Electronic Stability Program

nceperea produciei de serie al programului electronic de stabilitate ESP n Europa cu zece ani n urm a fost o piatr de hotar n dezvoltarea de sisteme de control de frn. Bosch a fost un actor ma or n dezvoltarea de conducere a acestui sistem de siguran activ !i n "##$% a devenit primul furnizor n ntreaga lume pentru ESP. &umeroase studii recente de credit ESP cu pn acum fiind cele mai de succes sistem de siguran activ de automobile. 'e la nceperea produciei de serie Bosch(a e)tins continuu% potenialul de ESP care acum permite integrarea unor noi caracteristici de securitate !i comoditate. 'enumirea tehnica a sistemului este ESP% adica Electronic Stabilit* Program% denumire ce sugereaza destul de bine utilitatea sa. +aptul ca cele mai multe astfel de sisteme instalate pe autovehicule sunt fabricate de Bosch a determinat insa popularizarea sa sub numele ESP% cel pe care producatorul de dispozitive electronice auto l(a instituit inca din "#,-% cand a inceput sa(l dezvolte alaturi de .ercedes(Benz. .ercedes a creat si patentat inca din "#$# un dispozitiv care impiedica pierderea tractiunii rotilor% prin actionarea asupra franelor sau motorului. Si B./ a creat cam in aceeasi perioada un sistem de control al tractiunii care avea acelasi rol. 'in punctul de vedere al echiparii modelelor de serie% putem vorbi despre o noua similitudine% anul "##0 fiind cel in care atat .ercedes% cat si B./ au introdus ESP(ul% ambele fiind realizate cu a utorul companiei 1obert Bosch 2mb3% cea care si(a inregistrat marca ESP. 'e
2

altfel% in "##$ Bosch a creat primul ESP complet% pus la dispozitia producatorilor de autovehicule. Derapajul - cauza accidentelor 4omisia 5E a anuntat intentia de a impune folosirea obligatorie a sistemului de stabilitate incepand cu 06""% in timp ce in S57 a fost de a adoptata o lege care prevede ca includerea ESP in dotarea(standard a tuturor autoturismelor este obligatorie incepand cu anul de fabricatie 06"0. Studiile asupra accidentelor rutiere demonstreaza ca cel putin 869 din totalul celor soldate cu decese sunt cauzate de deraparea autovehiculelor si% mai mult% apro)imativ ,69 din totalul acestor accidente ar fi putut fi evitate prin utilizarea sistemului ESP :rganizatia Euro &47P a emis chiar o recomandare insistenta pentru achizitionarea de autoturisme echipate cu ES4% reprezentantii acestei organizatii avand cifre e)acte despre eficienta sistemelor de siguranta. 4orespondenta din 7ustralia% 7&47P% chiar a anuntat ca nu va mai acorda $ stele decat autoturismelor echipate cu ES4.

Partile componente ala sistemului ESP

Fig.1 Ledu indicator ESP pe bord. ESP.

Fig.2 Buton on o!!

ESP este un sistem destul de inteligent% care lucreaza insa integrat cu dispozitivele electronice computerizate ce controleaza un autovehicul. ESP(ul foloseste ca surse de informatii o serie de senzori amplasati pe diferite componente dinamice ale unui vehicul. ;n acest fel% in fiecare moment sunt cunoscute viteza de rotatie a fiecarei roti% directia imprimata de volan si masura in care caroseria masinii respecta intocmai aceasta directie.

Fig." Sensor ung#i $olan.

Fig.% Pozitia sensor ung#i $olan

Fig.& Sc#ema sensor $olan.

Fig.' (ontarea sensor $olan.

Fig.) Sensor de acceleratie lateral.

Fig.* Sensor de pozitie.

Fig.+ ,ombinatie sensor lateral de acceleratie-sensor de pozitie.

Fig.1- Partile componente ESP. 7(senzor de viteza al rotii B(senzor pt determinarea pozitiei volanului 4(senzor pt detectarea acceleratiei laterale '( E45< E(motor< +(senzor de presiune 6

2(unitate hidraulica.

Fig.11 (ontarea sensorilor.

Fig.12

Partile componente a unu ESP premium.

