Sistemul centura de siguranță

În Europa sistemele de reţinere ale pasagerilor unui autovehicul sunt concepute astfel încât să
respecte următoarele regulamente:

• Regulamentul ECE-ONU 12 (sau Directiva CEE 74/297);

• Regulamentul ECE-ONU 16 (sau Directiva CEE 2000/3);
• Regulamentul ECE-ONU 21 (sau Directiva CEE 77/60);
• Regulamentul ECE-ONU 94 (sau Directiva CEE 96/79);

Pentru fiecare autovehicul constructorul trebuie să respecte aceste reglementări susţinând

procesul de omologare internaţională în fața unor foruri administrative. Cerințele de omologare din
Regulamantele ECE, FMVSS sunt verificate prin încercări în laboratoare autorizate internaţional,
precum Euro NCAP, NHTSA, ADAC, IDIADA.

Centura de siguranță. Un aranjament de curele cu catarame, dispozitive de reglare şi accesorii, care

poate fi ancorat în interiorul unui autovehicul cu motor şi este proiectat să reducă riscul de rănire a
utilizatorului acesteia, în caz de coliziune sau de decelerare bruscă a vehiculului, prin limitarea
mobilităţii corpului purtătorului. Un astfel de aranjament este, în general, menţionat ca un "ansamblu",
termen care cuprinde de asemenea orice dispozitiv de absorbţie de energie sau de retractare a centurii.

Centura abdominală. O centură care trece peste partea din faţă a regiunii pelviene a purtătorului.

Centura diagonală. O centură care trece în diagonală peste partea din faţă a toracelui de la şold până
la umărul din partea opusă. Centura în trei puncte. Orice centură care este, în esență o combinaţie de o
curea abdominală şi o curea în diagonală.

Centura de tip ham. Un ansamblu compus din centură abdominală şi bretele pentru umeri.

Tipuri de centuri. Centurile de diferite "tipuri" sunt centuri care diferă substanțial între ele;

diferențele se pot referi în special la:

• elementele rigide (catarame, elemente de fixare, retractor, etc);

• materialul, ţesătura, dimensiunile şi culoarea chingilor;
• geometria ansamblului.

Chinga. Un element suplu destinat menţinerii corpului ocupantului şi transmiterii efortului înspre
elementele de ancorare.
Închizătorul. Un dispozitiv de fixare şi eliberare rapidă care permite utilizatorului să fie ținut de centură.
Catarama poate să includă dispozitivul de reglare, cu excepția, în cazul unei centuri cu închizator.

Dispozitiv de reglare al centurii. Un dispozitiv care permite centurii să fie ajustată în funcţie de
cerințele utilizatorului individual şi poziţiei scaunului. Dispozitivul de reglare poate face parte din
închizător, din retractor, sau din orice altă parte a centurii de siguranță.

Anexe. Părți ale ansamblului, inclusiv elementele de fixare necesare, care îi permit să fie ataşat la
ancorajele centurii.

Absorbant de energie. Dispozitiv proiectat pentru a dispersa energia, independent sau împreună cu
chinga şi fac parte dintr-un ansamblu.

Retractor. Dispozitiv pentru rularea în parte sau în totalitate a chingii unei centuri de siguranță.

• Retractor fără blocare (tip 1). Un retractor din care chinga este extrasă pe toată lungimea sa
de forță externă, mică şi care nu oferă nicio ajustare pentru lungimea chingii extrase.
• Retractor cu deblocare manuală (tip 2). Un retractor care necesită acţionarea manuală a unui
dispozitiv de către utilizator pentru a debloca retractorul cu scopul de a obţine derularea curelei
pe lungimea dorită şi care se blochează automat atunci când încetează operaţiunea.
• Retractor cu blocare automată (tip 3). Un retractor care permite derularea chingii pe lungimea
dorită şi care, atunci când este pusa limba în închizător, reglează automat chinga pe purtător.
Extracția în continuare a centurii este împiedicată fără intervenţia voluntară a utilizatorului.
• Retractor de blocare de urgenţă (tip 4). Un retractor care, în timpul conducerii normale a
vehiculului nu restricţionează libertatea de mişcare a purtătorului centurii de siguranţă. Un
astfel de dispozitiv are componente de reglare care ajustează automat cureaua pe utilizator şi
un mecanism de închidere acţionat în caz de urgență prin:

- decelerare a vehiculului (sensibilitate unică);

- combinație a decelerării vehiculului, mişcarea chingii sau orice alt mijloc automat (sensibilitate
multiplă);

Retractor cu blocare de urgență cu prag de răspuns superior (de tip 4N). Este un retractor de tipul 4,
dar care are proprietăţi speciale în ceea ce priveşte utilizarea în vehiculele din categoriile M2, M3, N1,
N2 şi N3.

Centura cu dispozitiv de reglare pe înălțime. Un dispozitiv care să permită poziţia în înălțime a urechii
de glisare de o centura care să fie ajustată în funcție de cerințele utilizatorului individual şi poziției
scaunului. Un astfel de dispozitiv poate fi considerat ca o parte a centurii sau o parte din ancorare a
centurii.

