MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII

LICEUL TEHNOLOGIC “ALEXE MARIN “SLATINA

EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRILOR PROFESIONALE

LUCRARE DE SPECIALITATE

Elev: Puiu I. Mugurel Marian

Profil:Tehnic
Calificarea:Tehnician diagnostic auto
Clasa: PL2 DA

Coordonator: prof.ing. GUGILĂ CAMELIA

An Şcolar 2020-2021

1
 CUPRINS

Memoriu justificativ..............................................................pag3

Cap. I. Introducere ...............................................................pag4

Cap.II. Constructia si functionarea.....................................pag8

Cap.III. Montarea si demontarea.......................................pag12

Cap.IV Intretinere si reparatii...........................................pag19

Cap.V Realizare si prelucrare a lucrarii...........................pag22

Bibliografie...........................................................................pag23

2
 MEMORIU JUSTIFIVCATIV

Ţinând cont de importanta transporturilor rutiere pentru economia

nationala si dezvoltarea continua a acestui domeniu, mecanicul auto
reprezinta veriga principala in activitatea de mentenanta a mijloacelor de
transport rutier.

Datorita acestui fapt pregatirea pentru meseria în acest domeniu

urmareste formarea profesionala a absolventilor astfel încât aceasta sa
capete cunostinte si deprinderi practice ca sa le permita integrarea rapida
în activitatea economica de profil.

Examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala nivelul

II de calificare reprezinta o etapa terminala de pregatire prin realizarea
unui proiect care permite aprofundarea unei teme specifice si realizarea
practica a unei machete ca parte integrala a proiectului.

Ţinând cont de acest lucru eu mi-am ales pentru proiect lucrarea cu

tema: "Constructia si functionarea sistemului de frânare cu
ABS"deoarece consider ca reprezinta o posibilitate de perfectionare in
ceea ce priveste constructia si functionarea acestei parti a automobilului.

3
 Cap. I. Introducere

În acest proiect este vorba despre, sistemul de siguranta al frânari cu

ABS. Acest sistem ajuta, la siguranta conducatorului auto cât si a
pasagerilor. ABS este un sistem de frânare mai performant decât frânele
simple. ABS nu permite blocarea rotii în cazul frânarilor bruste.

I.1.ROLUL ABS :

Sistemul ABS a fost creat pentru a ajuta conducatorul auto sa mentina

controlul directiei si sa împiedice vehiculul sa derapeze în timpul
frânarii.

Aparut la mijlocul anilor 1980, ABS-ul echipeaza acum din ce în ce mai

multe vehicule, tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu
pe toate autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:

Repartitia electronica a frânarii între fata si spate, prin reglarea

alunecarii rotilor spate

Prevenirea blocarii rotilor la frânare, prin reglarea

independenta a alunecarii celor 4 roti.

Modularea frânarii asigurate de sistemul ABS este independenta de

efortul asupra pedalei de frâna. De aceea, în caz de urgenta,
este recomandat sa aplicati asupra pedalei de frâna o presiune puternica
si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.
Punerea în functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o pulsatie
mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de frâna. Pe
carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta de oprire este
aproape aceeasi ca în cazul frânelor obisnuite. Pe gheata sau pe zapada,
dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.
Frânarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe
care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna reduc,
în conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui vehicul

4
dotat cu sistem de frânare ABS.
Instalând patru pneuri de iarna în loc de doua, veti mentine o tractiune
egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti si sa accelerati
vehiculul în siguranta.

I.2.FUNCŢIONAREA SISTEMULI DE FRÂNARE CU ABS

Sistemul de frânare cu ABS impiedica blocarea rotii atunci când masina

este frânata. ABS- ul a fost inventat si folosit pentru prima oara în
aviatie la avioane pentru a reduce distanta de frânare si pentru a pastra
directia chiar daca se frâneaza pe suprafete alunecoase. De la avioane a
fost preluat de catre Mercedes si introdus pentru prima oara pe o masina
de serie în anii '80 pe clasa S. Mercedes este unul din producatorii auto
care tine aproape de tehnologia militara si cea aviatica. De-a lungul
timpului au introdus sisteme în premiera care au fost preluate din aceste
domenii.