Fig.1" ,arcasa e.terioara a unui sistem ESP .

Functionarea sistemului esp

ESP = ul asigur reglarea patinrii rotii% impiedic rotirea n gol a roilor motoare n regim de traciune prin frnarea selectiv a unor roi sau prin reducerea momentului motor furnziat.

Fig.1% Sistemul ESP pe auto$e#icol.

ESP(ul garanteaz pstrarea direciei autovehicolului pe !osele alunecoase !i reduce pericolul rsturnrii vehiculului atunci cnd% pe drumuri cu polei% soferul ia curbele cu vitez sau se anga eaz n manevre de schimbare a benzii% situaii n care !ansele !oferului de a redresa ma!ina prin simpl frnare sunt foarte mici. ESP este un sistem eficient mai ales n segmentul vehiculelor de peste >%$ tone% a utnd !oferul s menin controlul asupra ma!inii !i s evite accidentele n situaii critice% n limitele fizice camioanele lor. 'ispozitivul angreneaz un senzor pentru unghiul de vitez% unghiul volanului% acceleraia transversal% viteza roilor !i presiunea la frnare. !i legale normale. n prezent% cei mai muli constructori au introdus ESP% opional% pe

Sistemul ESP funcioneaz prin reglarea cuplului motor !i prin frnarea individual automat a rotilor ESP acioneaz astfel? senzorii de acceleraie transversal montai n ESP msoar distribuia puterii la rotii !i verific stabilitatea la drum. n plus% sistemul nregistreaz parametrii mi!crii dorii de conductorul auto !i parametrii mi!crii reale a vehiculului% le compar% !i dac acestea nu sunt n concordan% ESP percepe diferena !i transmite roilor impulsuri de frnare. ESP ine autoturismeul pe o cursa ferm? n timpul virari @poza stangaA fata de roi rndul su e)terior ESP se aplic n mod automat de frn la roata spate interior.4nd vira ul este gata si rotim spre dreapta pentru ai evita rotirea sutovehiculului ESP se aplica pe roata dreapta fata @poza dreaptaA.

Fig.1& Functionarea sistemului ESP.

ESP combin ntr(un singur ansamblu sistemul de frnare anti(blocare 7BS cu ESP @controlul acceleraiei la derapareA. 'e
10

0$ de ori pe secund% ESP monitorizeaz !i compar mi!carea real a vehiculului cu manevrele !oferului !i la primele semne de instabilitate% atunci cnd !oferul roteste prea mult sau prea puin de volan% senzorii ESP detecteaz aceast mi!care ntr(o fraciune de secund !i a ut la restabilirea poziiei vehiculului prin aplicarea selectiv a presiunii de frnare asupra uneia sau a mai multor roi !i prin intervenia asupra sistemului motorului. n prezent toate camioanele sunt dotate% opional% cu acest sistem.Si cei de la .ercedes folosesc acest sistem chiar pe .ercedes Sprinter ( sporind stabilitatea lateral a vehiculului. ESP este un sistem din dotarea semiremorcilor% care previne rsturnarea ansamblului tractor(remorc n situaii critice% chiar atunci cnd camionul nu este echipat cu ESP. &ecesitatea lui s(a fcut simit deoarece statisticile arat c pn !i !oferii foarte e)perimentai% care cunosc drumurile !i circul regulamentar% pot face accidente% mai ales cnd centrul de greutate al vehiculului este situat la nlime !i favorizeaz cre!terea vitezei. n acest caz% de cele mai multe ori% !oferul observ riscurile prea trziu% dar 1SP detecteaz la timp situaiile periculoase !i le dep!e!te intervenind asupra frnelor. 1SP este integrat n EBS ( ul modulului de frn al tractorului pe semiremorc. El msoar acceleraia lateral cu a utorul senzorilor de acceleraie integrai !i utilizeaz diferii parametri pentru a defini limita la care semiremorca e n pericol s se rstoarne. 4nd aceasta este atins% 1SP iniiaz frnarea obligatorie a semiremorcii !i reduce viteza ansamblului pn la un nivel aflat sub valoarea critic. 7ceast procedur de control ncepe chiar nainte ca !oferul s(!i dea mcar seama de pericol.

