Logistica si Managementul Lantului de Aprovizionare

SUPORT DE CURS AN IV (IMA)

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL

AFACERILOR

Curs 10: Politici de depozitare; Optimizarea pozitionarii marfurilor in depozite

1. Politica privind 2. Politica de 3. Politica de

alocarea unui set depozitare depozitare bazata
de locatii aleatorie, unde pe clase; Un
prestabilite daca exista un numar de produse
fiecarui tip de spatiu liber si un vor fi grupate
produs in parte produs soseste in impreuna intr-o
depozit, el va fi clasa, iar pentru
pozitionat in acea clasa va
spatiul liber exista un numar
de locatii
prestabilit
Avantaje: Avantaje: Avantaje: se vor
Depozitul este Utilizare foarte cumula avantajele
foarte bine buna a suprafetei de la politicile
organizat si de depozitare anterioare
accesul la marfuri
se poate face rapid
Dezavantaje: Dezavantaje: Dezavantaje: In
Suprafata de Produsele sunt momentul in care
depozitare nu este impartite in toata depozitarea si
bine utilizata zona de depozitare livrarea se fac pe
si practic baza de cutii de
identificarea si carton, atunci
accesul la ele s-ar timpii de formare
face deosebit de a comenzilor si
greu daca nu ar expediere pot
exista sisteme deveni foarte
informatice mari, in situatia in
performante care produse
apartinand de
 clase diferite sunt
cerute impreuna la
livrare.

Metode de stocare si livrare a produselor in/din depozit

1. Stocarea si livrarea produselor in functie de linia de produs

O astfel de metoda de stocare si livrare este fezabila daca este indeplinita

urmatoarea conditie:
PX>PY+PZ, unde
𝑋 𝑌 𝑍
𝑃𝑥 = ; 𝑃𝑌 = ; 𝑃𝑍 = ;
𝑋+𝑌+𝑍 𝑋+𝑌+𝑍 𝑋+𝑌+𝑍

X – livari dintr-o singura linie de produs

Y – livrari din 2 linii de produse
Z – livrari din 3 sau mai multe linii de produse

Px – procentul livrarilor provenite dintr-o singura linie, din totalul livrarilor

PY – procentul livrarilor provenite din 2 linii de produse, din totalul livrarilor
PZ – procentul livrarilor provenite din 3 sau mai multe linii de produse, din
totalul livrarilor

2. Stocarea si livrarea produselor sub forma de paleti si respectiv cutii de carton

O astfel de metoda este eficienta atunci cand PP+PC>PM, unde

𝑃 𝐶 𝑀
𝑃𝑝 = ; 𝑃𝐶 = ; 𝑃𝑀 = ;
𝑃+𝐶+𝑀 𝑃+𝐶+𝑀 𝑃+𝐶+𝑀

P – livrari sub forma de paleti

C – livrari sub forma de cutii de carton
M – livrari in varianta mixta
PP – procentul nr de livrari realizate din paleti, din nr total de livrari
PC – procentul nr de livrari realizate din cutii de carton, din nr total de livrari
PM – procentul nr de livrari realizate in varianta mixta, din nr total de livrari

3. Stocarea si livrarea in functie de cantitatile comandate de clienti –

Preconfigurare a comenzilor

Metoda poate fi aplicata cu succes, atunci cand clientii sunt convinsi/determinati

sa comande anumite cantitati
 Practic, se pot acorda discounturi pentru anumite cantitati pentru a stimula clientii
sa comande in acea maniera.
Ex. 20% dintr-un palet
La 20 unitati pe palet, se pot preconfigura comenzile cu grupuri de 4 unitati puse
impreuna intr-o cutie.

Optimizarea pozitionarii produselor in depozit

1. Optimizarea pozitionarii produselor sub forma de paleti

2. Optimizarea pozitionarii produselor sub forma de cutii de carton

Ce inseamna optimizarea pozitionarii?

Minimizarea distantelor parcurse pentru preluarea marfurilor si expedierea lor

1.
In acest sens, se pot urma pasii descrisi in figura urmatoare:
!****! In acest caz, 1 drumu parcurs de stivuitor = preluarea unui palet si aducerea sa la
punctul de acces

Exemplu numeric:
 Pozitionare neoptimizata
Produse Frecventa Cantitate F*C Distanta loc Dist. Totala
A 12 80 960 25 48000
B 24 83 1992 20 79680
C 25 51 1275 37.5 95625
D 14 93 1302 42.5 110670
E 25 66 1650 22.5 74250
F 15 61 915 15 27450
G 24 64 1536 30 92160
H 15 66 990 15 29700
I 17 77 1309 47.5 124355
J 16 92 1472 17.5 51520
Total:
733410 733.41 km
Pozitionare optimizata
Produse Frecventa Cantitate F*C Distanta loc Distanta Totala
B 24 83 1992 15 59760
E 25 66 1650 15 49500
G 24 64 1536 17.5 53760
J 16 92 1472 20 58880
I 17 77 1309 22.5 58905
D 14 93 1302 25 65100
C 25 51 1275 30 76500
H 15 66 990 37.5 74250
A 12 80 960 42.5 81600
F 15 61 915 47.5 86925

