Sunteți pe pagina 1din 15

FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare

PROIECT
la
Caroserii i sisteme de siguran pasiv

Tema: Sistemul de pretensionare al


centurilor de siguran

Student: Visoiu Razvan-Nicolae


Secia AR
Anul IV, grupa 1124
ndrumtor: prof.dr.ing. Trusca Daniel

Anul universitar 2015-2016


Semestrul II

SISTEMUL DE PROTECIE PASIV ,


CENTURA DE SIGURANTA CU PRETENSIONARE
Siguranta pasiva cuprinde toate elementele menite sa salveze viata in cazul unui
accident: centura de siguranta, airbaguri, zona de absorbtie a impactului, geamurile, etc. Exista si
o a treia categorie de sisteme de siguranta, aceea post-accident, a carui scop este evitarea unui
alt incident neplacut, survenit in urma unui accident, ce poate lua viata supravietuitorilor: de
exemplu, incendiul, ce poate surveni dupa un accident.
Msurile de siguran pasiv au ca scop optimizarea caracteristicilor autovehiculului n scopul
eliminrii sau micorrii consecinelor accidentelor de circulaie, chiar n timpul producerii
acestora. Se urmrete asigurarea proteciei att a ocupanilor autovehiculului, ct i a celorlali
participani la traficul rutier, potenial implicai n accidentul de circulaie (pietoni, bicicliti,
etc.).
Gradul de siguran pasiv al autovehiculului se asigur prin:
conceperea unor structuri de securitate ale automobilului, capabile s preia o mare parte
din energia disipat n timpul unui impact;
conceperea unor sisteme de reinere optimizate care s protejeze ocupanii n timpul
accidentului;
msuri de protecie pentru participanii la accident din afara autovehiculului (pietoni,
bicicliti, etc. lovii);
msuri de siguran post-accident.

n ceea ce privete prima grup de msuri, s-a constat c gradul optim de protecie a
pasagerilor n toate tipurile de impact (frontal, lateral, din spate sau rsturnare) se obine prin
construirea unei structuri rigide n jurul habitaclului, structur realizat dintr-un ansamblu de
cadre nchise, formnd aa-numita "colivie de siguran" (capabil s asigure spaiul de
supravieuire n cazul unui impact), iar structurile care nconjoar habitaclul se construiesc astfel
nct s poat, prin deformare, s preia o mare parte din energia de impact, asigurnd integritatea
prii centrale i permind reducerea n interval scurt de timp a deceleraiilor suportate de
pasageri (structuri cu deformare controlat).

Scurt istoric al centurii


Prima centura de siguranta a fost inventata de un inginer englez pe nume George Cayley,
dar brevetul pentru invenie a fost obinut de un american pe nume Edward J. Claghorn din New
York, la 10 februarie 1885 ca masura de protectie pentru oamenii care aveu nevoie n timp ce
urcau sau coborau pe coard la naltime
(pompieri, pictori , alpinisti, turisti).
Primii care au pus centura de
sigurana pe masini sunt producatori suedezi
Volvo si americanii Nash n anul 1949
urmat de Ford n 1955 ca obiuni. Iar
suedezi de la Saab au introdus centura ca
standard n anul 1958, de atunci centurile au
fost introduse ca standard de catre toi
constructorii auto.
n anul 1959 producatorul suedez
Volvo a introdus centura n trei puncte, pe
care a oferit-o ca standard, de aceea Volvo este recunoscut ca producator de masini sigure.
Centurile de siguran pretensionate sunt elemente de siguran simple, dar care i pot
salva viaa n cazul unui accident de main. Ideea din spate este destul de simpl - senzorii de
micare detecteaz o decelerare brusc i pretensioneaz centura pentru ca persoana din scaun s
fie protejat.
In zilele noastre, centura de siguranta stoc pe toate masinile este cea in 3 puncte. In foarte
rare cazuri, pe bancheta din spate, locul central, se mai foloseste tipul de centura in 2 puncte.
Centura in 3 puncte retractabila functioneaza la presiune si se blocheaza atunci cand se simte o
oarecare tensiune ce blocheaza tamburul retractor. La masini mai scumpe, precum clasa S de la

