ESC = Electronic Stability Control = ESP = este un sistem antiderapaj care previne pierderea controlului asupra autoturismului in momentul

virarii si se bazeaza pe doua tipuri de senzori. Primul tip detecteaza diferentele dintre vitezele de rotatie ale rotilor, iar al doilea neconcordantele dintre manevrarea sistemului de directie si deplasarea sasiului. Sistemul raspunde acestor deficiente in doua moduri: reducand puterea motorului si franand roata potrivita pentru a compensa pierderea de aderenta. Pe scurt, este vorba de un sistem care impiedica deraparea in lateral atunci cand ai o viteza prea mare in curba. TCS = TC = ASR = Traction Control System = sistemul de control al tractiunii; acesta reduce forta de tractiune atunci cand rotile incep sa patineze la demaraj, utilizand de obicei tot senzorii de ABS. Practic impiedica ceea ce popular se numeste "plecare cu scartz", facand astfel startul mai eficient. EBD = Electronic Brakeforce Distribution = distributie electronica a fortei de franare - stabileste cand este cazul sa franeze si rotile din spate. Pe masinile mai vechi (vezi Dacia berlina) era un dispozitiv mecanic care indeplinea aceasta functie. ANCAP = institutul care se ocupa in Australia de testarea masinilor cu privire la siguranta in cazul unei coliziuni, notandu-le cu stele de la 1 la 5 (echivalentul EuroNCAP din UE). CA nu stiu ce este (AC ar fi aer conditionat, dar CA nu imi spune nimic), de DFA nu am auzit, iar ETC nu poate veni de la altceva decat de la latinescul et caetera. Deci daca masina ta este echipata cu ESC, TCS, ETC, de fapt are ESC, TSC si altele.

ESP vine de la Electronic Stability Program si este instalat pe masini sub diferite nume. Fie ca il gasim cu denumirea originala ESP, fie ca se cheama DSC (Dynamic Stability Control), VSA (Vehicle Stability Assist) sau VSC (Vehicle Stability Control), acest sistem se regaseste pe mai toate masinile din ziua de azi. Autoritatea europeana in siguranta rutiera, EuroNCAP, depuncteaza aspru orice masina care nu vine din fabrica, chiar si pe variantele entry-level, dotata cu ESP. In general, gasim acest sistem pe orice masina, mai putin pe cele din gama low-cost, unde este vandut ca si dotare optionala. Este bine de stiut ca orice masina care are ESP are automat si ABS si TCS (Traction Control System). Cum functioneaza ESP-ul? Sistemul este format din mai multe elemente care lucreaza impreuna: 1. Senzori de viteza pentru fiecare roata, senzori care sunt folositi si de sistemul ABS si TCS. 2. Senzor de masurare a ratei de rotatie. Este vorba de rotatia masinii in jurul axei sale verticale. 3. Senzor care masoara unghiul de virare a volanului. 4. Unitate de control cu modulator hidraulic Sistemul ESP functioneaza astfel: cei 4 senzori de viteza, impreuna cu cel care indica rotatia masinii si cu cel care citeste rotatia volanului facuta de sofer, transmit informatiile unitatii de control. Aceasta citeste de 25 de ori pe secunda informatiile primite de senzori si aplica, daca e cazul, prin intermediul modulatorului hidraulic, forta de franare pe roti. Mai exact, daca unitatea de control primeste informatia ca volanul masinii vireaza brusc, aceasta fiind intentia soferului, dar masina nu-si schimba cursul, sistemul va frana o roata ca sa ajute virajul efectuat de sofer. Sa luam un exemplu clar. Mergi pe o sosea si apare un obstacol. Tragi repede de volan spre stanga, pentru a evita impactul. Senzorul care inregistreaza unghiul volanului transmite informatia repede la unitatea centrala. Insa, in acelasi timp, senzorul de rotatie a masinii in jurul axei sale, simte ca masina subvireaza. Si este si normal, pentru ca energia impinge masina inainte, spre

obstacol. Atunci, intr-o fractiune de secunda, ESP-ul franeaza roata din spate-stanga, pentru a ajuta soferul in virajul brusc pe care il face la stanga. Roata spate-stanga franata, contribuie la invartirea masinii spre stanga, anuland subvirarea. Acelasi lucru se intampla si daca ulterior soferul trage de volan spre dreapta: sistemul va frana roata fata-stanga, pentru a anula subvirarea si pentru a ajuta masina sa ia virajul la dreapta. Dar cel mai bine intelegem cum functioneaza sistemul din filmele de mai jos.

