (fig. 1. b.) este utilizata si la motoarele D
2156 HMN 8, DACIA. Acest tip de pompa prezinta siguranta în exploatare,
realizeaza presiuni ridicate chiar si la turatii scazute, are constructie simpla,
gabarit si masa reduse. Preîtâmpinarea suprapresiunii, din cauza uleiului vâscos
(mai ales pe timp rece) se face prin supapa de siguranta a pompei, care trimite o
parte din ulei înapoi în baie. În felul acesta se mentine o presiune de refulare de
20 - 50 N/cm².

Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata

care primeste miscarea direct de la arborele cotit (D 797-05, D 2156 HMN 8)
sau de la un pinion de pe arborele cu came (DACIA).

Fig. 1. Pompe
de ulei

II. 3.
Filtrul de
ulei.

Asigura retinerea impuritatilor, pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile

de ungere nealterate. Ele pot fi pentru filtrare bruta sau fina.

Filtrul brut se monteaza în serie în circuitul pompei de ulei având o

rezistenta mica de trecere, asigurând un debit de 80 - 90 % spre sistemul de
ungere.

Filtrul fin, legat în paralel cu circuitul, are rezistenta mai mare de trecere
(5 - 10 % din debitul pompei) si dupa filtrare uleiul este retrimis în baia de ulei.
Filtrele de filtrare fina pot fi statice sau dinamice.

În figura 2 este reprezentata constructia filtrului de ulei al motorului D

797-05. Uleiul trimis de pompa intra prin orificiul 2 din suportul 1, se filtreaza
circulând de la exterior la interior la interiorul elementului filtrant 3, apoi iese
prin canalul 4 din suport si refulat în circuitul de ungere. Supapa de
scurtcircuitare 5 se deschide la circa 20 N/cm² si uleiul trece nefiltrat spre
radiatorul de racire când elemental de filtrare este înfundat.

5
 Fig. 2. Filtru de ulei al
motorului D 797-05

Tot din categoria filtrelor statice face parte si filtrul de ulei al motorului
dacia 1300 (fig. 3). Acesta este un filtru cu element filtrant de hârtie si poate fi
utilizat, în functie de marimea porilor hârtiei, atât ca filter brute, care retin
particulele cu dimensiunea de 20 µm, cât si ca filtre fine, care retin particule
pâna la dimensiunea de 5 µm.

Fig. 3. Filtrul de ulei al motorului

Dacia 1300

1-capac din tabla;

6
 2-tabla interioara pentru protectie;

3-ansamblul supapei de refulare;

4-arcul de fixare a elementului

filtrant în carcasa exterioara;

5-membrana din cauciuc;

6-inel elastic;

7-placa superioara;

8-placa exterioara;

9-carcasa;

10-element filtrant,

11-filet pentru montarea filtrului

Filtrul dinamic, realizeaza filtrarea prin centrifugarea uleiului,

eliminându-se impuritatile mai grele.

Filtrul centrifugal 1 al motorului D 2156 HMN 8 (fig. 3) este montat în

paralel cu circuitul uleiului. Uleiul venit de la racitorul de ulei intra prin
conducta 11, deschide supapa de primire 10, reglata la 10 - 20 N/cm² pentru
limitarea cantitatii de ulei admis la circa 20 %, trece prin interiorul axului 5 si
împins prin canalele 7 în spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3, apoi prin partea
superioara ajunge în spatiul dintre peretii rotorului, trece prin canalele 8 la
duzele 9, creând cuplul de rotire al rotorului, centrifugând uleiul, dintre rotor si
clopot prin manseta de hârtie 6; impuritatile retinute în manseta se scurg în jos,
iar uleiul filtrat este împins în sus. Uleiul filtrat ajuns în carcasa inferioara a
suportului 2 se scurge în baia de ulei prin canalele respective.

II.4. Radiatorul (racitorul) de ulei mentine calitatile de ungere ale

uleiului prin stabilizarea unei temperature optime la circa 80˚C. Motoarele cu
capacitate mare a sistemului de ungere sunt dotate cu racitor de ulei.

Racitorul de ulei al motorului D 797-05 (Fig. 4), este montat în serie cu

circuitul uleiului, este de tipul cu tevi simple, asezat în pozitie verticala.

