Senzorul de viteză al roții (ABS/ESP) - mod de funcționare și diagnoză

    Sistemele de frânare care previn blocarea roților (ABS) au în componență senzori de viteză pentru
fiecare roată. Pe baza informațiilor primite de la senzori calculatorul ABS determină care dintre roți este
blocată și comandă scăderea presiunii de frânare pentru deblocarea roții.

Foto: Montarea senzorilor de viteză a roții pentru sistemele ABS/ESP

Sursa: ClearMechanic.com
1. senzor de viteză ABS
2. disc de frână
3. semnalul de viteză (tensiune electrică)
    În funcţie de principiul de funcţionare al senzorului, aceștia se clasifică în:
o senzori de turație activi (inductivi) - nu necesită alimentare, produc tensiune electrică
o senzori de turație pasivi (Hall) - necesită o tensiune de alimentare
Foto: Senzor de viteză roată
Sursa: Bosch
    Funcționarea senzorilor de turație inductivi se bazează pe variaţia reluctanţei magnetice obţinută cu
un disc danturat fixat solidar cu roata şi un circuit magnetic cu magnet permanent şi bobină. În momentul
în care dinţii discului danturat (1) trec prin dreptul magnetului permanent (3) se modifică intensitatea
câmpului magnetic generat.
Foto: Principiul de funcționare al senzorului de viteză roată pentru ABS/ESP
Sursa: e-automobile.ro
1. roată dințată
2. bobină
3. magnet permanent
4. semnal viteză (tensiune electrică)
Sistemul de frânare cu ABS - mod de funcționare
    Sistemele de frânare, pe lângă o serie de condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească
(anumite decelerații impuse, frânare progresivă, fără șocuri, efort minim de acționare, fiabilitate ridicată,
intrarea rapidă în funcțiune, construcție simplă și ieftină), trebuie să împiedice blocarea roților sau să
mențină alunecare între anumite limite.

Foto: Testarea sistemelor de frânare

Sursa: Continental
    Realizarea funcțiilor de mai sus este legată de importanța care se acordă asigurării stabilității în timpul
rulării. În aceeași măsură se urmărește minimizarea distanței de frânare și reducerea uzurii excesive a
pneurilor.
De ce avem nevoie de ABS la automobile?
    În cazul blocării roților la frânarea automobilului pot să apară următoarele neajunsuri: pierderea
stabilității la blocarea roților punții spate; pierderea controlului direcției când se blochează roțile din față;
creșterea spațiului de frânare, deoarece coeficientul de aderență la alunecarea roții este mai redus decât
cazul în care roata se rotește. Pentru a mării eficacitatea frânării și a îmbunătății stabilitatea și
maniabilitatea autovehiculelor se folosesc sisteme de control automat al frânării prin care se evită
blocarea roților indiferent de momentul de frânare aplicat și de coeficientul de aderență.

Foto: Dependența coeficientului de frecare de alunecarea roții unui automobil

Sursa: e-automobile.ro
φ - coeficientul de frecare dintre roată și calea de rulare
λ - alunecarea roții (dată de diferența dintre viteza roții și cea a automobilului)
    Sistemul ABS trebuie să mențină alunecarea roții în domeniul stabil pentru a utiliza coeficientul de
frecare optim. În cazul în care roata se blochează alunecarea tinde la 100% din domeniul instabil iar
distanța de frânare crește datorită unei forțe de frecare mai mici.
    La frânarea unui vehicul, centru de greutate se deplasează spre puntea din față, acestea nu preiau
sarcini egale mai ales la frânări în curbă. Din acest motiv anvelopele din punte spate pot pierde aderența
mult mai ușor decât cele de pe puntea din față. Dacă roțile din spate derapează direcția în care se mișcă
automobilul nu mai poate fi controlată prin sistemul de direcție.
    Sistemul de control automat permite reglarea frânării în următoarele limite:
a. la frânare sub limita de aderență a drumului, sistemul de control automat nu intervine, momentul de frânare
menținându-se la valoarea maximă comandată de conducătorul auto.
b. în cazul frânării la limita de aderență a drumului, sistemul de control automat sesizează tendința de blocare
a roții frânate și comandă menținerea sau scăderea presiunii în sistemul de frânare astfel încât să fie
utilizată aderența maximă a drumului. La apariția tendinței de blocare a roții sistemul de control automat
comandă izolarea cilindrului de frână corespunzător, de restul sistemului de frânare. În funcție de
accentuarea sau dispariția tendinței de blocare a roților se comandă reducerea sau creșterea presiunii în
 cilindrul de frânare, executându-se astfel o succesiune de cicluri de frânare-defrânare ce vor menține roata
în zona optimă de aderență.
c. o frânare combinată are loc la parcurgerea zonelor cu aderență diferită, sistemul de control automat
asigurând prevenirea blocării roților, pe porțiunile cu aderență scăzută, și frânare maximă, pe porțiunile cu
aderență ridicată. De asemenea sistemul de control automat acționează eficace și în cazul în care o parte a
automobilului se află cu roțile pe porțiuni de drum cu coeficienți de frecare diferiți.

