UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MECANIC SECIA AUTOMOBILU SI MEDIU

PROIECT la disciplina Elemente avansate de dinamica automobilelor

Tema proiectului: Sistemul ABS

STUDENT Rasca Vasile-Horia

anul I Master AM

2013

Cuprins
1 Fisa tehnica ....................................................................................................................................... 3 2 Sistemul de franare cu ABS ........................................................................................................... 4 3 Istoricul ABS ......................................................................................................................................... 5 4 Variante constructive ........................................................................................................................ 6 5 ABS si pneuri de diametre diferite ............................................................................................... 9 6 Sistemul ABS si lichidul de frana.................................................................................................. 9 7 Principiul de functionare al sistemului de frnare cu ABS pentru automobile.......... 11 8 Componentele principale ale sistemului ABS pentru automobile .................................. 14 9 Simularea autovehiculului in carsim ......................................................................................... 17 Bibleografie ............................................................................................................................................. 24

1 Fisa tehnica

Segment si Caroserie Segment clasa E Tip caroserie Berlina Numar usi 4 usi Numar locuri 5 locuri Motor si Performante Combustibil- benzina fara plumb - motorina Capacitatea cilindricaintre 1796 - 6208 cc Putere Maxintre 136 - 525 cai putere Cuplu Maxintre 270 - 630 Nm Tip transmisie- 6 viteze manuala - 7G-TRONIC - 7G-TRONIC) - AMG SPEEDSHIFT MCT cu 7 trepte - automata 5 trepte cu Tippshift Tractiune- integrala cu sistem electronic de control al tractiunii 4ETS - spate Acceleratie 0-100 km/hintre 0.0 - 10.2 secunde Viteza maxintre 210 - 250 km/h Consum mixtintre 0.0 - 12.6 litri / 100 km

Consum urbanintre 0.0 - 18.7 litri / 100 km Consum extraurbanintre 0.0 - 9.1 litri / 100 km Jante si Pneuri Pneuri- 205/60 R 16 - 225/55 R 16 - 245/45 R 17 - 255/40 R18 Dimensiuni si Greutate Lungime4868 mm Latime1854 mm

Inaltime1471 mm Ampatament2874 mm Greutate1615 kg

2 Sistemul de franare cu ABS ABS este un acronim provenit din german-ul Antiblockiersystem sau englezescul Anti-lock Braking System. Rolul acestui sistem, aa cum este sugerat si de catre numele sau - Sistem Anti Blocare, este de a impiedica blocarea rotilor n momentul frnrii. De ce este att de important ca rotile s nu se blocheze n timpul frnrii? Principalul motiv este acela c un autovehicul n micare ale crui roti nu se mai rotesc, practic nu mai poate fi controlat din volan. n momentul blocrii rotilor, aderena lor se reduce la un singur zona de contact, i maina va ncepe s se comporte ca o sanie care se va deplasa din inerie exact n direcia n care se ndrepta n momentul n care s-a produs blocarea roilor. Puteti sa trageti de volan in orice parte, masina nu va raspunde la comenzi daca are rotile blocate. Daca se evita blocarea roilor, soferul are posibilitatea sa controleze directia de deplasare a mainii pe toata durata frnrii, putnd astfel s ocoleasc anumite obstacole care s-ar afla n calea mainii pana in momentul in care masina se opreste pe loc. Creste sau scade distana de frnare daca intervine sistemul ABS? Exist cazuri n care distana de frnare se micoreaz prin utilizarea sistemului ABS, i anume: n condiiile in care se ruleaza pe un drum uscat cu suprafata de rulare din asfalt sau beton. n toate celelalte cazuri (carosabil umed sau acoperit cu zpad, ghea, nisip, etc.)distana de frnare crete!!! Totui, scopul principal al ABS este acela de a permite controlul mainii n condiii de frnare brusc i nu neaprat scurtarea distanei de frnare. Soferii trebuie s fie contieni de acest lucru i s fie pregtii s acioneze i n cazul n care aceast distan de franare ar fi mai mare.