7
Uleiul cald de la filtru, intra prin orificiul 5, trece prin compartimentele peretilor
despartitori 12 si iese prin orificiul 8 racit, de contracurentul apei care vine de la
pompa de apa si intra prin teava 10 din capacul inferior 9, trece prin tevile 6 la
partea superioara si iese printubul 1 din capacul superior 2.

Fig. 5. Racitorul de ulei al motorului D 797-05

II. 5. Circuitul uleiului la motorul

autoturismului Dacia 1300

Când motorul functioneaza, uleiul

este absorbit de pompa 2, prin sorbul 3,
din baia de ulei 1 si refulat cu presiune
la filtrul 4 si apoi la rampa de ulei 5. Din
rampa prin canalele auxiliare 6 este
trimis la lagarele paliere ale arborelui
cotit 7 si lagarele arborelui cu came 8 si rotile de distributie, iar prin canalul
vertical 6 la axul culbutorilor 9 si la arborele ruptor-distribuitor, asigurând
ungerea suprafetelor de contact dintre culbutori, supape (inclusivarcurile lor 11
cu ulei pulverizat) si tijele împingatoare 10, depunându-se pe chiulasa. Se scurge
apoi pe lânga tije, asigurând ungerea suprafeselor de contact dintre tije, tacheti,
camele arborelui cu came si se scurge în baia de ulei. De la lagarele paliere ale
arborelui cotit 7, uleiul este trimis cu presiune prin interiorul arborelui cotit la
fusurile si respectiv lagarele manetoane 12, de unde este pulverizat în picaturi
foarte fine pe peretii cilindrilor 13, asigurând semilichida a grupurilor piston-
segmenti-cilindri si a bolturilor.

Alimentarea cu ulei se face pe la gura de umplere a capacului culbutorilor

(prevazuta cu buson), iar controlul nivelului, cu o tija indicatoare (joja) pentru
nivelul maxim si minim.

Controlul circuitului este reaslizat la bord de un bec de control (care se

stinge la presiune normala) prin intermediul unui traductor 14 montat pe rampa
8
de ulei - circuit electric (în prezent toate automobilele sunt prevazute si cu
manometru pentru masurarea presiunii uleiului).

Fig. 6.
Instalatia
de ungere
a
motorului
Dacia

II
. 6.
Circuitu
l de
ungere
la
motorul
D 797 -
05
(Saviem)

Din baia de ulei 1, uleiul este aspirat prin sorbul 2 si conducta 3, catre
pompa de ulei 4, apoi trimis cu presiune în canalul 6, (unde se gaseste supapa 5
de reglare a presiunii care asigura o presiune a uleiului de 43 N/cm² la turatia
motorului de 2900 rot/min) si mai departe spre filtrul de ulei 7, si apoi racit în
radiatorul 8, intrând prin conducta superioara 9 si iese prin orificiul canalului
inferior 10 si condus la rampa de ulei 11; de aici trece prin canalele auxiliare din
blocul motor 12 la lagarele paliere ale arborelui cotit si lagarele arborelui cu
came; trece apoi prin canalele interioare ale arborelui 15 la lagarele manetoane,
stropind si peretii cilindrilor, apoi se scurge în baia de ulei.

9
 Fig. 7. Instalatia de ungere a motorului D 797-05

Tot din rampa de ulei 11, prin canalele auxiliare 14, uleiul este trimis la
conductele cu ajutaje de stropire 13, care se deschid la presiunea de 15 N/cm² si
arunca uleiul pe fundul pistoanelor pentru racirea lor si ungerea cilindrilor.

Prin canalul vertical 18, o parte din ulei ajunge la axul culbutorilor 19,
pentru ungerea lagarelor culbutorilor, a suprafetelor de contact dintre culbutorii
20, supape si tijele împingatoare 21, se scurge pe acestea si tachetii 22 pentru
ungerea suprafetelor lor de contact precum si contactele tachetilor cu camele de
pe arborele cu came, apoi se scurge în baia de ulei. O parte din uleiul de pe
chiulasa se scurge pe canalul vertical si conducta 23, la lagarele arborelui cotit al
compresorului de aer si apoi în baia de ulei. Angrenajul distributiei este uns cu
ulei venit pe canalul 16 de la rampa de ulei. Alimentarea se face pe la gura de
umplere cu busonul 24, iar nivelul uleiului se masoara cu tija 25.