Total:
665180 665.18 km
68230 68.23
km
economisiti

2. In cazul cutiilor de carton, 1 drum nu mai inseamna musai preluarea unei anumite
cantitati

Astfel, nu mai luam in considerare initial cantiatea ceruta, ci doar frecventa cererii
pentru produsul respectiv
Pasii de abordare:
 Principii de optimizare a pozitionarii produselor sub forma de cutii de carton

Prin optimizare = minimizarea distantei prarcurse pentru preluarea si livrarea

produselor

1. Nu se poate reduce distanta parcursa pentru preluarea produselor si livrarea lor,

decat daca ele sunt pozitionate pe aceeasi alee
2. Distanta redusa in cazul in care produsele se combina la livrare este egala cu 2*
nr. de combinari intre produse* distanta pana la cel mai apropiat produs

3. Distanta economisita este influentata de nr de combinari intre produse si de

pozitia acestora din depozit

4. Cu cat produsele care se combina la livrare se afla mai departe de punctul de

acces, cu atat se poate economisi mai mult spatiu

5. In general, se poate (in cazul in care nu se gaseste o locatie libera pe aleea unde
mai exista alt produs, la aceeasi distanta la care era produsul care se muta, pe alta alee)
pozitiona produsul la o distanta ceva mai mare fata de punctul de acces, daca spatiul
economisit este mai mare decat cel pierdut

6. In general se muta produsul aflat la o distanta mai mare de punctul de acces,

deoarece in depozit exista mai multe locatii la distanta mai mari decat locatii aflate la
distante apropiate.

7. In momentul cand se fac permutari, se tine cont si de cazul in care produsele s-

ar livra si individual; se calculeaza care ar fi pierderea …si daca ea este mai mica, se
pozitioneaza efectiv. (analiza fata de principiul 5)

Beneficiile generate de optimizarea pozitionarii produselor in depozit

In figura urmatoare se pot observa principalele beneficii aduse de optimizarea

pozitionarii produselor in depozit
 Indicatori pentru evaluarea procesului de depozitare

1. Costurile totale de depozitare, exprimate ca procent din costurile totale logistice

0⁄ 𝐶 = 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝 ∗ 100
0 𝑑 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑙𝑜𝑔.
Pentru a fi considerat performant (procesul de depozitare), valoarea acestui indicator,
trebuie sa se situeze sub 25%

2. Costurile totale de depozitare, exprimate ca procent din totalul vanzarilor (cifra de

afaceri)
0⁄ 𝐶 = 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝 ∗ 100
0 𝑑 𝑉𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Pentru a fi considerat performant (procesul de depozitare), valoarea acestui indicator,

trebuie sa se situeze sub 4%

3. Costul de depozitare per metrul patrat

 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝
𝐶𝑑𝑒𝑝/𝑚𝑝 =
𝑆𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
Valoarea acestui cost este de dorit sa fie cat mai mica

4. Procentul costului de receptie a marfurilor din costul total de depozitare

0⁄ 𝐶 = 𝐶𝑟𝑒𝑐 ∗ 100
0 𝑟𝑒𝑐 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝

5. Procentul costului de stocare a marfurilor din costul total de depozitare

0⁄ 𝐶 𝐶𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑟𝑒
0 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑟𝑒 = ∗ 100
𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝

6. Procentul costului de formare a comenzilor din costul total de depozitare

0⁄ 𝐶 = 𝐶𝐹.𝐶. ∗ 100
0 𝐹.𝐶. 𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝

7. Procentul costului de expediere a marfurilor din costul total de depozitare

0⁄ 𝐶 𝐶𝑒𝑥𝑝
0 𝑒𝑥𝑝 = ∗ 100
𝐶𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒𝑝

8. Timpul mediu de onorare a comenzilor

∑𝑛𝑥=1 𝑇𝑥
𝑇𝑚.𝑜.𝑐. =
ℕ𝑟𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑧𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Unde, x de la 1 la n reprezinta timpul necesar de onorare pentru fiecare comanda

9. Gradul de acuratate a localizarii produselor din depozit

0⁄ 𝐴 = 𝑁𝑟.𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑧𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡 ∗ 100
0 𝐿.𝐶. 𝑁𝑟.𝑡𝑜𝑡.𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑛𝑧𝑖

10. Numarul mediu de manevrari per produs

∑𝑛𝑥=1 𝑀𝑥
𝑁𝑟.𝑚𝑒𝑑.𝑚𝑎𝑛.𝑝𝑝. =
ℕ𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑.𝑚𝑎𝑛𝑒𝑣𝑟𝑎𝑡𝑒
Unde, x de la 1 la n reprezinta numarul de produse;
Mx – nr. de manevrari ptr produsul x

11. Procentul numarului de produse stocate si livrate impreuna

𝑁𝑟.𝑡𝑜𝑡.𝑝𝑟𝑜𝑑.𝑠𝑠𝑙.𝑖𝑚𝑝
%𝑁𝑟.𝑝𝑟𝑜𝑑.𝑠𝑠𝑙.𝑖𝑚𝑝. = *100
ℕ𝑟 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑.𝑙𝑖𝑣𝑟𝑎𝑡𝑒
12. Utilizarea spatiului de depozitare
 𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑓𝑢𝑟𝑖
%𝑆.𝑑𝑒𝑝.𝑢𝑡𝑖𝑙. = ∗ 100
𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎 𝑎 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