11

Pentru a se adapta la diferite ncrcturi !i centre de greutate% 1SP recalculeaz limita critic de fiecare dat cnd se ncarc semiremorca. El se a usteaz% de asemenea% dac alimentarea cu tensiune este ntrerupt sau vehiculul e tras pe dreapta pentru o perioad mai mare de timp. n primul rnd% este definit o valoare de baz folosind greutatea pe a). 'ac acceleraia lateral se apropie de aceast valoare% presiunea de frnare predefinit se aplic roilor de pe partea interioar a a)ei% care este mai puin ncrcat. 7ceast presiune de testare este echivalent cu presiunea aplicat frnei% !i de aceea !oferul nici nu o observ. 'ac roata ncepe s se blocheze la aceast presiune% este indicat o reducere semnificativ a ncrcturii% deoarece se semnaleaz faptul c vehiculul este pe punctul de a se rsturna. Sistemul iniiaz frnarea capului tractor !i astfel se rezolv problema. 'ac viteza roii nu se modific% situaia este definit ca lipsit de riscuri !i sistemul mre!te limita critic pentru a repeta procedura cu o valoare mai ridicat a acceleraiei laterale% la urmtoarea curb. 1SP funcioneaz independent de camion% dar ofer o mai mare siguran atunci cnd acesta este echipat cu ESP% 7BS care se poate suprapune peste 1SP% deoarece intervine !i n sistemul de frnare al remorcii. Pentru a preveni erorile% sistemul realizeaz o analiz a valorii limit !i aplic presiunea ma)im de frnare detectat de ambele sisteme asupra cilindrilor de frnare a roilor.

12

'eoarece presiunea de frnare aplicat de ESP este mai mic dect cea aplicat de 1SP% 1SP utilizeaz mai bine deceleraia posibil a remorcii% mrind sigurana. 'e e)emplu %motoarele de la .ercedes combinate cu o cutie de transmisie automata @cu cinci trepteA sau mecanica @cu sase trepteA debiteaz puteri cuprinse ntre "$6 @E006 4';A si >66 4P @E$66A. Pentru a putea ine n frau atia cai% pursnge ( zicem noi% .ercedes E(Blasse este echipat cu performantul sistem de frnare electrohidraulic SB4 @Sensotronic BraCe 4ontrolA. 7cesta are n componena sa o unitate central electronic = n care sunt nglobate !i funciile 7BS% ESP ( care este n permanent legtura cu senzori pentru msurarea vitezei roilor% acceleraiei transversale% unghiului de virare. Sistemul ESP se opune patinarea roii pe ghea sau pe sol umed% prin frnarea roii care patineaz sau prin reducerea momentului motor. 7BS !i ES1 sunt doua sisteme de siguran si sunt sisteme de baz a ma!inilor noi. Sistemele care acioneaz asupra sistemul de frnare a automobilului cum ar fi 7BS !i ESP mresc stabilitatea automobilului !i asigur o siguran mai mare n condiii critice de circulaie. Prin introducerea generaiei ( , Bosch = ul a nceput fabricarea a unui nou sistem% care prin construcia sa modular asigur att sistemul 7BS ct !i ESP. .odelul nou st la baza sistemului modular de frnare cu cele mai mici dimensiuni din lume. Sistemul prin propria greutate de "%D Bg este cu mult mai u!or fa de primul sistem de 7BS lansat n anul "#-,% care avea D%# Bg. +a de variantele utilizate
13

