Centura de siguranta in 3 puncte

1. Generalitati
S-a constatat că procentajul rănirilor grave provocate de coliziuni poate fi
redus rezonabil dacă ocupantii vehiculului sunt retinuti pe scaune cu niste
dispozitive speciale, numite centuri de sigurantă. Initial, echiparea cu centuri de
sigurantă era facultativă si avea doar un character experimental; cu trecerea
timpului performantele s-au imbunătătit, astfel că in momentul de fată s-a
impus obligativitatea utilizării centurilor in majoritatea tărilor. Centura de
sigurantă, ca si alte componente ale autovehiculului a fost utilizată pentru prima
dată in aviatie. Aceste modele aveau doar două puncte de ancorare si erau
constituite dintr-o chingă care se petrecea peste abdomenul pasagerului , de unde si
denumirea de „centură in două puncte”. Odată cu evolutia automobilului centurile
de sigurantă in două puncte au fost inlocuite cu cele in trei puncte, pasagerul fiind
retinut de o chingă care se petrece peste abdomen si peste umărul pasagerilor. O
categorie aparte o constituie centurile de sigurantă destinate autovehiculelor de
curse, unde se folosesc centuri de sigurantă de tip „ham”. Pe scara evolutiei se mai
poate aminti modul de actionare a centurilor de sigurantă, acesta fiind prezentat pe
larg in continuare.

Prima centura de siguranta a fost inventata de un inginer englez pe nume

George Cayley, dar brevetul pentru invenție a fost obținut de un american pe nume
Edward J. Claghorn din New York, la 10 februarie 1885 ca masura de protectie
pentru oamenii care aveu nevoie în timp ce urcau sau coborau pe coardă la înaltime
(pompieri, pictori , alpinisti, turisti).

Primii care au pus centura de siguranța pe masini sunt producatori suedezi

Volvo si americanii Nash în anul 1949 urmat de Ford în 1955 ca obțiuni. Iar
suedezi de la Saab au introdus centura ca standard în anul 1958, de atunci centurile
au fost introduse ca standard de catre toți constructorii auto. În anul 1959
producatorul suedez Volvo a introdus centura în trei puncte, pe care a oferit-o ca
standard, de aceea Volvo este recunoscut ca producator de masini sigure.
2.Descrierea sistemului
2.1 Retractorul actionat mecanic
La centurile de sigurantă actuale, chinga este conectată la un mecanism retractor.
Elementul central al retractorului este bobina (mosorul), care este atasat la un capăt
al chingii. In interiorul retractorului, un arc actionează cu o fortă de rotatie asupra
mosorului. In momentul in care se actionează pentru derularea centurii, mosorul se
roteste in sens anti orar rotind in acelasi sens resortul atasat. Rotirea mosorului are
ca efect “desfacerea” si tensionarea arcului. Acesta tinde să fie readus la forma
initială,deci, el se opune derulării centurii. Retractorul are un mecanism deblocare,
care opreste mosorul in momentul in care autoturismul este implicat intr-o
coliziune. Dacă chinga centurii tinde să se ruleze pe mosor, resortul, tensionat
datorită miscării de derulare, va roti mosorul in sensul acelor de ceasornic pană
cand in chingă va lua nastere un efort egal cu cel din resort.

Sunt utilizate două tipuri de mecanisme de blocare:

● Sistem declansat de miscarea autovehiculului;
● Sistem declansat de miscarea centurii propriu – zise.

Figura 2.1- Retractor al cărui sistem de blocare este format dintr-un pendul

Prima categorie, blochează miscarea mosorului in momentul in care

autovehiculul decelerează brusc. In Figura 2.1 se prezintă schematic această
versiune de sistem de blocare.
 Elementul central al mecanismului de blocare este un pendul, Figura 2.1. In
momentul cand autovehiculul tinde să se oprească brusc, inertia masei pendulului
tindesă-l deplaseze pe acesta inspre inainte Clichetul de la celălalt capăt al
pendulului angrenează cu sectorul dintat atasat de mosorul retractorului, blocand
miscarea de rotatie in sens invers acelor de ceasornic a acestuia. Cand tensiunea
din chingă a scăzut, după trecerea situatiei de pericol, sectorul dintat se va roti in
sens orar iar clichetul va iesi din angrenare.

