Sistem centura de siguranta

Numărul vătămărilor grave provocate de coliziuni poate fi redus considerabil dacă

ocupanţii vehiculului sunt reţinuţi pe scaune cu dispozitive speciale, numite centuri de
siguranţă.
Cu trecerea timpului performanţele sistemelor de reținere a pasagerilor s-au
îmbunătăţit, astfel că în momentul de faţă s-a impus obligativitatea utilizării centurilor în
majoritatea ţărilor. Centura de siguranţă, ca şi alte componente ale autovehiculului, a fost
utilizată pentru prima dată în aviaţie. Aceste modele aveau doar două puncte de ancorare şi
erau constituite dintr-o chingă care se petrecea peste abdomenul pasagerului, de unde şi
denumirea de „centură în două puncte”. Odată cu evoluţia automobilului centurile de
siguranţă în două puncte au fost înlocuite cu cele în trei puncte, pasagerul fiind reţinut de o
chingă care se petrece peste abdomen şi peste umărul pasagerilor. O categorie aparte o
constituie centurile de siguranţă destinate autovehiculelor de curse, unde se folosesc centuri
de siguranţă de tip „ham”.

Fig. 1. Centuri de siguranță cu prindere în 4, 5 și 6 puncte

Inscripționările existente pe o centură de siguranță oferă informații despre tipul

echipamentelor care o compun, Fig. 2.
 Fig. 2. Inscripționări existente pe o centură de siguranță

Astfel urmărind zona marcată pe figură se pot distinge următoarele caracteristici ale
acesteia:
A - centură cu prindere în trei puncte;
B - centură cu prindere în două puncte (doar bucla abdominală);
Z - centură specială;
e - existența unui mecanism de limitare a efortului în componența centurii;
r - existența unui mecanism retractor în componența centurii;
4 - Typ 4 (automatic sensitive);
4N - retractor Tip 4N;
m - retractor cu detectare multiplă;
p - existența unui mecanism de pretensionare în componența centurii.
Clasificarea centurilor de siguranță se poate face astfel:
• După amplasarea în autovehicul:
o Centuri de siguranță față;
o Centuri de siguranță spate;

• După numărul de puncte de ancorare:

o Centuri de siguranță în 2 puncte;
o Centuri de siguranță în 3 puncte;
o Centuri de siguranță în 4 sau mai multe puncte;

• După tipul de pretensionare:

o Fără pretensionare;
o Cu pretensionare în retractor;
 o Cu pretensionare în închizător;
o Cu pretensionare în urechea de prindere;
o Cu pretensionare în retractor și închizător;
o Cu pretensionare în retractor și urechea de prindere;

• După tipul de limitator de efort:

o Fără limitator de efort;
o Cu limitator de efort simplu;
o Cu limitator de efort adaptiv;
o Cu limitator de efort degresiv;
o Cu limitator de efort progresiv.