3 Istoricul ABS Importana unui astfel de sistem a fost intuit de muli constructori de autoturisme i de aceea, inca din 1950 au aprut mai multe versiuni constructive ale ABS, unele preluate din industria aeronautic - unde existau diverse metode pentru a face franarea la sol a avioanelor mai eficienta, altele fiind dezvoltate exclusiv pentru autoturisme, motociclete sau camioane. Cert este c n legislaia multor ri este prevzut dotarea obligatorie a autoturismelor nou construite cu sistemul ABS, i asta datorit datelor furnizate de statistici, conform carora s-a putut evidenia rolul ABS n scaderea numarului accidentelor grave i a numrului de victime ale accidentelor. Cu ocazia introducerii sistemului ABS s-a constat intr-adevar scaderea numarului de accidente cu victime, insa a crescut numarul accidentelor usoare in care a masinile au "indoit garduri". Iata de ce este important sa cititi paginile urmatoare pentru ca sa stiti la ce sa va asteptati atunci cand conduceti o masina dotata cu ABS Sistemul ABS este format din 2 mari componente: o component hardware (senzori de rotaie montati pe fiecare roata, valve pe sistemul hidraulic de frnare) o component software care analizeaz datele primite de la senzori

La autoturisme, acesti senzori se afla montai la fiecare din cele 4 roi. La unele modele de masini acestia sunt vizibili din exterior, la altele sunt ncastrai n butucul roii. Functia lor este aceeasi, indiferent de modelul constructiv: s trimit n mod constant informaii despre viteza de rotaie a roii respective ctre ECU sau ctre modulul de control al ABS. Generaia mai noua de autovehicule ncorporeaz i sisteme de securitate mai avansate dect ABS, practic evoluii ale ABS, cum sunt: ESP, ASR, EBD. De aceea, acest sistem este controlat direct de ctre ECU i nu de un modul separat, deoarece apar interaciuni i prioriti care trebuie gestionate la nivel central.

Acesti senzori functioneaza de fapt ca niste bobine electrice care produc impulsuri electrice in acelasi mod in care functioneaza un dinam. Senzorii sunt montati in pozitie fixa relativ la tamburul rotii si sunt prevazuti la un capat cu o roata dinata care este pusa in miscare de un inel dinat care se invarte odata cu roata. Prin rotaia lor, niste bobine mici din corpul senzorului ABS produc impulsuri electrice pe care le transmit apoi ctre ECU prin cablul de date. Ce se intmpl cu aceste date la nivelul ECU? ECU analizeaz datele primite de la cei 4 senzori si le compar n permanen ntre ele (s determine dac una din roi se rotete cu vitez diferit fa de celelalte) i n acelai timp le compar cu datele transmise anterior de la aceiai senzori pentru a determina daca una dintre roti are tendina de a se bloca sau nu. Sistemul ABS trebuie s fac diferena ntre o frnare normal i una de urgen pentru a ti dac este cazul s intervin sau nu. n memoria modulului ABS exist un tabel de valori care indic limitele normale de frnare. Diferenele de vitez de rotaie sunt comparate cu aceste valori i n cazul n care computerul ABS simte ca frnarea e prea brusc ncepe s ia msuri pentru a preveni blocarea roilor. S-a determinat c cea mai bun metod de a frna un autovehicul este de a aplica o for de frnare asupra roilor n aa fel nct roata s se afle la limita de blocare. Dac s-ar aplica mai mult for, roata s-ar bloca i ar reduce eficiena frnrii (plus lipsa controlului asupra mainii), iar dac s -ar aplica o for mai mic, frnarea nu ar fi la fel de eficient. De aceea, sistemul ABS este proiectat s ofere o eficien a frnrii foarte mare prin aplicarea unei fore de frnare ct mai apropiat de fora necesar blocrii roii ns fr s se ajung la acest lucru. Cum acioneaz ABS? Practic ABS intervine n momentul frnrii prin comandarea unor valve din sistemul hidraulic al servo-frnei n aa fel nct prin deschidere si inchidere rapida si repetata s reduc ritmic presiunea din sistem. Prin nchideri i deschideri foarte rapide ale acestor valve, cu o frecven de pn la 20 de ori pe secund, roata nu apuc s se blocheze i rmne n rotaie pna la oprirea definitiv a autovehiculului sau pn cnd soferul elibereaz pedala de frn. n tot acest timp, oferul percepe aceast intervenie sub forma unei vibraii care se simte n pedala de frn i un sunet caracteristic.