acum inginerile au reu!it s mai reduc din greutate cu #66 de grame !i 869 din volum. Sistemul asigur toate funciile asigurate pn acum de e)emplu? distribuirea electronic a momentului de frnare% care fa de oricare sistem mecanic asigur mult mai bine reducerea blocri a roii si vibrarea pedalei n timpul frnri este mai puin sesizabila. 'in "#-, de cnd a fost introdus sistemul 7BS firma Bosch asigur in continuare dezvoltarea tehnica a sistemelor de frnare. &u numai c sistemul din ce n ce este mai performant dar datorit construciei !i tehnologiei de construcie a devenit din ce n ce mai u!or.7sigur o frnare fr blocarea roii !i pornirea de pe loc fr patinare a autovehiculelor grele. Pornirea !i demararea fr patinarea roii ? ESP = ul prin intermediul elementelor componente din sistemul 7BS asigur ca roile n timpul porniri sau demarri s nu patineze. ;ndiferent de ce sistem de comand utilizm% 7BS sau 7BSEESP se poate utiliza sisteme de cabluri !i de legturi asemntoare. 7ceastea asigur o u!urare a productivitii%o montare foarte corect% iar acestea duc la o economisire la depozitare. Electronic Stability ,ontrol este de !apt un sistem destul de inteligent/ care lucreaza insa integrat cu dispoziti$ele electronice computerizate ce controleaza un automobil. 1espectand legile ciberneticii% ESP(ul foloseste ca surse de informatii o serie de senzori amplasati pe diferite componente dinamice ale unui vehicul. ;n acest fel% in fiecare moment sunt cunoscute viteza de rotatie a fiecarei roti% directia imprimata de
14

volan si masura in care caroseria masinii respecta intocmai aceasta directie. Pentru componenta de tractiune e)ista si sisteme mai simple care doar impiedica una sau mai multe roti sa derapeze. 5n ESP integrat va verifica nu doar diferentele dintre viteza unghiulara a rotilor% ci si deplasarea laterala a masinii. Fimpul de raspuns este de obicei de ordinul milisecundelor% astfel ca interventia poate fi considerata destul de prompta. &umai pentru tractiune% actiunea se rezuma la impiedicarea rotiiErotilor care patineaza sa se mai invarta% astfel fiind posibil un control al directiei% similar cu ceea ce face un 7BS la franare. ;n cazul ES4% in clipa in care se constata derapa ul masinii% sistemul proceseaza informatiile si actioneaza acolo unde trebuie? franele intervin pe una sau mai multe roti% individual% pentru a corecta traiectoria% iar motorul este impiedicat sa mai genereze cuplu% eliminandu(se astfel fortele care au generat deplasarea.

'e e)emplu% daca rotile din fata incep sa derapeze in timpul vira ului% producand ceea ce numim subvirare @deplasarea catre e)teriorul curbeiA% ES4 franeaza roata spate de pe interior% astfel ca traiectoria se corecteaza. 'aca derapeaza rotile din spate% adica masina supravireaza @incepe sa se rasuceasca spre interiorul curbeiA% ES4 franeaza roata fata din e)terior% a ustand traiectoria. 'e fiecare data acceleratia este redusa automat pana la atingerea scopului. Simultan% la bordul vehiculului se aprinde intermitent becul corespunzator ES4% care avertizeaza soferul ca sistemul se afla in plin proces de functionare. 7proape orice vehicul dotat cu ES4 permite decuplarea acestuia de la un buton% becul(martor fiind aprins in acest caz permanent. 'ecuplarea ES4
15

este utila% de e)emplu% in cazul vehiculelor 8)8 care au de depasit un obstacol dificil% functionarea sistemului fiind de natura sa reduca puterea motorului si sa impiedice deplasarea. Suprafetele pe care poate fi observata cu usurinta interventia sistemului de control al stabilitatii sunt asfaltul ud si zapadaEgheata.

Fig.1' Functionarea sistemului ESP.

0n ultimii ani/ toti producatorii si-au ac#izitionat sau creat propriile sisteme de control al stabilitatii/ denumirile acestora di!erind de la o marca la alta. 5neori si functionarea si eficienta lor difera% insa e)istenta unui astfel de sistem pe masina este mult mai importanta pentru siguranta pasagerilor decat numele sub care este comercializat. 4ostul unui ES4 poate afecta pretul final al masinii% fiind situat intre $66 si D66 euro si chiar ".666(".$66 euro% insa poate fi considerata o investitie mult mai importanta decat cea in aerul conditionat automat sau intr(o vopsea metalizata. 'intre marcile care utilizeaza altceva decat ESP% putem nota .itsubishi% cu 7ctive Stabilit* 4ontrol @7S4A% Golvo ( '*namic Stabilit* and Fraction 4ontrol @'SF4A% .azda si B./ ( '*namic Stabilit* 4ontrol @'S4A% 3onda ( Electronic
16