Chinga centurii de siguranță

Chinga are rolul de a reține în scaun ocupanții unui autovehicul în caz de accident sau
de frânare violentă. Efortul dezvoltat de corpul ocupantului în mișcarea sa este preluat de
către chingă și transmis înspre caroseria autovehiculului prin punctele de ancorare a centurii
de siguranță. Din cele expuse anterior rezultă anumite cerințe pe care trebuie să le
îndeplinească chinga centurii de siguranță:
• absorbirea de energie, prin alungire;
• rezistența la tracțiune este dată de numărul de fire dispuse longitudinal; în regim
static trebuie să reziste la eforturi de aproximativ 2500-3000 daN;
• rezistență la abraziune;
• să aibă o anumită rigiditate, dată de numărul de fire dispuse transversal și de tipul
acestora;
• să aibă o lățime cuprinsă între 46-52 mm; • să permită alungiri de maxim 20%;
• să aibă o grosime de 1,1-1,5 mm; • culoarea să reziste în timp și să nu-și schimbe
textura.
În funcție de modelul de autovehicul, constructori diverși au cerințe specifice fiecărui
tip de autovehicul. Materialul din care se confecționeză chinga este poliesterul obținut prin
extrudare și întindere. În mod normal firele de poliester au culoare albă sau neagră, ulterior,
după țesere, pot fi vopsite în diverse culori, în funcție de cerințele beneficiarilor. Firele de
poliester sunt țesute pe mașini speciale, rezultand o țesătură cu fire orientate longitudinal și
transversal. Modul de întrepătrundere al firelor țesăturii definesc textura și rezistența la
rupere a chingii.
După încercarea dinamică a ansamblului centurii se impun următoarele condiţii:
• pentru centurile subabdominale, bazinul manechinului trebuie să se deplaseze
către în faţă pe o distanţă cuprinsă între 80 şi 200 mm;
 • pentru celelalte tipuri de centuri, bazinul manechinului trebuie să se deplaseze ca în
cazul precedent, iar toracele, între 100 şi 300 mm;
• nu se admit nici un fel de ruperi, deschiderea închizătorului, fisurări ale sistemelor
de blocare şi de reglare etc.
Ancorajele trebuie concepute şi amplasate astfel ca centura să nu alunece pe corpul
pasagerului când este fixată corect şi chinga ei să nu se deterioreze prin frecare cu părţile
rigide ale componentelor autovehiculului cu care vine în contact. Centurile de siguranţă ale
locurilor laterale din faţă de la vehiculele din categoriile M1, M2, N1, N2 şi N3 trebuie
prevăzute cu două ancoraje inferioare şi unul superior; dacă în faţă există şi locuri centrale,
centurile destinate lor se fixează numai în două ancoraje inferioare. Pentru toate celelalte
locuri laterale din vehiculele din categoria M1 centurile trebuie să aibă două ancoraje
inferioare şi unul superior.
Ancorajele se încearcă cu dispozitive speciale la tracţiune cu forţe direcţionate
asemănător cu cele dezvoltate de corpul uman asupra centurilor de siguranţă. Încercările
pot fi efectuate direct pe vehiculul aflat în stare de exploatare sau pe structuri secţionate din
vehicul.

Închizătorul centurii de siguranță

Închizătoarele sunt elementele cu care se realizează închiderea/deschiderea
centurilor de siguranță pentru a permite asigurarea pasagerilor în autovehicul. Sunt
proiectate să asigure o închidere corectă și completă a centurii dar totodata să asigure o
deschidere ușoară a centurii în cazul în care este nevoie de debloacare rapidă a centurii de
siguranță. (ex: în cazul răsturnării când automobilul rămâne în poziția finală, pe plafon sau în
cazul plonjărilor în apă). În timpul funcționării închizătoarele trebuie să reziste la minim 5000
cicluri de încercare conform cu regulamentul ECE-R16.
Deschiderea închizătorului trebuie să se facă prin comanda unui buton de culoare
roşie sau portocalie; pentru a nu fi confundat, nici o altă parte a închizătorului nu trebuie să
aibă o asemenea culoare. Închizătorul este încercat la tracţiune în condiţii dinamice, la
deschidere în stare tensionată, la tracţiune în condiţii statice şi se verifică comportarea lui în
condiţii climatice speciale. Încercarea dinamică constă în probarea după o metodologie
adecvată, a întregului ansamblu al centurii de siguranţă. În acest scop centura se fixează pe
un cărucior echipat cu scaun şi manechin şi prevăzut cu ancoraje dispuse similar ca pe
autovehicul. Pentru a reproduce fidel fixarea, pe cărucior se rigidizează o secţiune de vehicul
împreună cu scaunele aferente centurilor care se încearcă. Toate scaunele care compun un
grup se încearcă simultan. Dacă scaunele au spătarul reglabil, acesta se fixează înclinat spre
spate cu un unghi de 25° - pentru vehiculele din categoriile M1 şi N1, şi de 15° - pentru toate
celelalte categorii. Centura se ajustează pe un manechin care are prevăzută o scândură cu
grosimea de 25 mm între spate şi spătarul scaunului; după reglaj, scândura se scoate. Masa
totală a căruciorului (cu scaune, manechin, etc.) trebuie să fie cuprinsă între 435 şi 475 kg.
Căruciorul trebuie frânat după ce atinge o viteză stabilă cuprinsă între 49 şi 51 km/h; oprirea
trebuie făcută pe o distanţă de 350...450 mm pe parcursul căreia căruciorul trebuie să
rămână în poziţie orizontală.
Închizătoarele, în funcție de poziția lor în autovehicul, sunt de mai multe tipuri:
• Închizător cu chingă;
• Închizător cu cablu;
• Închizător simplu sau dublu cu platbandă;
• Închizător cu mecanism de pretensionare.