Al doilea tip de mecanism de blocare stopează miscarea de rotatie a mosorului

in momentul in care se sesizează o smucitură in chinga centurii. Elementul de
activare a blocării mosorului, in acest caz, este viteza de rotatie a acestuia. In
Figura 2.2 este prezentat schematic acest mecanism.
Partea principală a acestui tip de mecanism de blocare este parghie cu gheară
care se roteste sub actiunea fortei centrifuge – parghia montată pe mosor are o
miscare de rotatie proprie in jurul unui ax si o alta, tot de rotatie, impreună cu
mosorul. Cand mosorul are o viteză de rotatie mică parghia nu se roteste in jurul
axului pe care este articulată, un resort mentinand-o in pozitia initială. Dacă viteza
mosorului este mare, se derulează brusc centura, forta centrifugă care ia nastere
datorită masei parghiei, in capătul opus celui de fixare prin resort, va genera o
miscare de rotatie a acesteia in jurul axului pe care este montată. Capătul liber al
parghiei va actiona asupra unei came montată in carcasa retractorului. Cama este
conectată cu un clichet prin intermediul unui stift. Dacă cama se deplasează spre
stanga, stiftul se va deplasa intr-o decupare a clichetului, figura 2.2 c, aducandu-l
pe acesta in angrenare cu sectorul dintat atasat de mosor si impiedicand miscarea
de rotatie, in sens anti orar, a mosorului, deci derularea centurii.

Figura 2.2 Mecanism de blocare a retractorului, cu parghie

2.2. Retractorul cu blocare comandată electronic
Acest tip de mecanism retractor este pozitionat pe spătarul scaunelor echipate
cu centuri de sigurantă. In cazul in care sistemele clasice de blocare a retractorului
nu sunt in stare de functionare se declansează blocarea retractorului comandat
electronic. Blocarea retractorului se face in următoarele cazuri:
- Franare importantă, cand se obtin deceleratii mai mari decat una prag;
- Soc in urma căruia se declansează elementele pirotehnice din structura
sistemului de sigurantă;
- Inclinare puternică a autovehiculului.

Figura 2.2.1 Schema captorului pentru blocarea mecanismului retractor (sus); retractorul cu
comandă electronică (jos)
 Modulul electronic functionează ca un sistem autonom gratie unui senzor optic
integrat. Astfel in cazul unui soc, in urma căruia elementele pirotehnice au fost
declansate, calculatorul airbag dă comanda de blocare a retractorului centurii de
sigurantă.

4.Mecanismul de pretensionare a centurii de sigurantă

Centurile de sigurantă clasice, cu retractor, au imperfectiuni inerente datorită
principiului de functionare care le limitează eficacitatea.

In timpul tractiunii chinga se tasează pe bobina mosorului. Această tasare

poate ajunge la 70 mm in timpul unui soc sever, si este prezentă chiar si in timpul
socurilor mai usoare. Este deci o absorbtie negativă de energie, care va duce la
apropierea periculoasă a capului de volan sau de plansa de bord.
Jocul care există intre centură si corp este inevitabil si este dorit pentru a avea
un confort acceptabil. Acest joc produce acelasi efect, prezentat anterior.

Retrăgand centura in momentul socului, pretensionerul reduce cele două efecte

mai sus mentionate, in plus, el apasă inchizătorul, reducand fenomenul de
submarinaj (alunecarea pe abdomen).

Pretesionerul are rolul de a elimina orice stare de detensionare a chingii

centurii, in eventualitatea unui impact, in acest fel centura fiind bine mulată pe
corpul pasagerului.
Elementul central al pretensionerelor il reprezintă camera de combustie. In
interiorul camerei, de mici dimensiuni, se află un material exploziv. Comanda de
aprindere a combustibilului se face prin intermediul a doi electrozi conectati la
procesorul central.

In continuare se vor prezenta un sistem pretensioner care actionează prin tragere

asupra inchizătorului centurii de sigurantă si un sistem integrat in mecanismul
retractor al centurii de sigurantă.
Pentru primul model, Figura 4.1, principalele subansamble ale sistemului de
pretensionare sunt:
- generator de gaz pe bază de propergol;
- piesa metalică de fixare;
- cablu de tracŃiune cu piston;
Figura 4.1 Schema constructivă a unui pretensioner care actionează asupra inchizătorului
centurii

Figura 4.2 Pretensioner care actionează asupra inchizătorului centurii

Functionarea pretensionerului decurge in următoarele faze:

Impulsul electric trimis de sistemul de detectie amorsează combustia
propergolului;
Combustia propergolului produce in cateva milisecunde un gaz sub presiune, care
va actiona pistonul in cilindrul său. Inchizătorul centurii, care este legat de piston
cu un cablu, este tras spre in jos, Figura 4.3;
Un dispozitiv antiretur zăvorăste inchizătorul astfel incat să poată prelua eforturile
in centura.
Timpul de startare este in jur de 10-20 milisecunde după inceputul socului.
Pragul de activare corespunde unui soc frontal de 12 km/h cu unui zid de beton.
Durata pretensionarii este de 5 milisecunde.