De ce avem nevoie de ESP? Este bine de stiut ca sistemul ESP la o masina functioneaza non-stop, in continuu, atata timp cat nu este decuplat de la buton. Chiar si asa, masini axate pe siguranta pasagerilor, precum Mercedes-Benz, nu decupleaza niciodata in totalitate ESP-ul. Iata cateva situatii pe care le poti intalni zilnic in trafic: - o masina din fata ta isi schimba directia brusc si te face sa iei o actiune de evitare - curba unei strazi sau a unei iesiri de pe autostrada este mai stransa decat ai crezut - portiera unei masini parcate se deschide imediat si trebuie sa o eviti - un biciclist care merge pe marginea drumului trece repede pe banda ta de mers - un drum semi-curatat de zapada sau polei te obliga sa mergi cu doua roti pe zapada - dai de un canal fara capac in mijlocul drumului si trebuie sa o eviti brusc - un caine iti taie fata la viteza mare si trebuie sa-l eviti - si cea mai buna utilizare a ESP-ului in Romania: dai de o groapa imensa si vrei s-o ocolesti! Avantajele sistemului ESP In primul rand, o masina dotata cu un astfel de sistem nu-si va pierde controlul si stabilitatea la efectuarea unor manevre mai violente. Adica, in traducere libera, pot fi evitate accidentele. Poti evita pietoni, poti sa ocolesti usor orice obstacol si poti sa mergi linistit pe gheata si zapada. Ti s-a intamplat vreodata in trafic normal pe timp de iarna sa ti se invarta masina la o curba, chiar si la viteza mica? Cu siguranta. Daca ai avea ESP, iarna ar deveni o placere, pentru ca sistemul nu te va lasa sa derapezi necontrolat. Avantajele sistemului ESP sunt multe. Iar dezavantaje, niciunul. In curand, chiar si cele mai ieftine masini vor fi dotate in versiunea standar cu ESP. Si asta pentru ca acest sistem salveaza vieti. Si daca pana acum te numarai printre cei 99% dintre soferi care nu stiau cum functioneaza ESP-ul, acum ai trecut de partea cealalta. Si chiar daca ai un buton de dezactivare a sistemului, uita-l. E mai sigur si mai sanatos sa tii permanent ESP-ul activat.

Sistemele de siguranta active sunt toate acele mijloace prin care masina ajuta soferul sa evite un accident. Sistemele de siguranta pasive sunt toate acele mijloace prin care masina si pasagerii sunt protejati in cazul unui impact. E simpla diferenta, nu? O parte dintre sistemele de siguranta auto te ajuta sa eviti accidentele, precum

