Sunteți pe pagina 1din 9

Sistemul ABS

Student: Fartalnicu Diana


732 MIAIA-ISB
Definitie
Sistemul ABS (Anti-lock Braking Sistem) este un sistem de
siguranta pentru automobile care nu permite rotilor unui
vehicul motorizat sa se blocheze, astfel mentinand aderenta pe
drum si reducand pericolul derapajului si al pierderii
controlului.
Aplicarea sistemelor automate de control al frânării
Istoric nu este nouă. Ele au fost utilizate prima dată în
1948 la avioane, unde prin blocarea roților se
producea deteriorarea aproape instantanee a
anvelopelor.
Introducerea în domeniul automobilelor s-a produs
mai târziu, în anii ’70, în SUA. Aici a apărut și
prima reglementare legală privitoare la
automobilele echipate cu sistem automat de control
al frânării.
În 1973 aproape toate sistemele de acest gen erau
construite în această ţară folosind circuite logice şi
componente electronice.
În Europa, deşi cercetările de creare a unui sistem
de control automat al frânării sunt semnalate încă
din 1959 la Daimler-Benz, abia în 1977 un prototip
creat de Bosch a fost experimentat pe 150 de
autoturisme Mercedes și în 1978 a început
fabricația de serie. Aceasta după ce s-au cheltuit în
acest scop 50 de milioane de mărci germane, sumă
suportată de firmele Daimler-Benz, Bosch și Teldix.
Evoluția sistemului
ABS pentru
automobile de la
Bosch
Sistemul ABS este format din 2 mari
componente:
 o componentă hardware (senzori
de rotaţie montati pe fiecare roata,
valve pe sistemul hidraulic de
frânare);
 o componentă software care
analizează datele primite de la
senzori.
Componenta hardware (senzori de rotaţie montati pe fiecare roata,
valve pe sistemul hidraulic de frânare):
La autoturisme, acesti senzori se afla montaţi la
fiecare din cele 4 roţi. La unele modele de masini acestia sunt
vizibili din exterior, la altele sunt încastraţi în butucul
roţii. Functia lor este aceeasi, indiferent de modelul constructiv:
să trimită în mod constant informaţii despre viteza de rotaţie a
roţii respective către ECU sau către modulul de control al ABS.
Generaţia mai noua de autovehicule încorporează
şi sisteme de securitate mai avansate decât ABS, practic evoluţii
ale ABS, cum sunt: ESP, ASR, EBD. De aceea, acest sistem
este controlat direct de către ECU şi nu de un modul separat,
deoarece apar interacţiuni şi priorităţi care trebuie gestionate la
nivel central.
Acesti senzori functioneaza de fapt ca niste bobine
electrice care produc impulsuri electrice in acelasi mod in care
functioneaza un dinam. Senzorii sunt montati in pozitie fixa
relativ la tamburul rotii si sunt prevazuti la un capat cu o roata
dinţata care este pusa in miscare de un inel dinţat care se invarte
odata cu roata. Prin rotaţia lor, niste bobine mici din corpul
senzorului ABS produc impulsuri electrice pe care le transmit
apoi către ECU prin cablul de date.
Componenta software care analizează datele primite de la
senzori:
ECU analizează datele primite de la cei 4 senzori si le compară în permanenţă între ele (să determine dacă
una din roţi se roteşte cu viteză diferită faţă de celelalte) şi în acelaşi timp le compară cu datele transmise anterior de
la aceiaşi senzori pentru a determina daca una dintre roti are tendinţa de a se bloca sau nu. Sistemul ABS trebuie să
facă diferenţa între o frânare normală şi una de urgenţă pentru a şti dacă este cazul să intervină sau nu. În memoria
modulului ABS există un tabel de valori care indică limitele normale de frânare. Diferenţele de viteză de rotaţie sunt
comparate cu aceste valori şi în cazul în care computerul ABS consideră ca frânarea e prea bruscă începe să
ia măsuri pentru a preveni blocarea roţilor.