Figura 4.3 Pozitia inchizătorului centurii inainte si după actionarea pretensionerului

In cazul pretensionerelor care actionează asupra mosorului retractor, Figura

4.4, prin aprinderea generatorului pirotehnic 1, bilele sunt expulzate prin tubul de
proiectare 2. Miscarea cu viteză a bilelor antrenează coroana de pretensionare 4,
care este legată de mosorul retractorului, rotindu-l cu fortă si tensionand puternic
chinga centurii. Bilele sunt recuperate in camera 3. In interiorul tubului de
proiectare bilele sunt retinute de un opritor.

Figura 4.4- Schema mecanismului de pretensionare integrat in retractorul centurii de sigurantă

5.Limitatorul de efort

Unele centuri de sigurantă folosesc, pentru reducerea posibilelor vătămări ale

pasagerilor, limitatoare de efort. Idea este de a permite reducerea tensiunii apărută
in chingă, in cazul in care asupra ei actionează forte mari. Cel mai simplu limitator
de efort constă in realizarea unor pliuri cusute pe chinga centurii. Aceste pliuri se
vor descoase in momentul in care asupra chingii se va actiona cu o fortă prag. Prin
descoaserea treptată a pliurilor chinga se va alungi treptat si efortul din chingă se
va disipa in timpul descoaserii, limitand forta cu care centura actionează asupra
toracelui pasagerului.
Limitatoare de efort de generatie recentă utilizează bare de torsiune in
interiorul retractorului. Astfel un capăt al barei de torsiune este fixat in mecanismul
de blocare, celălalt in axa mosorului. In cazul coliziunilor mai putin severe bara nu
se va deforma, iar mosorul va fi blocat de către mecanismul de blocare. In cazul
coliziunilor severe bara de torsiune se va deforma usor, aceasta permitand chingii
să se deruleze putin cate putin de pe mosor.

Figura 5.1 Schema unui mecanism RLE cu bară de torsiune

Retractorul cu limitator de efort, sau RLE, este compus dintr-un retractor clasic
imbunătătit printr-un sistem de limitare a efortului, figura 5.1. Acest sistem este
compus dintr-o bară de torsiune plasată pe axa bobinei (pe care se infăsoară
chinga). Această bară este prinsă la un capăt de partea fixă a retractorului si la
celalalt de bobină.
RLE actionează după 40 - 60 milisecunde de la inceputul socului si se opreste
la 80 - 120 ms de la inceputul socului, in functie de violenta acestuia.

2.Descrierea sistemului
Centura pretensionata
Centura actuala în 3 puncte este conectată la mecanism retractor. Centura în 3
puncte retractabilă functionează la presiune și se blocheaza atunci cand se simte o
oarecare tensiune ce blocheaza tamburul retractor. Elementul central din sistemul
retractor este o bobină ,care este atașată la un capăt al centurii. În interiorul
retractorului se aplică o forța de rotație sau cuplu, pentru a bobina (se întinde
centura și se fixează pe torace si pelvis). Acest sistem a fost conceput, pentru a ne
da „libertate” cu centura pusă.

Când trageți centura afară, bobina se rotește în sens invers si strânge arcul, pe
direcția lui. În mod eficient, bobina de rotație, deruleaza centura pâna la clinchet-ul
de îmbinare în cilindru. Centura vrea să se întoarcă la forma sa inițială, moment în
care datorita forței de revenire, se întinde si apasa usor pe torace. Dacă eliberați
centura, se va strânge în sus, rotind în sens orar bobina până când arcul revine la
starea inițiala, nu va mai exista zonă moale în centură.

Retractorul are un mecanism de blocare care oprește bobina de rotație atunci cand
masina este implicata într-o coliziune sau frânare bruscă. Există două tipuri de
sisteme de blocare folosite in ziua de azi.

1. Primul tip de sistem blochează bobina atunci când mașina franează

brusc.Sistemul funcționeaza pe baza unui pendul ponderat.Atunci când masina
franeză brusc, inerția va face ca pendulul să se deplaseze înainte.Placuța de la
celălalt capat al pendulului prinde bobina pe dinți atașați pe capetele bobinei. În
cazul în care centura slabeste din nou după accident, bobina rotește în sens orar și
clichetul de la plăcuță ce decupleaza centura.

2. Al doilea sistem de blocare sensibil al centurii este bazat pe un cuplaj centrifugal

activat de accelerare rapidă a curelei (chinga) de pe tambur sau bobină. Cureaua
poate fi trasa de pe tambur încet și treptat, iar atunci când se extinde pasagerul
centura se poate bloca pentru al fixa. O tragere rapidă, bruscă a centurii – ca în
cazul unei frânari bruste sau coliziune eveniment brutal, cauză în care tamburul se
va bloca si va imobiliza ocupantul în poziția respectivă.

Ideea de pretensionare este de a strânge centura moale în caz de accident. În timp

ce mecanismul de blocare convențional cu retractor păstrează centura extinsă mai
departe, de fapt pretensionare trage centura si o ține cu o anumita forță . Această
forță ajută și muta pasagerul în poziția optimă în scaun cand se produce un
accident. Sistemul de pretensionare lucrează în mod normal împreună cu
mecanismul de blocare convențional, nu în loc de el.