ABS, ESP, senzori diversi, etc., iar unele iti fac "viata" mai usoara in caz de impact. Adica centurile de siguranta, airbarguri, tetiere, etc. Sisteme de siguranta active In ziua de azi, exista o sumedenie de sisteme de la fiecare producator auto in parte, menite sa confere masinii o siguranta sporita. Aici incadram toate sistemele electronice precum cel de control al stabilitatii, asistenta la franare, controlul tractiunii, etc, sisteme care poarta denumiri diferite la fiecare producator in parte. Adica ESP, ABS, etc. Pentru mai multe detalii vizitati-ne la: http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/sistemede-siguranta-pasive-si-active-care-este-diferenta-10759.html In afara de aceste sisteme care in cazul unui Mercedes-Benz pot ajunge la un numar foarte mare, mai regasim farurile adaptive, senzorii de parcare, pilotul automat adaptiv, alertele pentru evitarea unui accident, sistemele de genul DriverAssistance, camere video, sistemul care blocheaza pornirea la persoanele in stare de ebrietate, etc. Sistemele de asistenta a soferului sunt de genul senzorilor si alertelor: de centura de siguranta, presiune roti, etc. Tot Mercedes a fost si cel care a introdus sistemul Pre-Safe, care se activa in momentul in care masina simtea ca este o situatie de urgenta, adica un posibil accident. Acest sistem te pregatea oarecum daca simtea ca e cazul, pentru impact: centura se strangea automat, scaunul isi schimba forma pentru a cuprinde mai bine soferul, geamurile se inchideau, etc. In general, rolul sistemelor de siguranta active este acela de a ajuta cat mai mult soferul sa evite un accident. Adica de aici vine si numele, pentru ca suma tuturor mijloacelor, metodelor si sistemelor care lucreaza mereu pentru a ajuta tinuta de mers si soferul sunt active. Sisteme de siguranta pasive La polul opus, sistemele de siguranta pasive sunt acele sisteme care raman pasive pana in momentul in care... devin active. Si devin active numai in cazul unei coliziuni. O masina se bazeaza in principal pe sistemele active, dar cand aceastea dau gres sau soferul face un accident, intra in scene sistemele pasive. Li se spune pasive pentru ca nu sunt folosite doar in cazuri extreme. Pentru mai multe detalii vizitati-ne la: http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/sistemede-siguranta-pasive-si-active-care-este-diferenta-10759.html In categoria aceasta intra centurile de siguranta, airbagurile, coloana de directie retractabila, tetierele, sistemele de protectie in caz de rasturnare a unei masini decapotabile, rollcage sau celula rigida, etc. Tot aici bagam si felul in care este realizata caroseria, astfel incat sa absoarba cat mai mult din socul impactului. Adica o masina trebuie sa treaca un control si o aprobare din acest punct de vedere, daca e in stare sa absoarba socul la impactul frontal, lateral si din spate.

Pentru mai multe detalii vizitati-ne la: http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/sistemede-siguranta-pasive-si-active-care-este-diferenta-10759.html insa cele mai cunoscute si practice sisteme pasive sunt centurile de siguranta si airbagurile. Airbagurile au fost puse pe o masina de fabrica in 1980, de catre Mercedes-Benz pe modelul S-Class. De atunci s-au divizat in tot felul de tipuri, de la frontale si laterale, la cele cortina, pentru genunchi si chiar pentru pietoni. Multa lume nu stie ca pentru o protectie maxima, nu te poti baza doar pe airbagurile masinii, ci trebuie sa porti si centura de siguranta. Daca, spre exemplu, intr-un Mercedes S-Class din 2011 ai un accident, sansele tale de a supravietui se dubleaza daca ai purta centura de siguranta. Acum cativa ani, masinile care erau dotate cu airbaguri, dezactivau automat actiunea airbagurilor daca simteau ca soferul nu poarta centura de siguranta. Si motivele erau lesne de inteles. Daca se activeaza airbagul frontal de la sofer si acesta nu poarta centura, soferul risca sa sfarseasca cu gatul rupt. Insa, ulterior, producatorii au renuntat la a corela cele doua sisteme, asadar airbagurile se vor declansa chiar si daca nu este purtata centura, insa absolut toti spun ca airbagurile vor functiona eficient numai daca se poarta centura de siguranta. Concluzia este un singura: profitati din plin de tot ce va ofera masina. Adica purtati centura de siguranta absolut oricand. Nu dezactivati sistemele menite sa creasca siguranta, precum ESP-ul. Si daca cumva aveti de gand sa va cumparati o masina noua, puneti-l la incercare pe reprezentantul dealerului si intrebati-l ce sisteme de siguranta are masina. Ca pana la urma, nimic nu este mai important decat siguranta ta si a celor de langa tine. Pentru mai multe detalii vizitati-ne la: http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/sistemede-siguranta-pasive-si-active-care-este-diferenta-10759.html abs Scurt istoric ABS este denumirea prescurtata din germana - Antiblockiersystem, care se traduce prin Sistem anti-blocare a franei. Denumirea de ABS s-a pastrat pentru ca, neoficial, Mercedes-Benz, marca germana, a fost primul brand care a dotat o masina de serie cu un asemenea sistem modern, cum il stim azi. Dar nu e chiar asa. Istoria sistemului anti-blocare a franei dateaza inca din 1929, cand a fost inventat si utilizat de Gabriel Voisin pentru avioane, pentru ca sistemul clasic de franare era aproape imposibil la un avion cu elice frontala. In 1958, un sistem ABS a fost testat cu succes pentru motociclete, si asta datorita faptului ca multe accidente se datorau franarii bruste a rotii fata. Insa la acea vreme, sistemul era scump si nu a avut succes. Sistemele moderne pentru masini ce nu permit franei sa