Fig. 3. Tipuri de închizătoare ale centurii de siguranță

Urechile de fixare și glisare

Urechea de glisare are rolul de a asigura trecerea chingii din spatele panourilor de
capitonaj al habitaclului, în interiorul autovehiculului, să împiedice efectul de împăturire a
chingii și să asigure un nivel ridicat de confort ocupantului, la nivelul umărului.

Fig. 4. Urechea de glisare

Urechile de fixare inferioare sunt proiectate pentru a ajuta la stabilirea celui de-al
trei-lea punct de fixare. Acestea se fixează de regulă pe caroserie în zona stâlpului B, la
partea sa inferioară, în locuri special ranforsate sau, se fixează pe scaun în cazul în care
acesta este reglabil, cum este în cazul locurilor din față. În cazul unei coliziuni, urechea de
prindere preia tensiunile din chingă și le transmite spre caroseria autovehiculului printr-un
șurub, bolț sau nit, în funcție de modul de fixare. Transferul de forță înspre caroserie este
influențat de caracteristica materialului din care este confecționată urechea, caracteristica
de anti-rotație (gradul de libertate al punctului de ancorare), unghiul de îndoire al urechii,
grosimea materialului și forma ochiului în care se montează chinga.
Urechile de fixare sunt fabricate prin ștanțare din tablă de oțel și sunt concepute
pentru a oferi o asamblare ușoară în interiorul autovehiculelor și totodată să îndeplinească
reglementările în vigoare privind cerințele minime de rezistență la rupere.
Ele se pot clasifica astfel:
După modul de construcţie:
o cu plăcuță de protecţie;
o fără plăcuţă de protecţie.

După ansamblul unde sunt folosite:

o urechi pentru ansamblul centură;
o urechi pentru ansamblul închizător.

După gradul de libertate oferit:

o fixe – nu permit mișcare de rotație;
o rotative.