Mercedes, sistemul Pre-Safe, atunci cand


simte un risc crescut de accident (derapaj,
pierdere control) tensioneaza automat centura
de siguranta si o blocheaza.
Este important de stiut faptul ca
centura de siguranta, la toate modelele
moderne dotate cu airbag, activeaza airbagul.
Daca centura de siguranta nu este pusa, nu
functioneaza nici airbagul. Iar motivul este
unul evident: corpul uman, la impact, neavand
suportul centurii, se va arunca spre airbag, dar
puterea acestuia poate rupe coloana foarte
usor. Atunci cand centura este pusa, numai
capul aruncat in airbag, acesta atenuand
impactul. Foarte multe cazuri mortale se
intampla astfel, mai ales la masinile a caror
soferi au avut grija sa scape de semnalul sonor al centurii nemontate, punand-o prin spatele
scaunului in pozitia normala. Au existat cazuri de fatalitati cauzate de airbag, nu de accident
neaparat.
Mai ales in motorsport, acolo unde
se folosesc si scaunele de curse, este
folosita centura in 5 puncte sau cea in 6
puncte. Este vorba de o centura formata din
2 parti care vin peste umeri, doua laterale si
1 sau 2 intre picioare, toate unindu-se in
zona abdominala.

Fixarea este foarte precisa si, spre deosebire de centura retractanta, aceasta este fixa si nu
permite miscari ale corpului foarte ample. Este un sistem foarte sigur, mai ales in caz de
rasturnare a masinii. Tot centura in 5 puncte este
folosita si la scaunele de copii.

Centurile de siguranta reprezinta primul mod


de protectie si trebuie folosit chiar daca vehiculul este
echipat cu air-baguri.In situatia unei coliziuni
frontale,se estimeaza faptul ca air-bagurile frontale
diminueaza numarul mortilor cu cca 25%,pentru acei
pasageri care poarta centura de siguranta si cu cca
30% pentru cei care nu o poarta.
Cazurile mortale printre pasagerii din fata cu
centura pusa se reduc cu circa 15%,iar pentru cei fara centura cu peste 20%.Prin folosirea
combiunata a centurii cu air-bag,ranile grave ce intervin in cazul unor coliziuni frontale pot fi
reduse cu 65% la nivelul pieptului si pana la 75% pentru cap. Dispozitivul de pretensionare a
centurii de siguranta este cu actionare pirotehnica .
Procesul de declansare a dispozitivelor de pretensionare a centurilor de siguranta coincide
cu cel de la air-bag.In cazul dispozitivului din fig.8.8 dispozitivul pirotehnic(detonant) plasat in
corpul 1 forteaza fluidul din tubul 2 asupra palelor de pe rotorul unei turbine 4.Miscarea de
rotatie a rotorului cu pale ale turbine determina rotirea axului rolei pentru centura de siguranta
3,astfel incat centura de siguranta este intinsa pe corpul ocupantului.

Retractorul are un mecanism de blocare care oprete bobina de rotaie atunci cand masina
este implicata ntr-o coliziune sau frnare brusc. Exist dou tipuri de sisteme de blocare
folosite in ziua de azi.
1.Primul tip de sistem blocheaz bobina atunci cnd maina franeaz brusc.Sistemul
funcioneaza pe baza unui pendul ponderat.Atunci cnd masina franez brusc, ineria va face ca
pendulul s se deplaseze nainte.Placua de la cellalt capat al pendulului prinde bobina pe dini
ataai pe capetele bobinei. n cazul n care centura slabeste din nou dup accident, bobina rotete
n sens orar i clichetul de la plcu ce decupleaza centura.
2.Al doilea sistem de blocare sensibil al centurii este bazat pe un cuplaj centrifugal
activat de accelerare rapid a curelei (chinga) de pe tambur sau bobin. Cureaua poate fi trasa de
pe tambur ncet i treptat, iar atunci cnd se extinde pasagerul centura se poate bloca pentru al
fixa. O tragere rapid, brusc a centurii ca n cazul unei frnari bruste sau coliziune eveniment
brutal, cauz n care tamburul se va bloca si va imobiliza ocupantul n poziia respectiv.
In caz de soc frontal sau lateral, airbag-urile si centurile se completeaza pentru o cat mai
buna dozare si repartizare a efortului de retinere al ocupantilor. Sistemul cu retinere programata
este compus din :

pretensionatoare,

centuri cu limitare a efortului,

Pretensionatoarele.
Acestea sunt sisteme care permit o mai buna mentinere a corpului ocupantilor, strangand
centura in jurul corpului. Reduce acel joc parazit al centurii (cursa moarta), limiteaza de
asemenea
si
sub-marinajul
mentinand
pasagerul
asezat
pe
scaun.

Inchizatorul centurii este legat prin intermediul unui cablu de un piston ce se afla la
interiorul unui cilindru. Sistemul este prevazut cu o capsa pirotehnica (un generator de gaz) la
care aprinderea este comandata electronic de catre un calculator.
Atunci cand un soc depaseste o anumita valoare a intensitatii captorul sistemului
informeaza calculatorul care va comanda aprinderea capsei pirotehnice. Presiunea gazelor
rezultate in urma arderii va produce deplasarea foarte rapida a pistonului si prin urmare si a
centurilor rezultand pretensionarea acestora.