Practic ABS intervine în momentul frânării prin comandarea unor valve din sistemul hidraulic al servo-
frânei în aşa fel încât prin deschidere si inchidere rapida si repetata să reducă ritmic presiunea din sistem. Prin
închideri şi deschideri foarte rapide ale acestor valve, cu o frecvenţă de până la 20 de ori pe secundă, roata nu se
blocheză şi rămâne în rotaţie pâna la oprirea definitivă a autovehiculului sau până când soferul eliberează pedala de
frână. În tot acest timp, şoferul percepe această intervenţie sub forma unei vibraţii care se simte în pedala de frână şi
un sunet caracteristic.
Eficiența
S-a determinat că cea mai bună metodă de a frâna un autovehicul este de Pe suprafetele cu aderență mare, uscate sau ude, majoritatea
a aplica o forţă de frânare asupra roţilor în aşa fel încât roata să se afle la mașinilor echipate cu ABS obțin distanțe de frânare mai bune (mai
limita de blocare. Dacă s-ar aplica o forţă mai mare, roata s-ar bloca şi ar scurte) decât cele fără ABS. Un șofer cu abilități medii pe o mașină fără
reduce eficienţa frânării (plus lipsa controlului asupra maşinii), iar dacă ABS ar putea, printr-o frânare cadențată, să atingă performanțele unui
s-ar aplica o forţă mai mică, frânarea nu ar fi la fel de eficientă. De șofer începător pe o mașină cu ABS. Totuși, pentru un număr
aceea, sistemul ABS este proiectat să ofere o eficienţă a frânării foarte semnificativ de șoferi, ABS îmbunătățește distanțele de frânare în varii
mare prin aplicarea unei forţe de frânare cât mai apropiată de forţa condiții. Tehnica recomandată pentru șoferi într-o mașină echipată cu
necesară blocării roţii însă fără să se ajungă la acest lucru. ABS, într-o situație de urgență, este să se apese pedala de frână până la
fund și să se ocolească eventualele obstacole. În asemenea situații, ABS
Sistemele de frânare, pe lângă o serie de condiții generale
va reduce semnificativ șansele unui derapaj și pierderea controlului, mai
pe care trebuie să le îndeplinească (anumite decelerații impuse, frânare
ales cu mașinile grele.
progresivă, fără șocuri, efort minim de acționare, fiabilitate ridicată,
intrarea rapidă în funcțiune, construcție simplă și ieftină), trebuie să Pe zăpadă și noroi, ABS-ul mărește distanțele de frânare. Pe
împiedice blocarea roților sau să mențină alunecare între anumite limite. aceste suprafețe, roțile blocate s-ar adânci și ar opri automobilul mai
repede, dar ABS-ul previne acest lucru. Unele modele de ABS reduc
Realizarea funcțiilor de mai sus este legată de importanța
acest efect mărind timpul de ciclare, lăsând astfel roțile să se blocheze în
care se acordă asigurării stabilității în timpul rulării. În aceeași măsură se
mod repetat, pentru perioade scurte de timp. Avantajul ABS-ului pe
urmărește minimizarea distanței de frânare și reducerea uzurii excesive a
aceste suprafețe este îmbunătățirea controlului mașinii, și nu frânarea,
pneurilor.
deși pierderea controlului pe astfel de suprafețe rămâne totuși posibilă.
Odată activat, ABS-ul va face ca pedala să pulseze. Unii
șoferi, simțind acest efect, reduc apăsarea pe pedală și astfel măresc
distanța de frânare. Aceasta contribuie la mărirea numărului de
accidente. Din acest motiv unii constructori au implementat sisteme de
asistență la frânare ce mențin forța de frânare în situații de urgență
Concluzie

Având în vedere viteza medie de deplasare care crește de la an la an,


ABS-ul a devenit un sistem de siguranță activă care devine indispensabil
automobilelor moderne. Din acest motiv din ce în ce mai mulți producători
oferă sistemele ABS ca dotare standard pentru automobile.