Retractorul acţionat mecanic

La centurile de siguranţă actuale, chinga este conectată la un mecanism retractor.
Rolul retractorului este de a asigura înmagazinarea chingii și de a bloca chinga în cazul unui
impact prin intermediul a două sisteme.
La retractoarele cu blocare de urgenţă se impun următoarele condiţii tehnice:
• să se blocheze când deceleraţia vehiculului atinge 4,4 m/s2 - pentru tipul 4 (cu prag
jos al deceleraţiei) şi 8,3 m/s2 - pentru tipul 4 N (cu prag ridicat al deceleraţiilor şi utilizat la
vehicule din categoriile M2, M3, N1 şi N3);
• să nu se blocheze când acceleraţia liniară a chingii este mai mică de 7,8 m/s2 - la
tipul 4 şi sub 9,8 m/s2 - la tipul 4 N;
• să nu se blocheze când dispozitivul de blocare este înclinat cu maxim 12° în raport
cu poziţia normală de instalare;
• să se blocheze dacă dispozitivul de blocare este înclinat cu minim 27° - pentru tipul
4 şi cu minim 40°, pentru tipul 4 N, în raport cu poziţia normală de instalare.
 Elementul central al retractorului este bobina (mosorul), care este ataşat la un capăt
al chingii. În interiorul retractorului, un arc acţionează cu o forţă care se opune rotaţiei
mosorului. În momentul în care se acţionează pentru derularea centurii, mosorul se roteşte
în sens anti orar rotind în acelaşi sens resortul ataşat. Rotirea mosorului are ca efect
“desfacerea” şi tensionarea arcului. Acesta tinde să fie readus la forma iniţială, deci, el se
opune derulării centurii. Dacă chinga centurii tinde să se ruleze pe mosor, resortul, tensionat
datorită mişcării de derulare, va roti mosorul în sensul acelor de ceasornic până când în
chingă va lua naştere un efort egal cu cel din resort. Forța de retragere a chingii trebuie să fie
cuprinsă între 1 și 7 N, iar ca durabilitate acesta trebuie să asigure o funcționare de minim
45000 cicluri.
Retractorul are în componența sa două mecanisme de blocare, care opresc mosorul
în momentul în care autoturismul este implicat într-o coliziune.
Sunt utilizate două tipuri de mecanisme de blocare:
• Cu senzor declanşat de mişcarea autovehiculului, senzor CS. Acest tip de mecanism
blochează retractorul în două situații.
o Prima este dată de înclinarea retractorului cu un unghi mai mare de
27°, față de poziția de instalare, conform regulamentului ECE-R16.
Pentru un unghi de înclinare mai mic de 12° față de poziția de instalare
acest sistem nu blochează retractorul.
o o A doua situație este dată de deccelerația autovehiculului. Astfel,
conform normei europene ECE-R16, pentru o decelerație de 0.45g
retractorul se blochează, iar pentru decelerații de până la 0.3g nu se
blochează.
• Cu senzor declanşat de mişcarea centurii propriu – zise, senzor WS. Acest mecanism
blochează retractorul centurii de siguranță dacă decelerația chingii, conform normei ECER16,
depășește 2.0g și permite derularea a aproximativ încă 50 mm de chingă de pe bobină.
Pentru decelerații mai mici de 0.8g retractorul nu se va bloca.
Pentru protecția copiilor asezați pe scaune speciale montate pe bancheta din spate
există variante de retractoare care nu permit derularea chingii de pe bobină odată ce au fost
ajustate și prinse în închizător. Mai exact un astfel de sistem nu permite derularea chingii
atunci cand un copil are tendința de a se juca cu centura de siguranță. Sistemul se regăsește
pe piață sub denumirea KiSi (Kinder Sicherung) sau ALR (Automatic Locking Retractor). Un
astfel de sistem funcționează astfel:
• Se derulează toată chinga de pe bobină, până la producerea unui declic specific. În
acest moment platoul oscilant culisează spre dreapta (se rotește spre stânga), iar pârgia de
blocare lasă liberă doar mișcarea de rulare a chingii pe bobină. Acest lucru se produce în
momentul când dintele profilat special de pe pinionul de antrenare este în angrenare cu
dintele profilat special de pe roata dințată din partea dreaptă a platoului;
• Se fixează centura în închizător;
 • Se ajustează lungimea chingii, în funcție de necesități, doar prin rularea acesteia pe
bobină. Rularea se face prin împingerea ușoară a chingii în retractor, în acest timp se aude
un zgomot specific de clichet.

Retractorul cu blocare comandată electronic

Acest tip de mecanism retractor este poziţionat pe spătarul scaunelor echipate cu
centuri de siguranţă. În cazul în care sistemele clasice de blocare a retractorului nu sunt în
stare de funcţionare se declanşează blocarea retractorului comandat electronic. Blocarea
retractorului se face în următoarele cazuri:
• Frânare importantă, când se obţin deceleraţii mai mari decât una prag;
• Şoc în urma căruia se declanşează elementele pirotehnice din structura sistemului
de siguranţă;
• Înclinare puternică a autovehiculului.

Fig. 5. Schema captorului optic pentru blocarea mecanismului retractor

Modulul electronic funcţionează ca un sistem autonom graţie unui senzor optic

integrat. Astfel în cazul unui şoc, în urma căruia elementele pirotehnice au fost declanşate,
calculatorul airbag dă comanda de blocare a retractorului centurii de siguranţă.
Captorul optic permite calculatorului să determine evoluţia autovehiculului, în
termeni de deceleraţie şi înclinare, Figura 5. El conţine o sferă (3), care este poziţionată pe
un scaun conic (2). Dacă aceasta iese din poziţia sa de repaus de pe scaun, în cazul unor
acceleraţii sau înclinări ale autovehiculului, celula optică (1), informează modulul electronic
de comandă, cu scopul de a bloca retractorul centurii de siguranţă.