Ancorarea centurii. Părți ale structurii vehiculului sau a scaunului sau orice altă parte a vehiculului la
care ansamblurile centurii de siguranţă trebuie să fie garantate.

Numărul vătămărilor grave provocate de coliziuni poate fi redus considerabil dacă ocupanții
vehiculului sunt reținuți pe scaune cu dispozitive speciale, numite centuri de siguranță. Inițial, echiparea
cu centuri de siguranță era facultativă şi avea doar un caracter experimental. Cu trecerea timpului
performanţele sistemelor de reținere a pasagerilor s-au îmbunătățit, astfel că în momentul de față s-
a impus obligativitatea utilizării centurilor în majoritatea țărilor. Centura de siguranță, ca şi alte
componente ale autovehiculului, a fost utilizată pentru prima dată în aviație. Aceste modele aveau doar
două puncte de ancorare şi erau constituite dintr-o chingă care se petrecea peste abdomenul
pasagerului, de unde şi denumirea de „centură în două puncte”.

Odată cu evoluția automobilului centurile de siguranță în două puncte au fost înlocuite cu cele
în trei puncte, pasagerul fiind reţinut de o chingă care se petrece peste abdomen şi peste umărul
pasagerilor. O categorie aparte o constituie centurile de siguranță destinate autovehiculelor de curse,
unde se folosesc centuri de siguranță de tip „ham”.

Inscripționările existente pe o centură de siguranță oferă informații despre tipul echipamentelor

care o compun, Figura 4-2. Astfel urmărind zona marcată pe figură se pot distinge următoarele
caracteristici ale acesteia:

A - centură cu prindere în trei puncte;

B - centură cu prindere în două puncte (doar bucla abdominală);

Z - centură specială;
 e - existența unui mecanism de limitare a efortului în componența centurii;

r - existența unui mecanism retractor în componența centurii;

4 - Typ 4 (automatic sensitive);

4N - retractor Tip 4N;

m - retractor cu detectare multiplă;

p - existența unui mecanism de pretensionare în componența centurii.

În funcție de modelul de autovehicul, constructori diverși au cerințe specifice fiecărui tip de

autovehicul. Materialul din care se confecționeză chinga este poliesterul obținut prin extrudare și
întindere. În mod normal firele de poliester au culoare albă sau neagră, ulterior, după țesere, pot fi
vopsite în diverse culori, în funcție de cerințele beneficiarilor. Firele de poliester sunt țesute pe mașini
speciale, rezultînd o țesătură cu fire orientate longitudinal și transversal. Modul de întrepătrundere al
firelor țesăturii definesc textura și rezistența la rupere a chingii.
 Chingile nu trebuie să se răsucească în timpul utilizării (ar provoca creşteri periculoase ale
presiunii aplicate local pe abdomen sau torace) sau să se scămoşeze sub acțiunea energiei de impact a
corpului. Sub o sarcină statică de tracţiune de 9800 N, lățimea chingii nu trebuie să scadă sub 46 mm.
După condiționări speciale (frig, căldură, lumină, apă), sarcina statică de rupere a chingii trebuie să fie
de cel puțin 14 700 N.

După încercarea dinamică a ansamblului centurii se impun următoarele condiții:

• pentru centurile subabdominale, bazinul manechinului trebuie să se deplaseze către în

față pe o distanță cuprinsă între 80 şi 200 mm;
• pentru celelalte tipuri de centuri, bazinul manechinului trebuie să se deplaseze ca în
cazul precedent, iar toracele, între 100 şi 300 mm;
• nu se admit nici un fel de ruperi, deschiderea închizătorului, fisurări ale sistemelor de
blocare şi de reglare etc.

Închizătoarele sunt elementele cu care se realizează închiderea/deschiderea centurilor de

siguranță pentru a permite asigurarea pasagerilor în autovehicul. Sunt proiectate să asigure o închidere
corectă și completă a centurii dar totodata să asigure o deschidere ușoară a centurii în cazul în care
este nevoie de debloacare rapidă a centurii de siguranță. (ex: în cazul răsturnării când automobilul
rămâne în poziția finală, pe plafon sau în cazul plonjărilor în apă). În timpul funcționării închizătoarele
trebuie să reziste la minim 5000 cicluri de încercare conform cu regulamentul ECE-R16.

Închizătoarele, în funcție de poziția lor în autovehicul, sunt de mai multe tipuri:

• Închizător cu chingă;
• Închizător cu cablu;
• Închizător simplu sau dublu cu platbandă;
• Închizător cu mecanism de pretensionare.
 Urechea de glisare are rolul de a asigura trecerea chingii din spatele panourilor de capitonaj al
habitaclului, în interiorul autovehiculului, să împiedice efectul de împăturire a chingii și să asigure un
nivel ridicat de confort ocupantului, la nivelul umărului. Există, în funcție de cerințele constructorilor, și
urechi de fixare inferioare cu pretensionare. Acestea, împreună cu închizătoarele cu pretensionare sunt
folosite pentru a împiedica alunecarea ocupantului sub bordul autovehiculului.

