REFERAT

ST

SISTEMUL DE FRANARE CU ABS

(Antilock Braking System)

GRUPA :8414
Indrumator:
I

STUDENT :

Sistemul ABS (englez anti-lock braking system sau german

Antiblockiersystem) este un sistem pentru vehicule motorizate ce previne
blocarea roilor n timpul frnrii. Aceasta prezint dou avantaje: permite
oferului s pstreze controlul direciei i scurteaz distana de frnare
Istoric
Compania german Robert Bosch GmbH (cunoscut, mai
popular, drept Bosch) dezvolt tehnologia ABS din anii 1930, dar primele
automobile de serie care s foloseasc sistemul electronic Bosch au fost
disponibile n 1978. Au aprut prima dat pentru camioane i limuzine
nemeti Mercedes-Benz. Ulterior sistemele au fost portate i pentru
motociclete.
Iniial, sistemele ABS au fost dezvoltate pentru aeronave. Unul
din primele sisteme a fost Maxaret al companiei Dunlop, prezentat n anii
1950, i nc n uz pe unele modele de aeronave. Acesta a fost un sistem
complet mecanic. A fost utilizat i pe automobile n anii 1960 (maina de
curse Ferguson P99, Jensen FF i maina experimental Ford Zodiac cu
traciune integral) dar pentru automobile s-a dovedit scump i nu a fost n
totalitate de ncredere. Un sistem complet mecanic, cosntruit i vndut de
Lucas Girling, a fost echipat din fabric pe Ford Fiesta generaia a 3-a. S-a
numit Stop Control System (sistemul de control al opririi).
Funcionare
Un sistem ABS tipic e compus dintr-o unitate central
electronic, patru senzori de vitez (unul pentru fiecare roat) i dou sau
mai multe valve hidraulice pe circuitul de frnare. Unitatea electronic
monitorizeaz constant viteza de rotaie a fiecrei roi. Cnd detecteaz c
una din roi se rotete mai ncet dect celelalte (o condiie ce o va aduce n
starea de blocare), mic valvele pentru a scdea presiunea n circuitul de
frnare, reducnd fora de frnare pe roata respectiva.
Eficien
Pe suprafetele cu aderen mare, uscate sau ude, majoritatea
mainilor echipate cu ABS obin distane de frnare mai bune (mai scurte)
dect cele fr ABS. Un ofer cu abiliti medii pe o main fr ABS ar
putea, printr-o frnare cadenat, s ating performanele unui ofer
nceptor pe o main cu ABS. Totui, pentru un numr semnificativ de
oferi, ABS mbuntete distanele de frnare n varii condiii. Tehnica
recomandat pentru oferi ntr-o main echipat cu ABS, ntr-o situaie de
urgen, este s se apese pedala de frn pn la fund i s se ocoleasc
eventualele obstacole. n asemenea situaii, ABS va reduce semnificativ
ansele unui derapaj i pierderea controlului, mai ales cu mainile grele.

Pe zpad i macadam, ABS-ul mrete distanele de frnare. Pe

aceste suprafee, roile blocate s-ar adnci i ar opri automobilul mai
repede, dar ABS-ul previne acest lucru. Unele modele de ABS reduc acest
efect mrind timpul de ciclare, lsnd astfel roile s se blocheze n mod
repetat, pentru perioade scurte de timp. Avantajul ABS-ului pe aceste
suprafee este mbuntirea controlului mainii, i nu frnarea, dei
pierderea controlului pe astfel de suprafee rmne totui posibil.
Odat activat, ABS-ul va face ca pedala sa pulseze. Unii oferi,
simind acest efect, reduc apsarea pe pedal i astfel mresc distana de
frnare. Aceasta contribuie la mrirea numrului de accidente. Din acest
motiv unii constructori au implementat sisteme de asisten la frnare ce
menin fora de frnare n situaii de urgen.
Controlul traciunii
Echipamentul ABS poate fi folosit i pentru a implementa
controlul traciunii la accelerarea unui autovehicul. Dac, la accelerare,
cauciucul pierde aderena solului, ABS-ul poate detecta situaia i poate
aplica frnele pentru a reduce accelerarea pentru recptarea aderenei.
Constructorii vnd de obicei aceasta ca pe o opiune separat,
chiar dac infrastructura controlului traciunii este n mare parte mparit
cu cea a ABS-ului. Versiuni mai sofisticate pot controla acceleraia i frna
simultan, rezultnd ceea ce Continental Teves i Bosch numesc Electronic
Stability Control, respectiv Electronic Stability Program.
Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a
ajuta conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice
vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor 1980, ABSul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule, tendinta fiind de a se
impune ca echipament obligatoriu pe toate autovehiculele noi.
Sistemul ABS are doua functii principale:
- repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea alunecarii
rotilor spate
- prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a
alunecarii celor 4 roti.
Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta
de efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este
recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica si
continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.

Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o

pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de frana.
Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta de
oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe gheata sau pe
zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.
Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de
tractiune pe care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de
iarna reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui
vehicul dotat cu sistem de franare ABS.
Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o
tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti si sa
accelerati vehiculul in siguranta.

Sistemul de frnare cu ABS este amplu dimensionat, cu discuri

ventilate la roile fa. De asemenea, este utilizat un sistem de frnare cu
circuit n diagonal astfel nct s putei menine stabilitatea la frnare
chiar dac cedeaz unul dintre circuitele de frnare. Sistemul EBD (Sistem
electronic de distribuie a forei de frnare) distribuie permanent fora de
frnare ntre roile fa i spate cu maxim de eficien n orice situaie, chiar
i atunci cnd maina este foarte ncrcat. Dac maina este dotat cu
sistem DSTC, frnele sunt echipate cu EBA (Asisten la frnarea de
urgen). Dac nu apsai destul de puternic pedala de frn, sistemul EBA
intervine imediat i ofer fora de frnare necesar blocrii instantanee a
mainii pe cea mai scurt distan posibil.
Indicatorul ABS
Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea
contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori martorul
luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la anumite modele de
masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este operational.
Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci sistemul
are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai beneficiaza de
avantajele ABS. Se poate continua drumul normal, dar cu precautie,

intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca ducand la alunecarea

necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea virarii.
Sistemul ABS este compus dintr-o unitate centrala (asa zisul
calculator de ABS) cate un senzor pe fiecare roata in parte care are rolul de
a sesiza oprirea rotii, si cate o electrovalva pe fiecare conducta de frana ce
duce la fiecare roata in parte. In momentul in care franezi brusc si rotile
tind sa se blocheze, senzorii de pe roti sesizeaza daca vreo roata s-a blocat
si actioneaza electrovalva taind pentru scurt timp presiunea si redand
aderenta la roata. De aici tremuratul pedalei fiinca la o franare la viteza ceva
mai mare sistemul intra in functiune in mod repetat. Sistemul este
conceput astfel ca fiecare roata sa franeze separat.
Daca se intampla sa franezi brusc si in momentul ala ai o roata
pe asfalt uscat, una pe asfalt ud, alta pe gheatza si una pe zapada, sistemul
ABS va comanda forta de franare pentru fiecare roata independent de
celelate ajutandu te sa ai CONTROL ASUPRA MASINII IN TIMPUL FRANARII
DE URGENTA SI O FRANARE PRIN ROSTOGOLIRE PE CEA MAI SCURTA
DISTANTA POSIBILA. Cuoscut fiind faptul ca franarea prin rostogolire e mai
eficienta decat cea cu rotile blocate.
Mai trebuie spus ca sitemele ABS sunt concepute astfel incat
sa se autodiagnosticheze singure, de exemplu daca in timpul mersului
senzorii ii raporteaza diferente mari de turatie intre roti timp indelungat sau
un senzor nu raporteaza nimic un anume timp, sistemul se
autodiagnosticheaza defect, iese din functiune, se aprinde un bec in bord
ce te anunta asta si te trece pe frana clasica.
Sistemul de franare asigura o decelerare prompta, progresiva si
distante de franare mai scurte. Discurile de frana fata de 330 mm, autoventilate, utilizeaza etriere Brembo din aluminiu cu patru pistonase de 38 si
42 mm. Cei patru senzori ai sistemului ABS functioneaza la unison cu
sistemul de distributie a fortei de franare EBD.
Controlul total in toate conditiile de rulare este asigurat si de
sistemul VDC (Vehicle Dynamic Control), interpretarea Alfa Romeo a
Programului Electronic de Stabilitate (ESP).
Acest sistem nu interfereaza cu comenzile soferului cat timp
rularea se desfasoara in conditii normale, intervenind in situatiile critice
pentru pastrarea conditiilor de siguranta. Parte integranta a VDC este
Sistemul anti-patinaj ASR (Anti Slip Regulation) care optimizeaza tractiunea
cu ajutorul franelor si puterii motorului. Daca o roata pierde aderenta, ASRul directioneaza automat cuplul motor catre roata pereche, obtinand un
efect similar unui diferential autoblocant, atat pe puntea fata, cat si pe

puntea spate.In cazul unei treceri intr-o treapta inferioara in conditii de

aderenta scazuta, sistemul MSR (Motor Schleppmoment Regelung)
intoarce cuplul la motor, prevenind astfel alunecarea provocata de blocarea
rotii.