se blocheze au inceput sa apara in anii '70. Chrysler a dotat in 1971 modelul Imperial cu sistemul "Sure break", adica "frana sigura". Era un sistem ABS pentru toate cele 4 roti, cu 3 cai si un modul computerizat. Tot in 1971, General Motors a pus un sistem similar, dar numai pentru rotile din spate, la masinile Cadillac cu tractiune spate. La fel, cei de la Nissan au venit cu sistemul EAL - Electro AntiLock System, pentru modelul de varf Nissan President, dar ca si dotare optionala. Cei care au dus la perfectiune sistemul si l-au oferit lumii asa cum il stim si in prezent au fost insa cei de la Mercedes-Benz, care au pus ABS-ul pe modelul de varf S-Class, in 1979. Sistemul era optional pana in 1992, cand a devenit standard pe toate masinile. Dupa Mercedes a venit si BMW, care, in 1980, oferea sistemul optional pentru Seria 7. Cei de la BMW, chiar daca nu au fost primii la masini, au fost primii care au dotat o motocicleta cu ABS, in 1988, modelul K100. Din ce este format un sistem ABS Principalele componente ale unui sistem anti-blocare sunt 4 la numar: senzori de viteza pentru roti, valve pentru conductele de franare (modulator de presiune), pompa speciala, controller electronic. Senzorii de viteza sunt in prezent montati pe fiecare roata in parte. Mai demult, era montat un singur senzor, ce citea viteza de pe cutia de viteze sau de pe volanta. Ulterior au fost doi senzori, pentru rotile din fata, dar cel mai modern si mai bun sistem cuprinde cate un senzor pentru fiecare roata. Acesti senzori transmit viteza fiecarei roti modulului de control, care actioneaza diferit presiunea lichidului de frana pe fiecare roata. Valvele sunt acum incastrate intr-un distribuitor legat de pompa de frana. Acesta se cheama modulator. Modulatorul primeste informatii de la controllerul electronic, ce primeste la randul sau informatii de la cei 4 senzori de viteza. In functie de viteza fiecarei roti, controllerul transmite modulatorului ce presiune sa exercite asupra franelor. Cum functioneaza sistemul ABS - Senzorii de viteza citesc constant cat de repede se invarte fiecare roata. O decelerare rapida, instantanee, asa cum se intampla cand franezi brusc, transmite senzorului informatia ca roata tinde sa se blocheze. - Senzorul transmite informatia ca roata vrea sa se blocheze complet controllerului electronic. - Controllerul da informatia mai departe la modulatorul de presiune, care reduce presiunea din acea roata cu ajutorul valvelor. - rezultatul este ca roata va avea aceeasi viteza ca si masina, nu se va opri mai repede si nu se va bloca. De unde este tremuratul pedalei cand franam brusc si avem ABS? Multa lumea recunoaste ca propria masina are sau nu ABS daca pedala de frana vibreaza puternic atunci cand se exercita o presiune mare. Adica vrei sa blochezi rotile, dar pedala tremura si oscileaza. Acel tremurat al pedalei vine de la actiunea valvelor care lasa presiunea lichidului din conducte sa scada, putin cate putin. Valvele se