ABS-ul este necesar dearece eficienta frânarii este foarte strâns legata de
coeficientul de frecare dintre roata si suprafata de teren pe care
evolueaza. Daca nu exista frecare sau daca aceata este foarte mica,
frânarea nu se produce. Pe suprafetele alunecoase în momentul frânarii
roata se blocheaza si atunci se pierde aderenta cu suprafata de rulare, iar
comportamentul masinii nu mai poate fi controlat. Daca reusim sa nu
blocam roata, reusim sa controlam comportamentul ei. Acesta este lucrul
important care a dus la dezvoltarea ABS-ului.

Dupa parerea mea, ABS-ul a fost cea mai importanta inventie în

domeniul auto dupa roata. De ABS se leaga functionarea a foarte multe
sisteme cum ar fi: sistemul de control al stabilitatii (DSA, ESP, etc),
sistemul de control al

tractiunii (ASR), sistemul de control al vitezei si de limitare al vitezei

(CRUISE CONTROL) etc. Istoric vorbind exista mai multe sisteme
ABS clasificate dupa mai multe criterii. Va dau doar câteva exemple:
sistem ABS cu doua, trei sau patru canale; sistem ABS de generatia II,
II, IV sau V. Prima clasificare se refera la numarul de senzori de turatie
5
care sunt plasati pe rotile masinii. Cele cu 2 canale aveau plasati doar 2
senzori pe rotile din fata sau un senzor pe roata fata dreapta si unul pe
roata fata stânga, cele cu trei canale aveau 2 senzori pe rotile fata si un
senzor pe puntea spate care monitorizeaza toata puntea, iar cel cu 4
canale are 4 senzori, fiecare din senzori monitorizând cîte o roata. Cel
mai raspîndit la ora actuala este sistemul cu 4 canale, iar la el s-au
dezvoltat mai multe generatii în funtie de tipul de pompa si unitate de
procesare.

Principiul de functionare este simplu si eficient. Fiecare senzor

monitorizeaza câte o roata si când sesizeaza ca aceasta nu se mai invârte
trimite semnal la calculator, care slabeste strângerea pe care o exercita
placutele de frâna asupra discului sau tamburului permitând rotii sa se
invârta si astfel sa-si pastreze aderenta dupa care când sesizeaza din nou
miscare placute se strâng din nou pe disc sau tambur frânând roata.
Daca senzorul sesizeaza din nou blocarea rotii se reia procesul. Dupa
cum se vede procesul este unul pulsatoriu, iar pe anumite intervale de
timp pulsatiile sunt neregulate. Fiecare etrier de frâna este comandat
hidraulic printr-o conducta separata care vine din unitatea centrala de
control. Având cîte un senzor pe fiecare roata si fiecare roata fiind
comandata separat, atunci fiecare roata este controlata individual si
poate avea comportament diferit. De ex: daca senzorul de ESP sesizeaza
în timpul unei frânari ca masina are tendinta de a se roti in jurul axei
proprii datorita unor forte care apar, el va comanda frînarea rotilor din
fata si spate pe diagonala astfel incît sa creeze un cuplu de forte de sens
contrar celui care a destabilizat masina astfel anulând acel cuplu si
restabilind traiectoria masinii. De unde pot aparea aceste forte? Gaditi-
va ca rulati pe gheata sau zapada si a-ti frânat brusc. În timpul frânarii
rotile întâlnesc asfalt fara zapada, dar numai riotile de pe partea dreapta,
iar cele de pe stânga sunt în continuare pe zapada. Datorita acestui fapt
masina se va destabiliza. Sistemul sesizeaza asta si nu va mai frâna
rotile de pe dreapta in acest fel masina se redreseaza si nu-si va parasi
traiectoria. Senzorii trimit semnale sub forma de impulsuri la unitatea
centrala de control. În unitatea centrala de contrul exista un computer si
o serie de electrovalve care camanda fiecare deschiderea sau inchiderea
6
conductei care alimenteaza cu lichid de frâna etrierul rotii. Tot în aceasta
unitate de comanda exista o pompa hidraulica care are rolul de a
producepresiune în sitem. Sistemul fuctioneaza astfel: la apasarea
pedalei de frâna se actioneaza în mod direct asupra etierului si începe
procesul defrânare. În functie de informatiile primite de la senzori
electrovalvele blocheaza conductele de frânare si nu mai permit
lichidului sa circule catre etier, în aceste fel etierul nu mai este sub
presiune si sistemul sea. Odata cu blocarea conductei de alimentare a
etierului de deblocehaza un circuit de retur al lichidului. Totul se
întâmpla la nivel de unitate centrala si este controlat automat de
computer în funtie de: forta de apasare a pedalei de frâna, de cât timp
este mentinuta pedala de frâna si de informatiile primite de la senzori
sau de la alte sisteme ale masinii. La sistemele de generatie mai noua un
parametru important de care tine seama computerul de ABS este viteza
cu care se apasa pedala de frâna. În feleul acesta el sesizeaza situatiiele
de urgenta si atunci când viteza de apasare a pedalei este mare
computerul mentine si mareste presiunea în instalatia de frânare pentru
perioada chiar daca s-a luat piciorul de pe frâna. Acesta este sistemul
BAS Brake Assistant System în traducere Sistem de Asistare la Frânarea
de Urgenta.