Stabilit* 4ontrol @ES4A si Gehicle Stabilit* 7ssist @GS7A% 2eneral .otors ( StabiliFraC% &issan ( Gehicle '*namic 4ontrol @G'4A% Fo*ota ( Gehicle Stabilit* 4ontrol @GS4A. 4omisia 5E a anuntat intentia de a impune folosirea obligatorie a sistemului de stabilitate incepand cu 06""% in timp ce in S57 a fost de a adoptata o lege care prevede ca includerea ESP in dotarea(standard a tuturor autoturismelor este obligatorie incepand cu anul de fabricatie 06"0 . 7ceste decizii nu sunt intamplatoare% avand in vedere ca studiile asupra accidentelor rutiere demonstreaza ca cel putin 869 din totalul celor soldate cu decese sunt cauzate de deraparea autovehiculelor si% mai mult% apro)imativ ,69 din totalul acestor accidente ar fi putut fi evitate prin utilizarea sistemului ESP. Potrivit cercetatorilor de la 5niversitatea BHln% in Europa ar fi putut fi evitate% in 066-% prin folosirea pe scara larga a ESP% un numar de 8.666 de decese si "66.666 de raniti. 7utoritatea rutiera a S57% &3FS7% apreciaza ca prin folosirea ESP s(ar putea evita "6.666 de decese pe soselele S57. :rganizatia Euro &47P a emis chiar o recomandare insistenta pentru achizitionarea de autoturisme echipate cu ES4% reprezentantii acestei organizatii avand cifre e)acte despre eficienta sistemelor de siguranta. 4orespondenta din 7ustralia% 7&47P% chiar a anuntat ca nu va mai acorda $ stele decat autoturismelor echipate cu ES4.

Sc#eme de montaj a ESP.

17

Fig.1) ESP cand creste presiunea.

18

Fig.1* ESP cand presiunea este constanta.

Fig.1+ ESP cand scade presiunea.

Principiu de !unctionare a sensorului de acceleratie lateral.

19

Fig.2- (ontarea senzorului.

Fig.21 Sc#ema de principi a senzorului.

Structura sensorului1 Sensorlul este n principal format din trei parti, unul sau doi senzori de poziie, un receptor i un corp compact !"i#$20%$

Fig.22 (ontarea senzorului pe arbore.

Principiu de !unctionare1 Principiu de functionare se bazeaza

pe fenomenul 3all.

20

Fig.2" Principiu de !unctionare al senzorului.

". 4onductori< 0. 3all sensor< >. .agneti< 8. 4amp magnetic< $. Sursa de current. Senzorii de acceleraie permit msurarea acceleraiilor dinamice @datorate vibraiilorA sau statice @determinate de gravitaieA ale unui solid dup una sau mai multe direcii. Sunt multe principii de funcionare ale acestora% dar va fi detaliat principiul senzorului senzorul de acceleraie S.B>66 @BoschA% n vederea aprecierii posibilitilor de integrare a lui n configuraia ESP. Senzorul de acceleraie S.B>66 @BoschA este un senzor capabil s msoare acceleraii mici% dup > a)e perpendiculare% cu ie!ire numeric de la un 4&7 de "6 bii. 1ealizat n tehnologie .E.S% funcioneaz pe principiul condensatorului diferenia% ca !i 7'IJ060. 7re dimensiunile de > mm ) > mm ) 6.# mm !i consum un curent de 6%0 m7% la tensiuni de alimentare de 0%8K>%D G.

21

4ei "6 pini ai capsulei n care este integrat senzorul au urmtoarele funcii?

Principalele date tehnice ale senzorului sunt? 7)e sensibile 'omeniu de msurare Sensibilitate @calibratA 1ezoluie &eliniaritate :ffset(6g @calibratA :ffset drift temperatur Jime band )E*Ez L 0g% L 8g% L ,g 0g?0$DJSBEg< 8g?"0,JSBEg< ,g?D8 JSBEg "6 bit 8 mg @L 0gA L 6%$9 +S L 86 mg 0 mgEB 0$ 3z = "$66 3z
22

;ntrriEie!iri numerice Fensiune de alimentare 4urent consumat 'omeniu de temperatur