4 Variante constructive n prezent, cele mai ntlnite tipuri de sisteme ABS sunt cele cu 3 i 4 canale. Sistemul de control cu 3 canale acioneaz independent pe cele 2 roi din fa i unitar asupra celor 2 din spate, deci prin intermediul a 3 valve de eliberare a presiunii. Sistemul cu 4 canale acioneaz independent pe cele 4 roi. Chiar i in cazul sistemului cu 3 canale, senzorii ABS sunt prezeni la

fiecare din cele 4 roi, diferena const doar n modul de distribuire a presiunii de frnare asupra roilor. ABS a fost printre primele sisteme de siguran activ introduse n fabricaia de serie. Dei au aprut mai multe variante constructive, toate funcioneaz dup acelai principiu. n plus, ABS a stat la baza dezvoltrii unor sisteme mai avansate de siguran cum sunt ESP, EBD, ASR. ESP (click aici pentru mai multe detalii despre funcionarea ESP) folosete datele trimise de senzorii ABS de la roi i impreun cu datele primite de la senzorul giroscopic i de la cel care msoara unghiul de rotaie al volanului ia msuri prin frnarea independent a uneia sau mai multor roi pentru a restabili direcia de deplasare dorit de ofer EBD (Electronic Brakeforce Distribution) adic sistemul de distribuire electronic a forei de frnare: utilizeaz senzorii ABS i modulul de comand al ABS pentru a aplica o for de frnare independent pe roile autovehiculului pentru a mri eficiena frnrii ASR (Anti Slip Regulation): un sistem care permite evitarea derapajelor roilor motoare. Prin senzorii ABS se determin momentul n care roile motoare rup aderena, si sistemul ASR, n funcie de varianta constructiv, ia decizia de a reduce fora transmis acelor roi prin frnarea lor, sau taierea alimentrii cu combustibil, ntrzierea aprinderii, etc... EBA (Emergency Brake Assist ): Asisten la frnarea de urgen. Sistemul EBA "simte" daca oferul vrea s opreasc autovehiculul de urgen. In acest caz, dac pedala de frn nu este apsat complet, o acest sistem aplica forta maxima de franare, in locul soferului. ABS intervine de asemenea n proces i mpiedic blocarea roilor. Acest sistem de senzori ABS a primit si o alta utilizare: prin faptul c "simte" daca apar diferene la viteza de rotaie a roilor, poate semnala acest lucru ca fiind o posibila pana de cauciuc. Sistemul trebuie doar "invatat" care sunt valorile corecte n condiii de presiune normal in pneuri i s semnaleze orice modificare a vitezei de rotaie (ntre anumite limite, bineneles) ca o posibil pan de cauciuc. Exist chiar i acum o controvers legat de utilizarea ABS. Cel mai adesea, mrirea distanei de frnare n anumite condiii cu sistemul ABS este considerata de unii ca fiind inacceptabila. Cu toate acestea, studiile i statisticile au artat c prin folosirea sistemelor ABS s-a reuit reducerea semnificativ a numrului de accidente i a numrului de victime la vehiculele echipate cu acest sistem. Cea mai buna metoda de prevenire a accidentelor este conducerea preventiva. Totui, n cazul n care se impune frnarea de urgen pentru evitarea unui pericol, este bine ca oferii s poata anticipa comportamentul mainii, mai ales daca aceasta este dotat cu sistem ABS. n cazul n care maina este dotat cu sistem ABS, cea mai bun tehnic de franare este de a aplica o apsare FERM i CONTINU pe pedala de