Istoria utilizării sistemului de frânare cu ABS pentru automobile

    Aplicarea sistemelor automate de control al frânării nu este nouă. Ele au fost utilizate prima dată în
1948 la avioane, unde prin blocarea roților se producea deteriorarea aproape instantanee a anvelopelor.
Introducerea în domeniul automobilelor s-a produs mai târziu, în anii ’70, în SUA. Aici a apărut și prima
reglementare legală privitoare la automobilele echipate cu sistem automat de control al frânării. În 1973
aproape toate sistemele de acest gen erau construite în această ţară folosind circuite logice şi
componente electronice. În Europa, deşi cercetările de crearea a unui sistem de control automat al
frânării sunt semnalate încă din 1959 la Daimler-Benz, abia în 1977 un prototip creat de Bosch a fost
experimentat pe 150 de autoturisme Mercedes și în 1978 a început fabricația de serie. Aceasta după ce
s-au cheltuit în acest scop 50 de milioane de mărci germane, sumă suportată de firmele Daimler-Benz,
Bosch și Teldix.

Foto: Prima generație de ABS de la Bosch

Sursa: Bosch
    Și alte companii au creat astfel de sisteme: Honda, Teves şi Girling. Fiecare dintre ele și-a denumit
creația cu o siglă proprie: Bosch-ABS (Anti-lock Braking System), Honda-ALB (AntiLockBrake), Teves-
ATE (de la denumirea creatorului Alfred Teves), Girling-SCS (Stop Central System).
    Majoritatea sistemelor se deosebesc radical doar prin modul de reglare. Acesta poate fi realizat prin
reglarea presiunii diferențiat la fiecare roată, în funcție de aderența locală. Deși eficient, sistemul este
scump și de aceea, de cele mai multe ori, se aplică numai la roțile unei punți.
    Toate cercetările de până acum au convins că astfel de sisteme reduc substanțial spațiul de frânare.
Dacă, de exemplu, pe asfalt umed un automobil prevăzut ci ABS frânează în 40 de metri, fără acest
sistem imobilizarea automobilului se produce abia după 58 metri. Sistemul intră în funcțiune automat,
când se trece brusc pe o porțiune de drum cu aderență scăzută sau când roțile de pe o latură a
automobilului rulează în condiții diferite față ce celelalte.
    Inițial au fost dezvoltate sisteme de control automat al frânării având la bază doar principii mecanice.
Din această cauză și datorită complexității controlului anti-derapajului, ce necesită o logică sofisticată, nu
s-a putut trece la o producție de serie. În următoarea fază de dezvoltare s-au realizat sisteme de control
cu prelucrarea analogică a semnalelor. Dezvoltarea electronicii a dus la apariția sistemelor digitale de
control automat având ca unitate centrală de calcul microprocesorul.

Principiul de functionare al sistemului de frânare cu ABS pentru automobile

    De la an la an structura sistemelor hidraulice pentru ABS a evoluat. În continuare ne vom rezuma la
versiunea ABS 8 realizată de compania germană Bosch.

Foto: Modul ABS 8 pentru automobile

Sursa: Bosch
Foto: Componentele sistemului de frânare cu ABS de pe automobile
Sursa: Bosch
1. unitatea de control electro-hidraulică
2. senzori de turație montați pe roțile automobilului
    Din cele prezentate anterior, reiese că componentele principale ale unui sistem ABS sunt: o unitatea
electronică de calcul, senzori de viteză pentru fiecare roată şi modulatoare hidraulice de presiune. Partea
hidraulică este alcătuită din două subsisteme simetrice, fiecare dintre ele acţionând asupra unei perechi
de roți (de obicei opuse pe diagonală).