elibereaza si se blocheaza repede, ca sa nu lase presiunea sa scada deodata. La randul lor, valvele primesc impulsuri de la modulul electronic, cand sa elibereze presiunea si cand nu. De ce este mai buna franarea cu ABS decat blocarea totala a rotilor Studii ale centrelor de siguranta auto au aratat ca rotile au un punct optim de franare. O roata poate avea 0 aderenta, cand se invarte normal, sau 100%, atunci cand e complet oprita. Acele studii au demonstrat ca franarea este optima atunci cand frecarea ei este undeva pe la 15-20%. Asta face sistemul ABS: permite rotii sa se blocheze complet, adica sa adere perfect la asfalt, numai 15-20% din timp, blocand si deblocand rotile foarte des (pulsatiile din pedala de care ziceam mai sus). In afara de eficienta maxima a franarii, ABS-ul mai permite ceva soferilor: sa manevreze masina chiar si in franare maxima. Este stiut ca o masina fara ABS, daca are rotile blocate, nu va permite soferului sa dea de volan. Cu sistemul ABS, care blocheaza din cand in cand roata, soferul poate evita un obstacol, tragand de volan. Logic si fara indoiala, cea mai buna franare ar fi una cu presiunea constanta si progresiva asupra rotilor, "din picior". Insa pana si cei mai indemanatici piloti de curse, nu pot frana constant la fel de bine ca sistemul ABS. Tocmai de aceea, nu e de mirare ca toate masinile din ziua de azi vin cu astfel de sisteme in varianta standard. Care sunt punctele slabe ale unei masini cu ABS? Ca orice alt sistem electronic, si ABS-ul are punctele sale slabe. Oricum, mai putine decat avantaje. Este vorba de franarea pe gheata sau zapada. De obicei, o masina cu ABS va avea o distanta mai lunga de franare pe gheata sau zapada, decat o masina fara ABS. Si asta pentru ca in acest conditii, anvelopele de iarna sau chiar cele cu tinte metalice, functioneaza mai bine la frecare 100%. Adica o roata blocata pe zapada va frana mai repede decat una care se blocheaza sacadat, de la ABS. Asadar, e bine de tinut minte ca ABS-ul functioneaza ceva mai dificil pe timp de iarna. In plus, de exemplu, daca intalnim o situatie in care una dintre roti este in aer, in momentul franarii, aceasta se blocheaza automat, transmite prin senzori modului ca acea roata este oprita, presiunea scade si in momentul in care roata revine pe asfalt, franarea este foarte slaba. Sunt situatii rare, dar care sunt intalnite atunci cand masina nu are suspensiile corespunzatoare. Asadar, sper ca v-ati convins ca un sistem ABS este o minune tehnologica, menita sa ajute soferul si sa salveze vieti. Siguranta data de ABS consta atat intr-o franare mai buna, cat si in evitarea diferitelor obstacole, pietoni, masini, etc. Asa ca atunci cand va hotarati sa luati o masina la mana a doua, sa intrebati de ABS. Si de acum, atunci cand franati cu orice masina, stiti cum functioneaza acest sistem care va da un plus de siguranta.