10
 P a g e | 11III. Întretinerea instalatiei de ungere
Întretinerea corecta a instalatiei de ungere contribuie contribuie în mod
substantial la marirea duratei de functionare a motorului.

Dintre lucrarile de întretinere specifice instalatiei de ungere trebuie

mentionate:

- verificarea nivelului uleiului din baia de ulei (depasirea nivelului peste

semnul maxim duce la un consum inutil de ulei, ancrasarea bujiilor si depunerea
de calamina în camerele de ardere);

- curatirea periodica a filtrelor de ulei sau schimbarea la timp a celor

capsulate (nedemontabile);

- folosirea unui ulei de calitate corespunzatoare starii de uzura a motorului

si anotimpului (iarna si vara);

- schimbarea uleiului la periodicitatea stabilita în functie de tipul

motorului si de natura uleiului.

Pentru înlocuirea uleiului sunt necesare operatiile:

- se aduce motorul la regimul termic normal (80˚C temperatura uleiului);

- se scoate busonul de umplere din capacul culbutorilor;

- se asaza automobilul pe un elevator, rampa sau groapa;

- sub automobile se aseaza recuperatorul de ulei ars;

- se desurubeaza busonul de golire ulei (fig. 7):

- se asteapta pâna când se goleste tot uleiul din carter;

-se monteaza la loc busonul de golire;

11
 Fig. 8.
Înlocuirea
uleiului din
motor
(Dacia 1300)

1 - busonul de
golire

- se
introduce
ulei în
motor, prin
locasul
busonului
capacului
culbutorilor
(2,75 litri
ulei, fara
înlocuire filtru si 3 litri ulei cu înlocuire filtru);

- se remonteaza busonul din capacul culbutorilor, se porneste motorul si se

observa gradul de etansare a busonului de golire.

În tabelul urmator se prezinta periodicitatea schimbului de ulei precum si

a elementului filtrant la diferite tipuri de motoare de constructie autohtona si
straine.

12
 IV. Defecte în exploatare ale instalatiei de ungere
Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzata de lipsa de
etansare a înbinarilor de la baie, filtre, busoane, slabirea busonului de golire,
necompletarii la timp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100 g la 100 Km),
spargerea baii de ulei; depasirea vitezei normale a autovehicolului duce la
consum exagerat de ulei.

Remedierea consta în completarea la timp a nivelului uleiului din baie,

strângerea busonului, asigurarea etanseitatii sau sudarea baii de ulei, deplasare
cu viteza moderata.

Micsorarea presiunii de ungere ca urmare a diluarii uleiului cu apa sau

combustibil, modificarea calitatii uleiului, dereglarea sau neetansarea supapei de
suprapresiune, scaderea nivelului de ulei sub minim, defectarea pompei de ulei.

Diluarea nivelului din baie cu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie de

tija) care înrautateste ungerea. Este cauzata de spargerea garniturii de chiulasa, a
inelelor de etasare de la cilindrii motorului, a spargerii tevilor de la racitorul de
ulei, sau neetansarii garniturilor racitorului.

Remedierea consta în înlocuirea uleiului si înlaturarea cauzei defectiunii.

Diluarea uleiului cu combustibil, ca urmare a perforarii diafragmei

pompei de combustibil, pornirii repetate a motorului la rece, amestec carburant
prea bogat, functionarii motorului la regim termic inferior din lipsa
termostatului. Urmarea este înrautatirea ungerii.

Se remediaza prin înlocuirea diafragmei, evitarea pornirilor repetate la

rece, amestec carburant normal, folosirea regimului termic normal.

Modificarea calitatii uleiului, provocata de neschimbarea la timp a uleiului

sau filtrului, a utlizarii unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza
periodicitatea schibului de ulei, sau uzurii excessive a grupului cilindru-piston -
segmenti.

Remedierea consta în respectarea periodicitatii schimbarii uleiului si

filtrului, de calitate ceruta.

Dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune se datoreaza

slabirii sau ruperii arcului, impuritatilor din ulei care împietica asezarea supapei
pe scaun.