frn, concomitent cu executarea manevrelor de ocolire a obstacolului. Deci, renuntati la tehnica de "pompare" a franei pentru ca reduce eficacitatea franarii. De asemenea, este bine ca s se cunoasc cel puin la nivel teoretic cazurile n care sistemul ABS prelungete distana de frnare i s se acioneze n cunotin de cauz. Distana de frnare de la 80 la 0 km/h: suprafa roti blocate ABS -----------------------------------drum uscat 45 m 32 m zpad 53 m 64 m ghea 255 m 404 m Ca orice componente mecanice, si cele care formeaz ansamblul ABS se pot defecta n timp. Cel mai adesea, senzorii ABS se defecteaz din cauza factorilor externi, a condiiilor n care acetia trebuie s lucreze: mizerii acumulate in timpul rulrii pe diferite drumuri, umiditate, caldura, etc... Unele tipuri de senzori ABS sunt mai uor de schimbat fiind piese separate ale subansamblului roii, alii ns sunt integrai n subansamblu i trebuie schimbat cu totul. n momentul n care ECU sau unitatea de control a ABS simte ca un senzor este defect i nu mai transmite informaii corecte, semnaleaz aceast eroare prin aprinderea unui indicator n bord, memoreaz un cod de eroare n ECU i dezactiveaz sistemul ABS pn la remedierea situaiei. De cele mai multe ori, prin remedierea defeciunii (schimbarea senzorului defect sau repararea lui), eroarea din sistemul ABS dispare de la sine. n cazul unor tipuri de autoturisme, este suficient s se parcurg civa metri, apoi s se in apsat pedala de frn pentru cteva secunde (5-10 sec) pentru a se putea reevalua starea de funcionare a sistemului. ABS self-check La fiecare pornire a motorului si imediat dupa pornirea de pe loc, controllerul ABS face cateva teste pentru a determina daca sistemul functioneaza corect sau nu. La punerea contactului, se aprinde un martor in panoul de bord pentru un interval de 2 - 3 secunde, dupa care se stinge. Daca in acest

interval de timp computerul care controleaza ABS-ul gaseste defectiuni la componentele sistemului, atunci martorul din bord nu se mai stinge si ramane aprins pentru a semnaliza defectiunea. La pornirea de pe loc dupa punerea contactului si pornirea motorului, inainte ca masina sa atinga viteze mai mari de 20-30 km/h, in cadrul aceluiasi selfcheck, controllerul ABS-ul comanda pentru scurt timp blocul de valve pentru a determina daca si aceste componente functioneaza corect sau nu. Uneori acest zgomot e perceptibil si unii soferi se intreaba ce poate sa reprezinte acesta. 5 ABS si pneuri de diametre diferite O alt cauza frecvent a erorilor la sistemul ABS este utilizarea unor pneuri cu diametre diferite sau o pan aparut la una dintre roi, fapt care duce la modificarea vitezei de rotaie a respectivei roi, i de aici probleme la interpretarea semnalelor senzorilor de ctre ECU. La autoturismele mai noi, acesti senzori pot fi folositi la detectarea scaderilor de presiune din pneuri, in anumite cazuri putand sa semnaleze din timp soferului ca se prefigureaza o pana de cauciuc la orizont... 6 Sistemul ABS si lichidul de frana Se considera ca sistemul ABS "uzeaz chimic" mai rapid lichidul de frn i de aceea este foarte important ca schimbarea acestuia s se fac conform specificaiilor impuse de productor i s se utilizeze doar variantele de li chid de frn agreate de acetia. Lichidul de frana trebuie sa suporte solicitari suplimentare datorate sistemului ABS, temperaturilor mai mari de lucru si in acelasi timp trebuie sa se conformeze normelor ecologice din ce in ce mai stricte. In timp, indiferent daca masina functioneaza sau doar stationeaza, acest lichid de frana absoarbe umiditate din aerul atmosferic, iar in conditii de utilizare intensa si la temperaturi ridicate aceasta apa poate sa fiarba si sa duca la formarea bulelor de gaz in lichidul de frana, ceea ce duce in final la scaderea eficientei franelor. De aceea, la autoturismele mai noi dotate cu ABS, lichidul de frana este de un anumit tip si trebuie schimbat din 2 in 2 ani, indiferent de numarul de kilometri parcursi. Istoria utilizrii sistemului de frnare cu ABS pentru automobile Aplicarea sistemelor automate de control al frnrii nu este nou. Ele au fost utilizate prima dat n 1948 la avioane, unde prin blocarea roilor se producea deteriorarea aproape instantanee a anvelopelor. Introducerea n domeniul automobilelor s-a produs mai trziu, n anii 70, n SUA. Aici a aprut i prima reglementare legal privitoare la automobilele echipate cu sistem automat de control al frnrii. n 1973 aproape toate sistemele de acest gen erau construite n aceast ar folosind circuite logice i