Mecanismul de pretensionare a centurii de siguranţă

Centurile de siguranţă clasice, cu retractor, au imperfecţiuni inerente datorită
principiului de funcţionare care le limitează eficacitatea. În timpul tracţiunii chinga se tasează
pe bobina mosorului. Această tasare poate ajunge la 70 mm în timpul unui şoc sever, ea este
prezentă chiar şi în timpul şocurilor mai uşoare. Este deci o absorbţie negativă de energie,
care va duce la apropierea periculoasă a capului de volan sau de planşa de bord. Jocul care
există între centură şi corpul pasagerilor este inevitabil şi este dorit pentru a avea un confort
acceptabil. Acest joc produce acelaşi efect, prezentat anterior.
Sistemele de pretensionare acționate pirotehnic pot fi:
• de tip cu piston și cablu - care acționează asupra celui de-l treilea punct de ancorare
al centurii, cunoscute sub denumirea PLP (Pyrotehnical Lap Pretensioner). Acționează asupra
chingii care trece prin zona abdomenului (pelviană), reducând distanța dintre ocupant și
spătarul scaunului;
• de tip cu piston și cablu - care acționează asupra închizătorului centurii, cunoscute
și sub denumirea PBP (Pyrotehnical Buckle Pretensioner). Acționează cu precădere asupra
chingii diagonale care trece peste toracele ocupantului și într-o anumită măsură asupra
bretelei abdominale oferind o poziționare corectă în timpul coliziunii;
• de tip cu bile și sector profilat - RRP (Rotational Retractor Pretensioner) - care
acționează prin înfășurarea chingii pe bobina retractorului;
• de tip Wankel - care acționează prin înfășurarea chingii pe bobina retractorului;
• de tip cu piston și cremalieră - care acționează prin înfășurarea chingii pe bobina
retractorului.
Ele au rolul de a tensiona chinga care formează bucla abdominală cât și pe cea care
trece peste toracele ocupantului. Prin retragerea centurii în momentul impactului, sistemul
de pretensionare reduce fenomenul de submarinaj (alunecarea pe abdomen), cât și
alunecarea înspre înainte a corpului ocupantului, minimizând astfel riscul de ciocnire dintre
pasager și părțile interioare ale autovehiculului. Puţin cunoscut, efectul de „sous-marinage”
poate interveni în cazurile de coliziune frontală: sub primul efect al şocului, ocupantul are
tendinţa să alunece pe sub partea abdominală a centurii de siguranţă. Forţa din centură este
repartizată de la bazin spre coloana vertebrală, sarcină la care aceasta nu poate rezista. Este
de preferat să se menţină bazinul ocupantului de către centura de siguranţă, dar cu ajutorul
unor măsuri specifice de protecţie.
Sistemul de pretesionare are rolul de a elimina orice stare de detensionare a chingii
centurii, în eventualitatea unui impact, în acest fel centura fiind bine mulată pe corpul
pasagerului. Deşi mecanismele convenţionale de blocare din retractor ţin chinga centurii
oarecum bine mulată pe corpul pasagerului, sistemul de pretensionare, prin forţa cu care
acţionează, poziţionează pasagerul într-o poziţie optimă pe scaun, în cazul unei coliziuni. În
mod normal acest sistem lucrează complementar cu mecanismele clasice de blocare a
centurii.
Elementul central al sistemului îl reprezintă camera de combustie. În interiorul
camerei, de mici dimensiuni, se află un material exploziv. Comanda de aprindere a
combustibilului se face prin intermediul a doi electrozi conectaţi la calculatorul care
comandă sistemele de reținere. În continuare se vor prezenta: un mecanism de
pretensionare care acţionează prin tragere asupra închizătorului centurii de siguranţă şi unul
integrat în retractorul centurii de siguranţă. Pentru primul model, Figura 6, principalele
subansamble ale sistemului sunt:
o generator de gaz pe bază de combustibil solid;
o piesa metalică de fixare a centurii pe autovehicul;
o cablu de tracţiune cu piston și sistem de blocare;

Fig. 6. Schema constructivă a unui sistem de pretensionare care acţionează asupra

închizătorului centurii
Funcţionarea sistemului decurge în următoarele faze:

 Impulsul electric trimis de sistemul de detecţie amorsează combustia

combustibilului;
 Arderea combustibilului produce în câteva milisecunde un gaz sub presiune,
care va acţiona pistonul în cilindrul său. Închizătorul centurii, care este legat
de piston cu un cablu, este tras înspre înapoi ducând la poziționarea corectă a
pasagerului în scaun;
 Un dispozitiv antiretur zăvorăşte închizătorul astfel încât să poată prelua
eforturile în centură.