Foto: Circuitul hidraulic al unui sistem de frânare prevăzut cu ABS generația 8 de la Bosch
Sursa: e-automobile.ro
1. pompă centrală
2. cilindrul de frânare
3. modul hidraulic
4. supape de admisie
5. supape de evacuare
 6. pompă de retur
7. acumulator hidraulic
8. electro-motor
SS - stânga spate
DF - dreapta față
SF - stânga faţă
DS - dreapta spate
    Cele două pompe de retur (6) sunt acționate de un singur motor electric (8). Rolul acestor pompe
este de a evacua rapid lichidul de frână din cilindrii de frânare (2) înapoi în pompa centrală (1).  Pentru
a preveni ca presiunea în cilindrii de frânare să depășească presiunea din pompa centrală supapele de
admisie (4) sunt prevăzute cu supape de sens.
    Dacă sistemul ABS este inactiv, atunci sistemul de frânare se comportă ca un sistem de frânare
obișnuit, menținând presiunea din cilindrii receptori în timpul apăsării pedalei de frână. În acest fel doar
circuitul prima (pompă centrală – supapă admisie – cilindru de frânare) este activ, supapele de
refulare (5) fiind închise. Dacă ABS-ul se activează, atunci scăderea presiunii pe cilindrii receptori, de
frână, este realizată de implicarea componentelor circuitului secundar (cilindru de frânare – supapă de
refulare – acumulator – pompă centrală).
    Din punct de vedere hidraulic controlul presiunii este realizat, trecând prin următoarele etape, cum este
arătat în figura de mai jos.

Foto: Modularea presiunii într-un sistem de frânare cu ABS

Sursa: e-automobile.ro
a. aplicarea presiunii - pentru fiecare roată creșterea presiunii este realizată prin deschiderea unei supape de
aspirație și închiderea unei supape de refulare (mod de frânare obișnuit)
b. menținerea presiunii - supapa de aspirație este închisă
c. scăderea presiunii - supapa de refulare este deschisă, acumulatorul se umple rapid; totodată pompa de
retur începe să transporte fluidul înapoi spre cilindrul principal (în acestă etapă se simt pulsațiile la pedala
de frână)
    Pentru a evita frânarea insuficientă a roții presiunea din sistem este mărită iar ciclul de control a
presiunii este reluat.

Componentele principale ale sistemului ABS pentru automobile

    Dezvoltare electronicii a permis utilizarea pe scară largă a sistemelor de acționare electrice.  Și pentru
sistemele ABS controlul presiunii hidraulice se face prin controlul curentului electric în solenoizii
supapelor. În funcție de caracteristica supapei (presiune funcție de curent) aceste se clasifică în:
o electro-supape proporționale: deschiderea supapelor este proporțională cu curentul electric aplicat
o electro-supape releu: au doar două poziții, deschis sau închis

Foto: Componentele unui modul electro-hidraulic de control pentru ABS

Sursa: Bosch
1. motor electric
2. bloc de electro-supape
3. electro-supape
4. unitatea de control electronică
5. capac de protecție
Componentele indispensabile sistemului de frânare cu ABS sunt senzorii de turație pentru fiecare roată.
Prin compararea valorilor între cele patru roți unitatea electronică de control determină care din roți tinde
să se blocheze.
Foto: Senzori de turație roți pentru ABS (evoluție)
Sursa: Bosch

Evoluția sistemului ABS Bosch pentru automobile

    Sistemele ABS Bosch au evoluat continuu începând cu anul 1978 când s-a comercializat prima
versiune. Dacă prima versiune avea peste 6 kg și echipa doar 0.02% din totalul automobilelor
comercializate la aceea vreme, în 2007, versiunea 8 de ABS avea doar 1.4 kg și echipa aproximativ 76%
din automobilele noi comercializate.
Foto: Evoluția sistemului ABS pentru automobile de la Bosch
Sursa: Bosch
    Diferențele din punct de vedere al tehnologiei utilizate între prima versiune și versiunile moderne de
ABS sunt copleșitoare. Din punct de vedere al unității electronice de control prima versiune avea 140 de
componente analogice și o memorie de doar 2 kBytes iar generația din 2003 avea doar 16 componente și
o memorie de 128 kBytes.
Foto: Comparație între versiunile de ABS pentru automobile de la Bosch
Sursa: Bosch
    Având în vedere viteza medie de deplasare care crește de la an la an, ABS-ul a devenit un sistem de
siguranță activă care devine indispensabil automobilelor moderne. Din acest motiv din ce în ce mai mulți
producători oferă sistemele ABS ca dotare standard pentru automobile.

Video - avantajele si modul de funcționare al unui sistem de frânare prevăzut

cu ABS (Bosch)