componente electronice. n Europa, dei cercetrile de crearea a unui sistem de control automat al frnrii sunt semnalate nc din 1959 la Daimler-Benz, abia n 1977 un prototip creat de Bosch a fost experimentat pe 150 de autoturisme Mercedes i n 1978 a nceput fabricaia de serie. Aceasta dup ce s-au cheltuit n acest scop 50 de milioane de mrci germane, sum suportat de firmele Daimler-Benz, Bosch i Teldix.

Foto: Prima generaie de ABS de la Bosch Sursa: Bosch i alte companii au creat astfel de sisteme: Honda, Teves i Girling. Fiecare dintre ele i-a denumit creaia cu o sigl proprie: Bosch-ABS (Antilock Braking System), Honda-ALB (AntiLockBrake), Teves-ATE (de la denumirea creatorului Alfred Teves), Girling-SCS (Stop Central System). Majoritatea sistemelor se deosebesc radical doar prin modul de reglare. Acesta poate fi realizat prin reglarea presiunii difereniat la fiecare roat, n funcie de aderena local. Dei eficient, sistemul este scump i de aceea, de cele mai multe ori, se aplic numai la roile unei puni. Toate cercetrile de pn acum au convins c astfel de sisteme reduc substanial spaiul de frnare. Dac, de exemplu, pe asfalt umed un automobil prevzut ci ABS frneaz n 40 de metri, fr acest sistem

imobilizarea automobilului se produce abia dup 58 metri. Sistemul intr n funciune automat, cnd se trece brusc pe o poriune de drum cu aderen sczut sau cnd roile de pe o latur a automobilului ruleaz n condiii diferite fa ce celelalte. Iniial au fost dezvoltate sisteme de control automat al frnrii avnd la baz doar principii mecanice. Din aceast cauz i datorit complexitii controlului anti-derapajului, ce necesit o logic sofisticat, nu s-a putut trece la o producie de serie. n urmtoarea faz de dezvoltare s-au realizat sisteme de control cu prelucrarea analogic a semnalelor. Dezvoltarea electronicii a dus la apariia sistemelor digitale de control automat avnd ca unitate central de calcul microprocesorul. 7 Principiul de functionare al sistemului de frnare cu ABS pentru automobile De la an la an structura sistemelor hidraulice pentru ABS a evoluat. n continuare ne vom rezuma la versiunea ABS 8 realizat de compania german Bosch.

Foto: Modul ABS 8 pentru automobile Sursa: Bosch

Foto: Componentele sistemului de frnare cu ABS de pe automobile Sursa: Bosch 1. unitatea de control electro-hidraulic 2. senzori de turaie montai pe roile automobilului Din cele prezentate anterior, reiese c componentele principale ale unui sistem ABS sunt: o unitatea electronic de calcul, senzori de vitez pentru fiecare roat i modulatoare hidraulice de presiune. Partea hidraulic este alctuit din dou subsisteme simetrice, fiecare dintre ele acionnd asupra unei perechi de roi (de obicei opuse pe diagonal).