I.3.CLASIFICAREA :

Dupa tipul masini

Dupa tipul de actionare

I.4.ELEMENTE COMPONENTE:

CAP.II CONSTRUCŢIA SI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE

FRÂNARE CU ABS

Sistemul de frânare este compus din pompa centrala de frâna, servofrâna

si frânele cu disc, pentru rotile anterioare, respectiv frânele cu tambur,
pentru rotile posteroare. În functie de puterea motorului, automobilul
poate fi echipat cu frâne cu disc si la rotile posterioare .Sistemul

7
hidraulic de frânare este compus din doua circuite,care functioneaza în
diagonala. Adica un circuit actioneaza frânele fata dreapta spate, stânga
si celalalt actioneaza frânele fata, stânga spate dreapta. Prin aceasta, în
cazul defectari unui circuit de exemplu din cauza neetanseitatii,
automobilul poate fi frânat prin intermediul celui de-al doilea circuit de
frânare, nefiind stabilitatea acestuia pe traiectoria de
deplasare. Presiunea pentru ambele circuite de frânare este în pompa
centrala de frâna , prin intermediul pedalei de frâna.

Rezervorul de lichid de frâna, care este dispus in compartimentul

motorului, deasupra pompei centrale de frâna, alimenteaza întregul
sistem de frânare cu lichid de frâna. Un nivel de lichid de frâna prea
scazut în rezervor este ridicat la toate automobilele Opel ASTRA prin
aprinderea unui bec de control în tabloul de bord.În orice caz, nivelul de
umplere al rezervorului de lichid de frâna ar trebui verificat in mod
regulat.

Servofrâna la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte din

vacumul creat de motor în colectorul de aspiratie. La actionarea pedalei
de frâna, forta de apasare este amplificata, prin intermediul unor supape.
Deoarece la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune în
colectorul de aspiratie, o pompa de vacuum montata în partea
posterioara a chiuloasei creeaza depresiunea necesara functionarii
servofrânei. Pompa de vacuum este antrenata de catre arborele cu came.

Frânele anterioare cu disc sunt dotate cu etrieri mobili. În acest caz,

pentru apasarea placutelor de frâna pe disc este necesar un singur piston.
La frâna posterioara cu disc exista doi etrieri ficsi. Pentru apasarea
placutelor de frâna. În cazul etrierului fix, este nevoie de doua pistoane.

Frâna de mânaa este actionata prin intermediul unor cabluri si actioneaza

asupra rotilor posterioare. La modelele cu frâne cu disc la puntea
posterioara, sunt montati tambururi de frâna suplimentare în discurile de
frâna pentru frâna de mâna. Acest lucru este necesar deoarece frâna cu
disc nu se dovedeste a fi o frâna de stationare eficienta. Placutele de la
frânele cu disc cât si sabotii de la frânele posterioare cu tambur se
8
regleaza automat, astfel încât reglarea frânei rotilor posterioare devine
necesara doar în cazul în care la reparatie s-a demontat sistemul de
frânare. În functie de model si de echipare, modelele Opel ASTRA pot fi
echipate si cu sistemul de antiblocaj a rotilor la frânare (ABS).
Operatiunile descrise în continuare sunt valabile pentru toate modelele,
indiferent daca sunt echipate cu sistem ABS sau nu.

La curatarea sistemului de frânare sunt antrenate particule de praf de

material de frictiune. Acest praf poate fi daunator sanatatii. De aceea, a
se avea gija ca la curatirea sistemului de frânare sa nu se inspire acest
praf.

Placutele de frâna sunt descrise în cartea tehnica a automobiluiui (ABE),

tipul ocestora fiind, în plus recomandat de catre uzina pentru fiecare
model de automobil. De aceea se recomanda utilizarea de placute de
frâna aprobate de OPEL. Acestea au un numar de aprobare KBA.
Lucrarile la sistemul de frânare necesita o curatenie excesiva si un mod
de lucru precis. În cazul în care lipseste experienta de lucru necesara, se
recomanda efectuarea lucrarilor de catre un atelier service specializat.

