FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule si Motoare

PROIECT
la
Constructia si calculul automobilelor – I

Tema: Diferential pentru autocamion

Student: Andrei BRANESCU

Sectia AR
Anul III, grupa 1181
Îndrumator: prof.dr.ing. Ion PREDA

Anul universitar 2010-2011

Semestrul II
 1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL(DIF)

1.1 FUNCTIUNILE
La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare
decat roata motoare interioara virajului. El permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se
roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in
viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite. Daca rotile motoare ar fi montate pe acelasi arbore
deplasarea automobilului in conditiile mentionate nu este posibila fara alunecarea si patinarea
rotilor ceea ce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil si
la manevrarea mai dificila a directiei. Pentru eliminarea acestor dezavantaje, respective pentru a
da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile
de deplasare ale automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate, legati prin
intermediul diferentialului. In transmisia automobilelor, diferentialul poate fi dispus intre rotile
puntii motoare, precum si intre punti la automobile cu mai multe punti motoare in scopul
inlaturarii “circulatiei de puteri”.
Conditiile impuse diferentialului:
• Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa asigure
automobilelor cele mai bune calitati de exploatare;
• Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.
Dimensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind dispus in
carterul puntii din spate sau in interiorul reductor ului distribuitor. Conditiile deosebit de severe
in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in
stransa legatura cu dimensiunile coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit
riguros limitate.
Clasificarea difer entialelor
Dupa tipul angrenajelor f olosite diferentialele pot fi:
• cu roti dintate conice;
• cu roti dintate cilindrice.
Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:
• simple;
• blocabile;
• autoblocabile;
• cu alunecare limitata;
1.Diferential cu alunecare limitata
1.2 SOLUTII CONSTRUCTIVE

2. Diferential autoblocabil
3.Diferential simplu(solutia aleasa)
rotilor 1.3motoare
OPERATII esteDEcatusi
ÎNTRETINERE de putin diferita, iar cuplul care se
transfera nu poate fi bine controlat,
Pentru buna functionar e a diferentialului trebuie asigurata ungerea in permanenta a acestuia.
fiind de1.4asemenea
MODALITATI limitat DEde forta elementelor elastice.
REPARARE
2. Diferentialele autoblocante
1.Pinionul de atac:
Acest tip deascutite
- muchiile diferential elimina neajunsul
si ciupiturile se repara transferarii
prin pilire; intregului cuplu catre roata care
se invarte
- uzurain dintilor
gol, permitand
in grosimein acelasi timp virarea
se verifica normala aspecial
pe un dispozitiv vehiculului.
pentruEste folosit lajocului
masurarea aproape
lateral, in angrenare cu coroana diferentialului. Daca acest joc este mai mare
toate automobilele destinate competitiilor sportive, la autoturisme cu performante ridicate, de 0,7 mm, pinionul
de atac sesirebuteaza;
precum la unele modele echipate cu tractiune integrala.
- uzura fusurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru sau un calibru potcoava; se
reconditineaza
3. Diferentialeprin cromare si rectificare la cota nominala;
simple
- uzura canelurilor in latime se verifica cu un sablon; se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura,Diferentialul
strunjire urmata
este cel
decare
frezarea
preiacanelurilor
miscarea delarotatie
cota nominala;
de la arborele de iesire din cutia din
viteze- uzura sau ruperea prin
si o repartizeaza, filetului se verifica
arborii planetari,cucatre
un inel filetat;
rotile se reconditioneaza prin incarcare
motoare.
cu sudura, refiletare la strung si executarea a doua gauri;
La rulareadiferentialului:
2.Coroana in linie dreapta, carcasa, fiind solidara cu coroana antrenata de arborele de
iesire- uzura
al cutieidintilorviteze,
de se roteste
in grosime impreuna
se verifica pe cu
un intreg ansamblul
dispozitiv specialsipentru
antreneaza pinioanele
masurarea jocului
lateral, in angrenare
planetare, mai departe cu coroana
miscarea diferentialului.
ajungand prin Daca acestlajocrotile
arbori este mai mare de
motoare. In 0,7 mm,situatie,
acesta pinionul
de atac se rebuteaza;
pinioanele satelit 3 nu se rotesc in jurul axului propriu (X-ul rosu).
Atunci
- uzura cand una dintre
locasului roti patineaza,
pt arborele intermediar in timpul miscarii
se verifica cu uncarcasei,
calibruintampon
interiorsau
se vor
cu roti si
pinioanele
micrometru; satelit in jurul propriului
se reconditioneaza prinlor ax, cealalta
cromare roata prin
sau sudura a vehiculului ramanand
vibrocontact, urmataimobila.
de rectificare
la cota nominala;
3.Pinioanele planetare:
- uzura in inaltime a canelurilor se verifica cu o bila si cu un calibru special sau un tampon
canelat; daca 1.5.1 Avantaje
diametru exterior al canelurilor este mai mic de 42,6 mm, pinionul planetar se
rebuteaza;
Principalul
- uzura fusului avantaj al diferentialului
se masoara simpluseeste
cu micrometru; costul de fabricatie
reconditioneaza redus, in
prin cromare si comparatie
rectificare lacu
celelalte solutii prezentate.
cota nominalal;
- uzura1.5.2 Dezavantaje
dintilor in grosime se verifica cu un dispozitiv prevazut cu un pinion etalon; se
rebuteaza cand lainconvenient
Principalul angrenarea cu pinionul satelit daca
al diferentialului: etalon,
unadistanta dintre
dintre roti axulader
pierde de rotire
enta, al pinionului
aceasta se va
satelit siinsuprafata
invarti gol, cuplude reazem
motor nu a pinionului
se va maiplanetar
transferaeste sub cealalta
catre 45,4 mm; roata iar vehiculul nu va mai
putea4.Pinioanele satelite:
inainta. Pentru eliminarea acestui neajuns, se folosesc dispozitive care distribuie cuplul
catre- ambele
uzura gaurii
roti. axului satelitiilor se masoara cu un calibru tampon sau cu un comparator de
interior; se poate reconditiona prin rectificare la cota de reparatie sau prin strunjire la diametrul
de 32 mm, presandu-se o bucsa de bronz la cota nominala;
- uzura dintilor in grosime se verifica cu un dispozitiv prevazut cu un pinion etalon; se
rebuteaza cand la angrenarea cu pinionul satelit etalon, distanta dintre axul de rotire al pinionului
satelit si suprafata de reazem a pinionului planetar este sub 45,4 mm;
1.5 ANALIZA COMPARATIVA
1. Diferentiale cu alunecare limitata – L.S.D. (Limited Slip Differential)

Cea mai simpla solutie de a realiza un asemenea diferential consta in presarea pinioanelor
planetare spre carcasa prin intermediul unor elemente elastice aflate in “miezul” diferentialului.
Frecar ea dintre suprafate va asigura transmiterea unui cuplu catre roata care are aderenta si poate
fi sporita fie prin realizarea unor suprafete de contact conice, asemenea celor de la sincroanele
cutiilor de viteze, fie prin introducerea unor discuri de frictiune si realizarea unui ambreiaj
multidisc in spatele fiecarui pinion.
Solutia are o eficienta redusa pentru ca va exista permanent o frecare atunci cand turatia