O scurta istorie Oamenii si-au pus problema cum sa previna blocarea rotilor inca de la inceputul secolului XX nu numai la autovehicule cat si la vehiculele ce se deplaseaza pe sine si chiar la avioane. La inceputul anului 1936 Robert Bosch a patentat o inventie care reprezenta un mecanism ce prevenea blocarea rotilor la un vehicul cu motor. Toate modelele vechi prezentau aceleasi defecte: erau prea complicate si, astfel, erau predispuse defectarii si lucrau foarte incet. Pana la aparitia tehnologiei digitale, in anii 70, un sistem anti blocare a rotilor cu o functionare sigura nu a putut fi dezvoltat. Compania Bosch a inceput lucrul la proiect in anul 1964 si in doi ani inginerii au reusit reducerea distantei de franare la vehiculele de test. Bazandu-se pe primele modele, inginerii au fost capabili sa proiecteze un sistem care, pentru prima data, era controlat de componentele electronice. Structura de baza a acestui nou proiect numit ABS (Anti-lock Braking System) 1 se poate regasi la aproximativ la toate sistemele ABS. Dar siguranta si durabilitatea unitatii de control electronice cu aproximativ 1000 de componente de tip analog si cu comutatoarele de siguranta folosite nu erau suficient de bune pentru a creste productia de serie ambele trebuiau imbunatatite.Aparitia tehnologiei digitale si a circuitelor integrate au permis reducerea numarului componentelor electronice la 140. Dupa 14 ani de dezvoltare, totul a fost finalizat in1978: a doua generatie a sistemului ABS Bosch ABS 2 a fost montat, ca echipament optional, pentru prima data, la masinile Mercedes Benz Clasa S si, imediat dupa acestea, la limuzinele BMW Seria 7. De-a lungul anilor urmatori, producatorii s-au concentrat asupra simplificarii sistemului. In 1989, inginerii Bosch au reusit atasarea unei unitati de control hibride direct la modulul hidraulic. Acest lucru le-a permis indepartarea legaturilor (cu fir) dintre unitatea de control si modulul hidraulic, si , astfel, a permis reducerea greutatii totale a sistemului ABS 2. Folosind noile valve electromagnetice, inginerii de la Bosch au reusit dezvoltarea generatiei 5.0in 1993, iar in anii imediat urmatori versiunile 5.3 si 5.7. Principalele caracteristici au fost, din nou, reducerea semnificativa a greutatii si integrarea unor functii aditionale, cum ar fi distributia electronica a presiunii de franare care a inlocuit mecanismul mecanic de reducere a presiunii de franare de la puntea din spate. ABS 8 - generatia actuala a aparut in 2001.

Imbunatatirile tehnice succesive ale ABS-ului, incepand cu startul productiei sale, au condus la oferirea unei securitati ridicate pentru foarte multe autovehicule. In 1986, Bosch a oferit sistemul ABS cu numarul 1.000.000 pentru clientii sai. De-a lungul anilor 90, sistemul ABS a inceput a fi montat la masinile de clasa medie si la cele compacte. Vanzarile au inceput sa creasca in fiecare an: in 1999, Bosch a vandut, sistemul cu numarul 50 de milioane. Ca urmare a prevederilor asociatiei producatorilor de autovehicule din Europa, fiecare autovehicul vandut in Europa, incepand cu mijlocul anului 2004, trebuie sa aiba montat standard sistemul de securitate ABS. In mai 2007 Bosch a livrat sistemul de control al franarii cu numarul 150 de milioane. Sistemul Anti-Blocare ABS Prezentare generala Chiar si o scurta apasare a pedalei de frana poate cauza blocarea rotilor autovehiculului, chiar si pe un carosabil uscat. Rotile blocate nu pot reactiona la forte laterale si in consecinta autovehiculul nu poate vira in timp ce franeaza. ABS-ul recunoaste tendinta uneia sau mai multor roti de a se bloca si mentine constanta sau reduce presiunea de franare si astfel rotile nu se blocheaza. Vehiculul ramane manevrabil in timpul franarii iar soferul poate alege traiectoria dorita. Principalele componente ale unui sistem ABS sunt: 1. Agregatul hidraulic ABS, format din unitatea hidraulica ce intervine asupra fortelor de franare si unitatea de comanda dotata cu microprocesor; 2. Senzori de turatie ce monitorizeaza viteza de rotatie a fiecarei roti; Atunci cand este actionata frana, pompa de frana si amplificatorul servo creaza presiunea de franare necesara. Unitatea de comanda, ce monitorizeaza permanent situatia sistemului de franare si a senzorilor de rotatie, intervine daca sesizeaza tendinta de blocare a uneia sau mai multor roti, regland presiunea independent pe fiecare roata. Principiul de functionare este simplu si eficient. Fiecare senzor monitorizeaza cate o roata si cand sesizeaza ca aceasta nu se mai invarte trimite semnal la calculator, care slabeste strangerea pe care o exercita placutele de frana asupra discului sau tamburului permitand rotii sa se invarta, si astfel, sa-si pastreze aderenta, dupa care,cand sesizeaza din nou miscare, placutele se strang din nou pe disc sau tambur, franand roata. Daca senzorul sesizeaza din nou blocarea rotii se reia