13
 Se remediaza prin strângerea piulitei de reglarea a supapei (sau înlocuirea
arcului rupt) schimbarea uleiului si filtrului la timp.

Defectarea pompei de ulei, îndeosebi ruperea dintilor pinionului de

antrenare , sau a arborelui pompei este cauzata de înghetarea apei din ulei (când
este diluat cu apa), accelerarilor bruste si repetate imediat dupa pornirea
motorului la rece, utilizarii unui ulei vâscos. Aceasta poate duce la griparea si
chiar topirea lagarelor. Se observa prin scaderea brusca a presiunii la manometru
(dar trebuie controlat si traductorul cu legaturile electrice pentru identificarea
corecta a defectiunii).

Remedierea consta în înlocuirea rotilor dintate sau arborelui defect al

pompei de ulei, în ateliere, autovehicolul fiind remorcat.

Infundarea duzelor de la ajutajele de stropire de la motorul D 797-05 si D

2156 HMN 8,din cauza impuritatilor, ceea ce impune înlocuirea la timp a
uleiului si filtrelor, inclusiv manseta de hârtie de la filtrul centrifugal. Aceeasi
defectiune poate fi întâlnita si la duza din conducta de ventilatie a carterului la
automobilul Dacia 1300.

Remedierea consta în scoaterea duzei si curatirea depunerilor, dupa care

se remonteaza duza si conducta.

V. Masuri de tehnica a securitatii muncii, prevenire si

stingere a incendiilor la lucrarile de întretinere, reparare si
exploatare a automobilelor
În scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este
necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:

- personalul muncitor va fi echipat cu echipament de lucru corespunzator;

- piesele si sumansamblele care urmeaza sa fie demontate sau prelucrate

trebuie sa fie bine fixate pe dispozitive sau suporti speciali;

- este interzisa folosirea sculelor decalibrate care pot provoca accidente

prin lovire sau alunecare;

- cozile si mânerele uneltelor de mâna vor fi executate din lemn de esenta

tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura
si comoda;

14
 - uneltele de mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu
dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
împiedice functionarea lor necomandata;

- pentru protectia împotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de

atingere, toate masinile unelte, carcasele metalice ale utilajelor electrice de
actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la pamânt si la nul
înainte de darea lor în exploatare;

- se interzice executarea lucrarilor pe masini unelte cu instalatii si

mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc
particularitatile constructive ale masinilor unelte respective;

- pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie

îngradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente;

- la lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie

instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi, care sa împiedice caderea
accidentala a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia;

- demontarea si deplasare unor subansambluri grele ale automobilului

trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalasii speciale; este interzisa
folosirea în acest scop a funiilor, rangilor etc.

- înainte de demontare, toate subansamblele automobilului trebuie sa fie

golite de lubrifianti si de combustibil, care se colecteaza în rezervoare amplasate
în conformitate cu normele PSI;

- vopsirea automobileleor se va executa în încaperi care vor fi prevazute

cu instalatii de ventilare eficiente pentru a se preveni îmbolnavirile profesionale;

- la sudarea electrica, întreaga instalatie va fi legata la retea printr-un

întreruptor de protectie la pamânt pentru prevenirea pericolului de electrocutare;

- în atelierul de reparatii este interzis fumatul, folosirea focului deschis,

folosirea lampilor de benzina necorespunzatoare; în caz de incendiu se va
interveni pentru localizarea si lichidarea acestuia cu echipamentul din dotare iar,
daca este cazul, se vor anunta pompierii.

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Antonescu E. ; Fratila M. - Instalatii si echipamente auto - Editura Didactica
si Pedagogica - Bucuresti 1995.

2. Cristescu D. ; Raducu D. - Automobilul: constructie, functionare, depanare -

Editura Tehnica 1986.

3. Caraciugiuc Gr. ; Patrascu N. - Tractoare - Editira Ceres - Bucuresti 1980.

4. Fratila Gh. ; s.a. - Automobile sofer mecanic auto - Editura Didactica si

Pedagogica - Bucuresti 1994.

5. Husein Gh. ; Tudose M. - Desen tehnic de specialitate - Editura Didactica si

Pedagogica - Bucuresti 1992.

6. Mondiru C. - Autoturisme Dacia - Editura Tehnica - Bucuresti 1990.

16