SP;E;04% pin de ntreruperi G''EG'';: 0%8 = >%D GE "%, = >%D G 066 M7 (86NO,6N

4ele mai interesante aspecte care trebuie evideniate n cazul acestui sensor sunt? 7re integrat un convertor analog numeric @47&A de "6 bii% care converte!te semnalele analogice furnizate de traductoarele de acceleraie% cu o frecven ma)im de conversie de > B3z. 'atele de la ie!irea 47& sunt citite serial pe o interfa SP;E;04. Pe aceea!i interfaa serial se pot transmite comenzile pentru selectarea domeniului de msura a acceleraiilor? L 0g% L 8g% L ,g. n afara operaiilor normale de transmitere a valorilor acceleraiilor ctre un registru de ie!ire% circuitul S.B>,6 este capabil s efectueze !i calcule !i evaluri interne ale rezultatelor. 5tilizatorul poate define anumite criterii% cm ar fi praguri minime !i ma)ime ale acceleraiilor dup diferitele a)e% sau criterii legate de recunoa!terea unor profiluri de mi!care. Senzorul va informa procesorul de comand asupra realizrii criteriilor stabilite% prin activarea liniei de ntreruperi. Pot fi semnalizate condiii de !ocuri% cdere liber etc. Senzorul este capabil !i de auto(diagnosticare. 'eclan!at printr(o comand adecvat pe interfaa serial% aceasta determin o deplasare a masei ineriale cu a utorul unei fore electrostatice% permind testarea ntregului lan de prelucrare a semnalelor.
23

Fig.2% Sc#ema bloc a senzorului.

E.emplu1
Este necesar crearea unui sistem electronic care s msoare valoarea acceleraiei laterale @amasuratA% s o compare cu valoarea acceleraiei limit @arA!i s comande sistemele de frnare al autovehiculului @prin intermediul Blocului de 4ontrol Electronic al autovehicululuiA pentru pstrarea stabilitii laterale ale autovehiculului !i implicit a evitrii accidentelor. Schema bloc este prezentat n figura 0$ .

24

Fig.2& Sc#ema bloc a modulului electronic de determinare a stabilit23ii laterale a auto$e#iculului.

.surarea acceleraiei laterale se efectueaz cu a utorul unui senzor electronic de determinare a acceleraiei tip 7'IJ060PQ4 @fig.0DA. Senzorul ales este un senzor ieftin dar care prin caracteristicile lui ofer datele necesare determinrii valorii acceleraiei de rsturnare lateral momentan a autovehiculului.

Fig.2' Senzor de accelera3ie tip 4D5L 2-2.

25

Fig.2) 6aria3ia m2rimii accelera3iei m2surate de senzor.

Senzorul transmite un impuls de virare ori de cate ori soseaua devine alunecoasa.Se aplica un usor impuls asupra volanului% diri at de servodirectia electromecanica% impuls comandat de programul electronic de stabilitate. 7ceasta este e)act ceea ce are nevoie soferul pentru a initia intuitiv% actiunea corecta? contravirarea. ;n cursul franarii de urgenta pe sosele cu coeficienti de frecare diferiti @de e)emplu% frunze ude sau zapada pe partea dreapta si suprafata uscata pe partea stangaA. ;n astfel de cazuri% contravirarea contribuie la scurtarea distantei de oprire cu pana la zece la suta. 'ar pentru a obtine acest efect% masina necesita de o directie actionata electronic. 7ici intervine sistemul de directie al celor de la GolCsRagen si impulsul de virare transmis de sistemul ESP Plus. ;mpulsul de virare transmis de sistemul ESP iese in evidenta in conditii de parcurs ca cele descrise mai sus% toamna sau iarna% umatate din suprafata soselei uscata iar cealalta
26