Foto: Componentele sistemului de frânare cu ABS de pe automobile

Sursa: Bosch

1. unitatea de control electro-hidraulică

2. senzori de turație montați pe roțile automobilului

9
Foto: Circuitul hidraulic al unui sistem de frânare prevăzut cu ABS
generația 8 de la Bosch
Sursa: e-automobile.ro
1.pompă centrală
2.cilindrul de frânare
3.modul hidraulic
4.supape de admisie
5.supape de evacuare
6.pompă de retur
7.acumulator hidraulic
8.electro-motor
SS - stânga spate
DF - dreapta față
SF - stânga faţă
DS - dreapta spate

10
 Dacă sistemul ABS este inactiv, atunci sistemul de frânare se comportă
ca un sistem de frânare obișnuit, menținând presiunea din cilindrii
receptori în timpul apăsării pedalei de frână. În acest fel doar circuitul
prima (pompă centrală – supapă admisie – cilindru de frânare) este
activ, supapele de refulare (5) fiind închise. Dacă ABS-ul se activează,
atunci scăderea presiunii pe cilindrii receptori, de frână, este realizată de
implicarea componentelor circuitului secundar (cilindru de frânare –
supapă de refulare – acumulator – pompă centrală).
Din punct de vedere hidraulic controlul presiunii este realizat, trecând
prin următoarele etape, cum este arătat în figura de mai jos.

a) aplicarea presiunii - pentru fiecare roată creșterea presiunii este

realizată prin deschiderea unei supape de aspirație și închiderea unei
supape de refulare (mod de frânare obișnuit)
b)menținerea presiunii - supapa de aspirație este închisă
c)scăderea presiunii - supapa de refulare este deschisă, acumulatorul se
umple rapid; totodată pompa de retur începe să transporte fluidul înapoi
spre cilindrul principal (în acestă etapă se simt pulsațiile la pedala de
frână)

11
 Pentru a evita frânarea insuficientă a roții presiunea din sistem este
mărită iar ciclul de control a presiunii este reluat.
Componentele principale ale sistemului ABS pentru automobile
Dezvoltare electronicii a permis utilizarea pe scară largă a sistemelor
de acționare electrice. Și pentru sistemele ABS controlul presiunii
hidraulice se face prin controlul curentului electric în solenoizii
supapelor. În funcție de caracteristica supapei (presiune funcție de
curent) aceste se clasifică în:
electro-supape proporționale: deschiderea supapelor este proporțională
cu curentul electric aplicat
electro-supape releu: au doar două poziții, deschis sau închis

Foto: Componentele unui modul electro-hidraulic de control pentru ABS

Sursa: Bosch
1.motor electric
2.bloc de electro-supape
3.electro-supape
4.unitatea de control electronică
5.capac de protecție

12
Componentele indispensabile sistemului de frânare cu ABS sunt senzorii
de turație pentru fiecare roată. Prin compararea valorilor între cele patru
roți unitatea electronică de control determină care din roți tinde să se
blocheze

Foto: Senzori de turație roți pentru ABS (evoluție)

Sursa: Bosch
Evoluția sistemului ABS Bosch pentru automobile

Sistemele ABS Bosch au evoluat continuu începând cu anul 1978

când s-a comercializat prima versiune. Dacă prima versiune avea peste 6
kg și echipa doar 0.02% din totalul automobilelor comercializate la
aceea vreme, în 2007, versiunea 8 de ABS avea doar 1.4 kg și echipa
aproximativ 76% din automobilele noi comercializate

Foto: Evoluția sistemului ABS pentru automobile de la Bosch

Sursa: Bosch
13
 Bibliografia:

1. Gh. Fratila, Mariana Fratila, St. Samoila Automobile. Cunoastere .

Editura didactica si pedagogica, R.A. Bucuresti.
2. Mihalache Stoleru, Florin Zafirescu, Nastase Campean, Dan
Valtenu
3. Agenda Automobilului partea I . Editura tehnica Bucuresti 1984.
4. Mihalache Stoleru, Florin Zafirescu, Nastase Campean, Dan
Valtenu
5. Agenda Autom Untaru,M.s.a.Calculul si constructia
autovehiculelor E.D.P Bucuresti 1982
6. Untaru,M. Potincu,Gh. Stoicescu, A. PeresGh. Tabacu,1. Dinamica
autovehiculelor pe roti. ED.P., Bucuresti 1981

14