Pretensionator fata

Pretensionator ventral.

1 Infasurator cu limitator de efort integrat.


2 Pretensionator cu bucla.
3 Pretensionator ventral.

Pretensionatorul ventral creste eficacitatea compensarii jocului centurii de securitate.


Datorita acestui fapt, el amelioreaza functia de anti-submarinaj a dispozitivului.

4.Pretensionatorul spate.
Pretensionatoarele din spate sunt integrate in infasuratoarele centurilor care se numesc
"infasuratoare pirotehnice".

1-Generator pirotehnic.

2-Tub de proiectare.

Aprinderea generatorului pirotehnic (1) expulzeaza bilele continute in tubul de proiectie


(2) care antreneaza coroana de pretensionare (4), legata de infasurator, pentru a fi apoi
recuperate in camera de recuperare (3).Bilele sunt mentinute in tub gratie opritorului (A).

Infasuratorul centurii de securitate.


Infasuratorul centurii de securitate poate sa contina :

un limitator de efort,

un blocaj electric al infasuratoarelor.

Limitatoarele de efort.
Limitatoarele de efort au doar rolul de a reduce presiunea aplicata de centura toracelui si
bazinului pasagerului in timpul unui soc frontal.

Curba de presiune pe torace.

x : Timp.
y : Presiunea pe torace.
1 : Centura si airbag conventionale.
2 : SRP si airbag conventionale (SRP I 1995)
3 : Infasuratoare LEI si airbag SRP (SRP II 1997).

Utilizarea airbag-ului de inalt randament impreuna cu centura cu limitator de efort integrat


permite diminuarea presiunii asupra toracelui (400 daN in loc de 600 daN pentru o configuratie
cu airbag conventional sau fara).

Brida metalica de limitare a efortului :

Functionarea limitatorului de efort :Infasuratorul / blocator este montat pe o brida. Dupa


ce efortul asupra centurii depaseste 600 daN, brida se desprinde provocand o relaxare a presiunii
asupra toracelui.

Centurile de securitate cu LEI (Limitator de Efort Integrat).

Infasuratorul integreaza un limitator de efort care se prezinta sub forma unei bare de
torsiune.Limitarea efortului este obtinuta printr-o eliberare controlata a presiunii. Aceasta
eliberare este asigurata prin deformarea barei de torsiune, efortul reducandu-se cu 30% pana la
50%. Ea este raliata
suportului de blocare (4)
si bobinei (2).

1 : Stifturi .
2 : Bobina.
3 : Bara de torsiune
4 : Port zavor .
5 : Zavor.

In timpul unui soc din fata, zavorul (5) blocheaza bobina (2) gratie port zavor (4). Cand
efortul asupra centurii depaseste o anumita valoare de prag, bobina (2) elibereaza centura prin
torsionarea barei (3), rupand stifturile fuzibile (1).

Limitatorul de efort ventral.


Limitatorul de efort ventral previne riscul fracturarii oaselor iliace (oasele bazinului).
Exista doua tipuri de astfel de limitatoare :

Limitator de efort ventral legat de centura,

Limitator de efort ventral integrat pretensionatoarelor.

Limitatorul de efort ventral legat de centura.


El este constituit dintr-o rezerva a centurii cusuta de o bucata desirabila. Aceasta bucata se
desira cand efortul aplicat asupra partii ventrale a centurii de securitate depaseste 600 daN.

Limitatorul de efort ventral integrat pretensionatoarelor.


Pretensionatorul ventral poate sa aiba integrat in interior un limitator de efort. In acest
caz, cablul pretensionatorului (1) este legat de pistonul (2) printr-o tija deformabila infasurata in
spirala (3). Daca efortul produs de ocupant asupra centurii ventrale depaseste 600 daN, tija
deformabila se intinde traversand pistonul. Acesta din urma ramane blocat de catre un sistem de
bile conventional.

Sfaturi de inlocuire a centurilor.


In timpul unei inlocuiri a centurii plasate in fata sau in spate, este imperativ sa se respecte
tipul centurii preconizate.
Atentie: Dupa producerea unui soc ce are ca rezultat declansarea sistemului de
pretensionare, centurile care au fost in lucru trebuie sa fie sistematic inlocuite.
Fara nici o indoiala ca declansarea sistemului de pretensionare se traduce prin inlocuirea
acestuia.