umatate%

acoperita adesea cu frunze ude sau chiar cu zapada. Pana in prezent% scenariile in conditii de tipul celor de mai sus% cu suprafete cu coeficienti de frecare diferiti @cu diferente intre coeficientii de frecareEaderenta pentru rotile de pe stanga si cele de pe dreaptaA% s(ar fi incheiat ( in cazul ideal% in cursul franarii de urgenta cu ESP% astfel? datorita sistemului ESP% masina nu derapeaza necontrolat% soferul putand sa(i mentina cursul si sa evite orice eventuale obstacole. 'ar% intrucat efectul de franare trebuie sa actioneze asupra rotii cu cel mai mic coeficient de frecare pentru a impiedica derapa ul necontrolat al vehiculului% rotile nu vor putea fi franate la fel de puternic ca in cazul franarii pe o suprafata uscata. E)plicatia este? fara contravirare in directia corecta% vehiculul ar derapa necontrolat prin supra(franarea unei roti% deoarece fortele de franare asimetrice rezultate ar imprima vehiculului o tendinta de rotire in directia suprafetei de drum cu tractiune superioara. 'ar e)act in acest moment intervine impulsul de virare transmis de sistemul ESP. Sistemul ESP determina directia corecta. 7cesta detecteaza directia in care trebuie sa contravireze soferul pentru a decelera vehiculul in mod optim% fara a derapa necontrolat. ;n acest scop% sistemul comanda servodirectiei electromecanice sa trimita un impuls de virare in directia corecta. ;mpulsul este sesizat de sofer la nivelul volanului% acesta urmand intuitiv semnalul si e)ecutand o contravirare clasica. 4a urmare a acestei interventii de stabilizare% presiunea de franare la nivelul rotilor poate fi crescuta% simultan cu asigurarea unei aderente optime. 1ezultatul consta in scurtarea distantei de oprire cu "69. Soferul pastreaza controlul integral al vehiculului? impulsul de virare transmis de sistemul ESP nu preia asupra sa sarcina
27

efectiva de virare. Suveranitatea privind manevrarea vehiculului ii revine integral soferului% permanent. Sistemul este cel care ofera doar recomandarea de a vira% chiar daca este abia perceptibila% avand un cuplu de doar trei neRtoni(metru. 'e aceea% sistemul va respecta intotdeauna urmatoarele limite? ESP gandeste% iar soferul vireaza ( este pur si simplu mai eficient$

,oncluzii
4647849E1 .ercedes a redus cu 809 rata accidentelor ESP% atunci cnd a fost introdus.&3FS7 a studiat "##- la 0660 de avarie date n cinci state% publicat n septembrie 0668% !i a gsit vagoane de calatori cu ESP @multe dintre ele .ercedesA singur vehicul avariaz sczut cu >$9% n timp ce singur vehicul accidentelor mortale a sczut de >69.'e asemenea% ei au studiat S5Gs care a inclus .J>06% .J8>6% .J>$6% .J$66% 2$66 !i 2$$ 7.2.Single vehicul avariaz refuzat de D-9 !i mortale singur vehicul avariile

28

de D>9.'e ;;3S ESP studiat n 0668 !i a fost redus toate accidentele de -9% iar toate accidentele mortale de >89. Single vehicul accidente au fost reduse cu 8"9 !i accidentele mortale vehicul unic de $D9.;;3S de date nu a fost suficient de vast pentru a permite separat fa de masina S5G de risc de calcul. n 066D% ;;3S a e)tins pentru a include date de studiu pentru un an suplimentar% ntre 066" !i 0668% !i mai multe vehicule% din nou n "6 state.n general rezultatele de acord cu datele mai devreme% dar a artat o reducere mai mare% chiar !i n toate accidentele mortale de 8>9.Single vehicul S5G avariile au fost reduse cu 8#9 !i >>9 pentru autoturisme.+atal singur vehicul S5G avariaz a refuzat $#9 !i nu difer n mod semnificativ $>9 pentru autoturisme. +atal singur vehicul rollovers refuzat de ,69 pentru S5Gs !i un surprinzator de mare --9 pentru autotusmeri% fcndu(ESP la fel de eficient pentru ambele n contradicie cu rezultatele din 0668% &3FS7.Pentru a ncheia ESP S este la fel de important ca !i alte inovaii n materie de securitate% cum ar fi .ercedes centurile de siguran !i% probabil% mult mai important dect airbag% 7BS.

29

Fig.2* :eprezentarea gra!ica a rsiscului de accident.

DE;4647849E1 Pretul inca mare al sistemului. Jipsa informatiilor pentru marele public fac ca raspandirea sistemului sa nu fie semnificativa.

30