La centurile de siguranţă actuale, chinga este conectată la un mecanism retractor. Rolul

retractorului este de a asigura înmagazinarea chingii și de a bloca chinga în cazul unui impact prin
intermediul a două sisteme. La variantele la care funcţionarea este asigurată de o sursă exterioară de
energie, retractorul trebuie să se blocheze imediat în cazul unei întreruperi a sursei de energie.

Prima categorie, blochează mişcarea bobinei în momentul în care autovehiculul decelerează

brusc sau se înclină cu un unghi mai mare de 27° conform normelor europene ECE-R16. În Figura 4-8
se prezintă schematic această versiune de sistem de blocare.
 Centurile de siguranţă clasice, cu retractor, au imperfecţiuni inerente datorită principiului de
funcționare care le limitează eficacitatea. În timpul tracțiunii chinga se tasează pe bobina mosorului.
Această tasare poate ajunge la 70 mm în timpul unui şoc sever, ea este prezentă chiar şi în timpul
şocurilor mai uşoare. Este deci o absorbție negativă de energie, care va duce la apropierea periculoasă
a capului de volan sau de planşa de bord. Jocul care există între centură şi corpul pasagerilor este
inevitabil şi este dorit pentru a avea un confort acceptabil. Acest joc produce acelaşi efect, prezentat
anterior.

La ora actuală pe piaţă există mai multe tipuri de mecanisme de pretensionare, unele “trăgând”
de întreg sistemul închizător sau de urechea de fixare înspre înapoi, altele rotind doar mosorul
retractorului. În Figura 4-13 se prezintă tipuri de pretensionări existente pe diverse modele de
autovehicule. De regulă aceste sisteme sunt cuplate la aceeaşi unitate electronică de control cu
sistemul airbag. În cazul unei decelaraţii mai mari decât una prag, procesorul va activa mai întâi
pretensionarea centurilor şi apoi airbagul. Unele mecanisme de pretensionare sunt pe baza unor
motoare electrice sau solenoizi, dar cel mai adesea sunt utilizate cele acționate pirotehnic și
funcționează prin tragere de chinga centurii.
 În timpul coliziunilor severe, centura de siguranță poate produce vătămări grave pasagerilor. Cu
cât pasagerii se deplasează, datorită inerției, cu viteză mai mare, cu atât vătămările produse de centură
sunt mai grave. Unele centuri de siguranță folosesc, pentru reducerea posibilelor vătămări ale
ocupanților unui autovehicul, limitatoare de efort. Ideea este de a permite reducerea tensiunii apărută
în chingă, în cazul în care asupra ei acţionează forţe mari. Cel mai simplu limitator de efort constă în
realizarea unor pliuri cusute pe chinga centurii. Aceste pliuri se vor descoase în momentul în care asupra
chingii se va acționa cu o forță prag. Prin descoaserea treptată a pliurilor chinga se va alungi treptat şi
efortul din chingă se va disipa în timpul descoaserii, limitând forţa cu care centura acţionează asupra
toracelui pasagerului. O altă soluție a constat în realizarea unor bride metalice predecupate, folosite
pentru unul din punctele de ancorare a centurii. Modul lor de fucnționare este asemănător cu cel a
pliurilor cusute, sub acțiunea unei forțe prag brida cedează și permite alungirea centurii. Efectul
cumulativ al pretensionării centurii de siguranţă şi al limitării efortului asupra toracelui ocupantului este
prezentat în Figura 4-20.

Centurile de siguranță cu pre-pretensionare, sau centurile de siguranță active au în

componența lor un mecanism de pretensionare acționat electric și comandat electronic de către
unitatea ECU de pre-crash. Modulul electronic de comandă, instalat în autovehicul sau chiar pe
ansamblul centurii de siguranță, asigură o poziție corectă a pasagerilor în scaune atunci când sistemul
detectează o situație de deplasare a autovehiculului care poate evolua înspre accident. O centură de
siguranță activă utilizează în funcționarea sa atât elementele specifice siguranței active cât și pe cele
ale siguranței pasive. Pre-pretensionarea este activată în situații de pre-coliziune a vehiculului.

Funcțiile centurilor de siguranță active se pot clasifica astfel:

• Asigurare suport în diverse cazuri precum: condusul în ritm sportiv sau pe drumuri
offroad, urcare și pozitionare pasager în autovehicul;
• Avertizare în anumite situații precum: depășirea vitezei legale, adormire la volan,
detectarea pietonilor, depășirea benzii de circulație fără semnalizare;
• Activare de urgență în situații de frânare bruscă, derapaj, manevre buște de evitare a
unor obstacole, viraje abordate cu viteze mari, detectare situații iminente de coliziune.

În funcție de situația întâlnită aceste centuri asigură prin sistemul de pre - pretensionare o forță
de strângere variabilă cuprinsă între 100 si 250 N. Avantajele acestui sistem sunt următoarele:

• Menține ocupantul cât mai aproape de poziția corectă în scaun;

• Oferă un plus de confort la extragerea/retragerea centurii în momentul fixării;
• Poate fi folosit și ca sistem de avertizare în diverse situații;