procesul. Dupa cum se vede procesul este unul pulsatoriu, iar pe anumite intervale de timp pulsatiile sunt neregulate. Fiecare etrier de frana este comandat hidraulic printr-o conducta separata care vine din unitatea centrala de control. Avand cate un senzor pe fiecare roata si fiecare roata fiind comandata separat, atunci, oricare roata este controlata individual si poate avea comportament diferit. Sistemul fuctioneaza astfel: la apasarea pedalei de frana se actioneaza in mod direct asupra etrierului si incepe procesul de franare. In functie de informatiile primite de la senzori, electrovalvele blocheaza conductele de franare si nu mai permit lichidului sa circule catre etrier, in acest fel etrierul nu mai este sub presiune si sistemul se deblocheaza. Odata cu blocarea conductei de alimentare a etrierului, se deblocheaza un circuit de retur al lichidului. Totul se intampla la nivel de unitate centrala si este controlat automat de computer in functie de: forta de apasare a pedalei de frana, de cat timp este mentinuta pedala de frana apasata si de informatiile primite de la senzori sau de la alte sisteme ale masinii. La sistemele de generatie mai noua un parametru important de care tine seama computerul de ABS este viteza cu care se apasa pedala de frana. In felul acesta el sesizeaza situatile de urgenta si atunci cand viteza de apasare a pedalei este mare computerul mentine si mareste presiunea in instalatia de franare pentru o perioada chiar daca s-a luat piciorul de pe frana. Acesta este sistemul BAS (Brake Assistant System) - in traducere Sistem de Asistare la Franarea de Urgenta. Senzorii ABS (de turatie o rotilor) Senzori de tip inductiv Senzorul de turatie este alcatuit dintr-un magnet permanent si o bobina. Aceasta este conectata la unitatea de control. Senzorul de turatie lucreaza dupa principiul unui generator, adica atunci cand roata de semnal (cu dinti) se roteste prin fata senzorului, in bobina se genereaza o tensiune alternativa sinusoidala. Frecventa este dependenta de viteza rotii. Unitatea de control converteste semnalul sinusoidal al senzorului si calculeaza viteza momentana a rotii. Atentie: Distanta dintre roata de impuls si senzorul de turatie are o mare semnificatie pentru functionarea ABS. In timpul deplasarii, jocul rulmentului si deplasarea suspensiei determina o usoara miscare a senzorului de turatie. Dimensiunea spatiului se modifica. De aceea este important de controlat, la montare, acest spatiu dupa specificatiile din documentatia de reparatie. Daca exista un spatiu prea mare, calculatorul intrerupe reglajul

pentru roata respectiva. De asemenea, murdaria ce intra in golurile dintre dintii rotii de impuls, poate genera defecte in sistemul ABS. Senzori activi Acesti senzori sunt de tip Hall. Daca miezul senzorului (o placuta semiconductoare) este parcursa de un curent electric, se creaza o tensiune Hall. Daca se modifica campul magnetic al senzorului, se va modifica in acelasi fel si tensiunea Hall. In functie de dezvoltarea senzorului se poate folosi ca element opus senzorului o roata de semnal conductoare magnetic sau o roata de semnal cu element de citire magnetic. Indiferent care din cele doua roti de semnal depaseste senzorul, se modifica campul magnetic si astfel si tensiunea Hall. Pompa hidraulica si unitatea hidraulica Sarcini: Aceste 2 elemente componente formeaza un subansamblu ce nu trebuie separat. Unitatea hidraulica contine ventilele de comanda ale sistemului ABS, ce sunt folosite la efectuarea reglajului ABS. Alimentarea ABS cu energie hidraulica se realizeaza cu ajutorul unei pompe hidraulice. Aceasta intra in functiune cand este detectat un ciclu de reglare, absoarbe lichid de frana si il trimite prin supapele de admisie deschise catre frana rotii, pentru a produce presiunea necesara. Situatii in care functionarea sistemului ABS ajuta la evitarea unui accident sau a unui eveniment nedorit pe carosabil (pierderea stabilitatii, intrarea in derapaj, etc.):