Există un număr diferite de sisteme de pretensionare pe piață. Unele pretensionare

trage întregul mecanism retractor înapoi și altele rota bobinei în sine. În general
sistemele de pretensionare sunt conectate la același procesor de control central care
activează airbag-urile masinii. Procesorul monitorizeaza senzorii de mișcare
mecanici sau electronici, care raspund la franarea bruscă a unui impact. Atunci
când este detectat impactul, procesorul activează pretensionare și apoi airbag-ul.

Unele pretensionare sunt construite în jurul motoarelor electrice sau solenoizi , dar
cele mai folosite modele din ziua de azi folosesc materiale pirotehnice pentru
tragerea centurii.

Elementul central în sistemul de pretensionare este o cameră cu combustibil , gaz.

În interiorul camerei, există o cameră mică cu sistem de aprindere a materialului
exploziv. Această cameră mică este echipată cu doi electrozi, care sunt conectati la
procesorul central.

Când procesorul detectează o coliziune, se aplică imediat un curent electric prin

electrozi. Scânteia la electrozi aprinde materialul inflamabil, care arde gazul în
camera. Gazul generează prin ardere o mare presiune spre exterior. Presiunea
împinge un piston, al cilindrului din camera, proiectandul în sus cu viteză mare.

Un angrenaj cremalieră este fixată într-o parte a pistonului. Când pistonul este
împins în sus, uneltele cu dinți angajează sistemul conectat la mecanismul retractor
al bobinei sau al tamburului. Sistemul rotește bobina cu putere și viteză, tragând
cureaua cu putere si o întinde la maxim, „lipindul pe purtator de scaun”.

Mai pe scurt pretensionatoarele pirotehnice sunt stranse instantaneu când se

produce un impact, de un dispozitiv care explodeaza si impinge un piston care
intinde centura. Acelasi sistem este folosit si pentru umflarea airbag-urilor.

 Masinile moderne sunt echipate cu centuri in 3 puncte. Este posibil ca multi sa nu

inteleaga la ce se refera termenul de 3 puncte, ei bine se refera la faptul ca centura
este prinsa in 3 puncte de sustinere .

Centurile de siguranta moderne in 3 puncte folosite pe masini sunt pretensionate.

Probabil ati auzit de termenul centuri pretensionate. Ei bine asta inseamna ca in
cazul unui accident centura pretensionata practic se strange aproape instantaneu cu
scopul de a reduce eventualele miscari ale ocupantului in timpul coliziunii. O
remarcabila idee din punctul meu de vedere mai ales daca luam in considerare
faptul ca, in timpul coliziunii pentru un randament maxim al airbagului, pozitia
ocupantilor trebuie sa fie una corecta.

3 Tipuri de pretensionari utilizate

Dispozitivul de pretensionare a centurii de siguranta este tot de tupul cu actionare
pirotehnica. Se pot imagina mai multe solutii, dintre care doua sunt prezentate in
fig 8.8 si 8.9 . Procesul de declansare a dispozitivelor de pretensionare a centurilor
de siguranta coincide cu cel de la air-bag. In cazul dispozitivului din figura 8.8
dispozitivul pirotehnic detonat plasat in corpul l forteaza fluidul din tubur 2 asupra
palelor de pe rotorul unei turbine 4.Miscarea de rotatie a roturului cu pale ale
turbine determina rotirea axului rolei pentru centura de siguranta 3 , astfel incat
centura de siguranta este intinsa pe corpul ocupantului.

1-corp cu capsa detonate, camera de ardere si piston

2-tub

3-rola pt centura de siguranta

4-rotorul cu pale ale turbinei

Capsa detonata este activate cu ajutorul unui impuls electric.Presiunea ridicata ce

apare in acest fel forteaza deplasarea pistonului prin tubul ce este umplut cu
lichid.Aceasta deplasare provoaca ruperea unei membrane ce inchide celalant capat
al tubului.Lichidul un amestec de apa cu Glicerina este dirijat cu mare viteze spre
palele rotorului turbinei prin deschiderea aparuta la capatul tubului dupa ruperea
membranei.Rotatia turbinei antreneaza axul rolei cu centura de siguranta in sensul
infasurarii, ceea ce determina tensionarea centurii.

In cazul dispozitivului de pretensionare din figura 8.9 detonarea incarcaturii

explosive va provoca miscarea pistonului.Pistonul trage un cablu ce provoaca
antrenarea in miscare de rotatie a rolei cu centura de siguranta. Miscarea se face in
sensul tensionarii centurii de siguranta, ceea ce va imobiliza ocupantul locului
respective in cazul unui accident.

4.Parti componente