Foto: Circuitul hidraulic al unui sistem de frnare prevzut cu ABS generaia 8 de la Bosch Sursa: e-automobile.ro 1. pomp central 2. cilindrul de frnare 3. modul hidraulic 4. supape de admisie 5. supape de evacuare 6. pomp de retur 7. acumulator hidraulic 8. electro-motor SS - stnga spate DF - dreapta fa SF - stnga fa DS - dreapta spate Cele dou pompe de retur (6) sunt acionate de un singur motor electric (8). Rolul acestor pompe este de a evacua rapid lichidul de frn din cilindrii de frnare (2) napoi n pompa central (1). Pentru a preveni ca presiunea n cilindrii de frnare s depeasc presiunea din pompa central supapele de admisie (4) sunt prevzute cu supape de sens. Dac sistemul ABS este inactiv, atunci sistemul de frnare se comport ca un sistem de frnare obinuit, meninnd presiunea din cilindrii receptori n timpul apsrii pedalei de frn. n acest fel doar circuitul prima (pomp central supap admisie cilindru de frnare) este activ, supapele de refulare (5) fiind nchise. Dac ABS-ul se activeaz, atunci scderea presiunii pe cilindrii receptori, de frn, este realizat de implicarea componentelor circuitului secundar (cilindru de frnare supap de refulare acumulator pomp central). Din punct de vedere hidraulic controlul presiunii este realizat, trecnd prin urmtoarele etape, cum este artat n figura de mai jos.

Foto: Modularea presiunii ntr-un sistem de frnare cu ABS Sursa: e-automobile.ro a. aplicarea presiunii - pentru fiecare roat creterea presiunii este realizat prin deschiderea unei supape de aspiraie i nchiderea unei supape de refulare (mod de frnare obinuit) b. meninerea presiunii - supapa de aspiraie este nchis c. scderea presiunii - supapa de refulare este deschis, acumulatorul se umple rapid; totodat pompa de retur ncepe s transporte fluidul napoi spre cilindrul principal (n acest etap se simt pulsaiile la pedala de frn) Pentru a evita frnarea insuficient a roii presiunea din sistem este mrit iar ciclul de control a presiunii este reluat. 8 Componentele principale ale sistemului ABS pentru automobile Dezvoltare electronicii a permis utilizarea pe scar larg a sistemelor de acionare electrice. i pentru sistemele ABS controlul presiunii hidraulice se face prin controlul curentului electric n solenoizii supapelor. n funcie de caracteristica supapei (presiune funcie de curent) aceste se clasific n: o electro-supape proporionale: deschiderea supapelor este proporional cu curentul electric aplicat o electro-supape releu: au doar dou poziii, deschis sau nchis

Foto: Componentele unui modul electro-hidraulic de control pentru ABS Sursa: Bosch 1. motor electric 2. bloc de electro-supape 3. electro-supape 4. unitatea de control electronic 5. capac de protecie Componentele indispensabile sistemului de frnare cu ABS sunt senzorii de turaie pentru fiecare roat. Prin compararea valorilor ntre cele patru roi unitatea electronic de control determin care din roi tinde s se blocheze.

Foto: Senzori de turaie roi pentru ABS (evoluie) Sursa: Bosch

9 Simularea autovehiculului in carsim

Bibleografie

"Miscarea Autovehiculelor" - Editura Polirom, Iasi, 1996 2. UNTARU M. "Dinamica Autovehiculelor Pe Roti" - E. D. P. " Bucuresti, 1981 3. FRATILA GH. "Calculul Si Constructia Automobilelor" - E. D. P. " Bucuresti, 1977 4. POTINCU GH. "Automobile" - E. D. P. " Bucuresti, 1987 5. SCRIPCARU GH. "Relatia Om - Vehicul - Strada" - Editura Junimea, Iasi, 1973 6. NISTOR N. "Bazele Teoretice Ale Traficului Rutier" - Curs Litografiat, I. P. Bucuresti, 1976 7. NISTOR N. " Expertiza Tehnica A Accidentelor De Circulatie" - Editura Militara, Bucuresti, 1987 8. INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI, DIRECTIA POLITIEI RUTIERE "Dinamica Accidentelor Grave De Circulatie" - Bucuresti, 1999 9. J. K. FOSTER, J. O. KORTGE, M. J. WOLAMIN "Hybrid III " - Biomecanically Based Crash Test Dummy (sae 770938) 10.CESAR PITESTI "Cercetari Privind Protectia Ocupantilor Autoturismului In Situatia De Impact Si Dezvoltarea De Solutii Pentru Imbunatatirea Securitatii Pasive" - Pitesti, 1994 11.www.google.ro 12.www.bosh.ro