Discurile de frana pe fata si pe spate (ventilate pe fata) impreuna cu

sisteme de control avansate cum ar fi ABS cu EBD si VSC cu BA,
furnizeaza o putere de franare de exceptie.
ABS si EBD
ABS cu EBD este dotare standard la toate nivelurile de echipare.
ABS-ul ajuta la mentinerea controlului in timpul franarilor bruste sau la
franarea pe carosabil alunecos, prin echilibrarea electronica a fortei de
franare intre cele patru roti, pentru a adapta nivelul de aderenta pe fiecare
dintre acestea. Sistemul EBD completeaza sistemul ABS, optimizand
distributia fortei de franare la fiecare dintre roti. Impreuna, cele doua
sisteme previn blocarea rotilor si permit evitarea obstacolelor pana se
reuseste oprirea vehiculului.

Asistenta la franare (BA)

Asistenta la Franare (BA) ajuta in cazul franarii de urgenta, in
cazul in care apasati brusc pedala de frana, dar fara a aplica presiune
suficienta asupra acesteia. BA realizeaza aceasta performanta masurand
rapiditatea si presiunea cu care se apasa pe pedala de frana si ulterior,
daca este cazul, marind forta de franare.

Sistemul de franare cu discuri - ventilate in partea din fata - este

echipat atat cu Sistemul de Asistenta la Franare, cat si cu Distributia
Electronica a fortei de Franare. Prin conlucrarea cu ESP+ se ofera o
Franare Activa datorita Diferentialului cu Alunecare Limitata (LSD),
rezultatul fiind o stabilitate sporita a vehiculului pe suprafetele alunecoase,
mai ales la demarare. De exemplu, pe o suprafata care ofera portiuni cu
grade diferite de frecare, unde aderenta unei parti a drumului este mai mare
decat a alteia, Diferentialul cu Alunecare Limitata pentru o Franare Activa
controleaza in mod automat invartirea rotilor pe partea de drum cu
aderenta redusa, permitand directionarea cuplului motor catre rotile cu mai
multa aderenta
ABS (Anti Blockierung Sistem), ASR (Anti Skid Regulation)
Sistemul ABS previne blocarea rotilor in timpul franarii, in timp
ce sistemul ASR(controlul tractiunii) asigura ca nici o roata tractoare de pe
axa directoare nu rupe aderenta in timpul accelerarii, indiferent de starea
suprafetei de rulare.

Sistemul de franare, ca de altfel si sistemul de suspensie, de

injectie si altele, a suferit in ultima perioada (10-20 ani) numeroase
imbunatatiri. Ceea ce a inceput in anii 60 ca o incercare de a aduce distanta
de franare in limite rezonabile, a sfarsit prin a genera un adevarat fenomen.
Introducerea de materiale ca: fibra de carbon, metalele sinterizate si
otelurile usoare, impreuna cu diverse sisteme ca ABS au contribuit decisiv
la reducerea spatiului de franare si in general, la un automobil mai sigur.
Unul din primii pasi in aceasta directie a fost facut in anii '70 cand
producatorii au trecut la folosirea masiva a franelor disc, renuntand la cele
cu tambur.
Deoarece la automobile forta principala de franare, actioneaza
asupra rotilor din fata (din considerente de Dinamica Autovehiculului),o
lunga perioada doar la aceste roti franele cu saboti au fost inlocuite cu
frane disc. De atunci, majoritatea producatorilor (seriosi) de automobile au
dotat toate cele 4 roti cu frane disc, existand doar cateva exceptii, precum
Mazda Protege din 1995 care avea frane cu saboti la rotile spate din
considerente de reducere a pretului. Dar ce a determinat aceasta
schimbare? Care este diferenta dintre franele disc si cu saboti?
Inainte de a aprecia diferentele dintre cele 2 sisteme, trebuie sa
intelegem fenomenul pe care se bazeaza ambele sisteme pentru a opri
autovehiculul: Frecarea. care genereaza caldura. Aplicand o rezistenta, o
frecare, unei roti in miscare, franele (indiferent de tip) opresc aceasta roata
generand caldura. Viteza cu care roata poate fi incetinita depinde de cativa
factori: greutatea autovehiculului, forta la pedala si suprafata de frecare. De
asemenea are o mare importanta si cat de bine transforma frana, miscarea
in caldura (felul frecarii) si bine-nteles cat de repede este eliminata aceasta
caldura din componentele sistemului de franare.
Franele cu saboti:

Primele automobile foloseau frane cu saboti pentru toate cele 4

roti. Erau numite asa datorita componentelor franei care erau pozitionate in
interiorul unui tambur care se rotea odata cu roata. In interior erau
pozitionati 2 saboti care, atunci cand frana era apasata, apasau pe tambur
si incetineau roata. Pentru actionarea sabotilor se folosea un sistem

hidraulic actionat de pedala de frana.Sabotii erau facuti dintr-un material cu

bune proprietati de frictiune, rezistent la caldura, similar cu cel folosit la
discurile ambreiajului.
In conditii extreme de franare, precum coborarea unor pante
lungi cu o incarcatura mare, sau franari repetate la viteze mari, aceste frane
se supraincalzesc.Amintiti-va de principiul de franare care consta in
transformarea energiei cinetice (miscarea rotii), in energie termica
(caldura), Din acest motiv franele nu pot functiona decat atata timp cat pot
absorbi caldura generata de incetinirea automobilului. Odata ce franele
automobilului devin saturate cu caldura, ele isi pierd abilitatea de a opri
autovehiculul, ceea ce poate deveni foarte periculos pentru sofer.
Franele disc
Franele disc se bazeaza pe acelasi principiu ca si franele cu
saboti, imbunatatirea fiind la nivel de design. In locul componentelor
masive ale franei cu saboti franele disc folosesc un disc subtire care se
roteste.
De o parte si de alta a discului sunt 2 placute de frana si un
sistem de actionare gen cleste: etrierul.
Pentru actionare se foloseste, ca si la franele cu saboti, tot un sistem
hidraulic.
Spre deosebire de franele cu saboti, care sunt dispuse in
interior, la franele disc, discul de frecare este expus din plin la aer. Aceasta
expunere raceste in mod constant discul reducandu-i temperatura si deci,
mentinandu-i puterea de frecare.

Analiza comparativa
Astazi, nu este neobisnuit, sa gasim automobile de clasa medie,
fara pretentii deosebite, avand toate rotile dotate cu frane disc. Totusi,
majoritatea producatorilor continua sa utilizeze sistemul fata-disc/spatesaboti.Dar de ce? Sacrifica producatorii, siguranta doar pentru cativa
dolari?
Raspunsul este nu. Adevarul este ca sistemul disc/saboti este absolut
suficient pentru majoritatea autovehiculelor. Tineti cont si de faptul ca.

ambele sisteme, cu disc sau cu tambur, au fost imbunatatite masiv in

ultimii ani. De fapt, un sistem de franare cu saboti de astazi poate asigura o
forta de frecare mai mare decat o frana disc din anii '70. Iar un sistem franadisc din zilele noastre poate dezvolta o forta de franare impresionanta.
Combinati asta cu faptul ca intre 60 si 90 % din puterea de franare revine
puntii fata, si veti realiza ca franele tambur sunt absolut suficiente pentru
rotile sapate ale majoritatii autovehiculelor.
Exceptia notabila o constituie masinile sportive si cele care
transporta greutati mari. Masini ca Viper, 911 sau Corvette isi justifica
franele disc pentru toate cele 4 roti, in special daca proprietarii lor participa
la curse auto pe drumurile publice...

Bibliografie:
http://www.alfaromeo.ro/common/imagine.php?
a=modele/crosswagon/images/siguranta1
http://www.turatii.ro/index.php?func=articol&domeniu=Know%20your
%20Gun&articol=367
http://www.4-cars.ro/?id_stire=286
http://www.alfaromeo.ro/modele/crosswagon/siguranta.php
http://www.toyota.ro/default-ro.asp?
ItemID=F7672D5938514E4A9EE3B2AD48FBAF9C
http://www.eglia.ro/eglia-autocamioane.html
http://www.volvocars.ro/Showroom/_scf.htm?feature=%7B23CB3AE3-C4884BB5-91BF-E9E92F326B08%7D&model=S60&id=30
http://ro.wikipedia.org/wiki/ABS
http://www.auto.bro.ro/articole/sistemul-de-franare.html