Situatia Clusterelor Din Romania Aprilie 2020

SITUAȚIA CLUSTERELOR DIN
ROMÂNIA
Rezumat
Aprilie 2020
Cuprins
1 Context .................................................................................................................................................. 2
2 Situația la nivel național ........................................................................................................................ 3
3 Regiunea de dezvoltare Nord Est .......................................................................................................... 6
4 Regiunea de dezvoltare Sud Est ............................................................................................................ 7
5 Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia ................................................................................................. 8
6 Regiunea de dezvoltare București-Ilfov .............................................................................................. 10
7 Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia ........................................................................................... 11
8 Regiunea de dezvoltare Vest .............................................................................................................. 12
9 Regiunea de dezvoltare Nord Vest ..................................................................................................... 14
10 Regiunea de dezvoltare Centru....................................................................................................... 15
11 SWOT............................................................................................................................................... 16
12 Finanțarea clusterelor ..................................................................................................................... 18
13 Concluzii .......................................................................................................................................... 19
1 Context
Teoria economică și practica internațională confirmă rolul clusterelor drept catalizatori ai
competitivtății bazate pe inovare și internaționalizare.
Europa se află în fața provocării de a deveni o societate echitabilă și prosperă bazată pe
o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.
Mobilizarea actorilor industriali spre o economie curată și circulară prin intermediul
cooperării aprofundate de-a lungul lanțurilor de valoare precum și utilizarea unor noi
tehnologii, a unor soluții sustenabile și a inovării disruptive sunt critice în atingerea
obiectivului menționat mai sus, așa cum este evidențiat și în recent publicatul Pact Verde
European (European Green Deal). „Concluziile Consiliului asupra Strategiei Industriale
EU: O viziune pentru 2030”, publicate în 27.05.2019, scot în evidență rolul clusterelor în
implementarea politicii industriale europene deoarece acestea catalizează cooperarea
strategică și structurată de-a lungul lanțurilor de valoare europene; sprijină inițiativele de
politică europenă drept un instrument important pentru promovarea modernizării
industriale la nivel regional; facilitează accesul IMM-urilor la piețe globale și lanțuri de
valoare strategice, încurajează specializarea inteligentă și întăresc cooperarea trans-
sectorială, facilitând schimbările structurale și dezvoltarea sectoarelor emergente.
La nivel regional, în Europa, clusterele joacă un rol important în operaționalizarea
strategiilor de specializare inteligentă. Cu titlu de exemplu, pot fi aduse Austria Inferioară
și landul Brandenburg din Germania, unde eligibilitatea beneficiarilor în cadrul
Programelor Operaționale Regionale este condiționată exclusiv de apartenența la un
cluster.
La nivel național, Noul Document de Politică Industrială al României elaborat de către
Ministerul Economiei (2018)1 evidențiază, de asemenea, rolul clusterelor în 3 obiective
orizontale:
- Clusterul inovativ, instrument al unei politici economice inteligente;
- Pondere ridicată a verigilor din România în lanțurile de valoare globale;
- Creștere economică inteligentă și durabilă prin inovare în industrie.
În contextul actualei pandemii Covid 19, în termen foarte scurt, clusterele și-au arătat din
plin eficiența în mobilizarea actorilor industriali, a organizațiilor CDI și autorităților publice
în găsirea de soluții rapide privind provocările sectorului medical și ale economiei în
general, atât în Europa, cât și la nivel național, ceea ce a determinat Comisia Europeană
să încredințeze Alianței Europene a Clusterelor (organizație nonguvernamentală
europeană la care Asociația Clusterelor din România – CLUSTERO este membru
fondator) misiunea de a modera Forumul “Covid 19 Connect! Solve! Save!”2
1
http://economie.gov.ro/images/politici-
industriale/SIPOCA7/Document%20de%20Politica%20Industriala%20a%20Romaniei.pdf
2
https://www.clustercollaboration.eu/coronavirus
Deși efectele economice profunde ale actualei crize sunt incă greu de estimat, pe termen
mediu și lung este deja clar că vom asista la o recalibrare a lanțurilor de valoare la nivel
european și global, proces în care clusterele europene vor juca un rol crucial.
2 Situația la nivel național

La 1 aprilie 2020, în evidența Ministerului Economiei, Direcția de Politici Industriale și
Competitivitate, direcție care coordonează politica de cluster ca o componentă a politicii
industriale a României, existau 76 de
inițiative de cluster.3 Dintre acestea, un
număr de 47 de clustere sunt membre ale
Asociației Clusterelor din România -
CLUSTERO, comunitate de bună practică
și organism reprezentativ la nivel național,
european și internațional al clusterelor din
România4.
Mare parte din organizațiile de suport
cluster, structuri ce asigură
managementul clusterelor constituite în
România, au fost supuse de către ESCA
(European Secretariat for Cluster
Analysis5) unui proces extrem de riguros
de certificare. În urma rigurosului proces
au fost declarate drept structuri de cluster
recunoscute la nivel european:
- 3 clustere în categoria Gold Label (cea mai bună performanță pentru Europa de Est);
- 17 clustere in categoria Silver Label;
- 58 clustere în categoria Bronze Label.
Din punct de vedere al distribuției geografice și al concentrărilor tematice, clusterele din

România sunt reunite sub forma unor consorții regionale și tematice, astfel:
- Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord (Regiunea Nord Vest);
- Consorțiul Clusterelor din Transilvania (Regiunea Centru);
- Consorțiul Clusterelor din Regiunea de Nord Est;
- Consorțiul Clusterelor “Dunărea de Jos” (Regiunea Sud Est) ;
- Wallachia Hub (Regiunea Sud Muntenia);
- Consorțiul Clusterelor din Regiunea București – Ilfov;
3
http://economie.gov.ro/aparat-propriu/economie/politici-industriale
4
http://clustero.eu/
5
https://www.cluster-analysis.org/
- „Noatex”, consorțiul tematic al clusterelor din industria textilă;
- Consorțiul tematic al clusterelor din industria lemnului și a mobilei;
Deși aflate sub coordonarea asociației, aceste consorții au la bază acorduri de
parteneriat la nivel regional ce depășesc numărul de membri ai CLUSTERO,
reunind astfel cvasi-totalitatea clusterelor din România.
În ceea ce privește clusterele membre CLUSTERO6, acestea însumau la finalul anului
2019: 2.000 întreprinderi, 189.000 angajați și cumulau 43.6 miliarde lei cifră de afaceri,
4.4 miliarde EUR exporturi, raportând cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 672 milioane
RON, remarcându-se creșteri ce variază între 40% în cazul exporturilor și 162% în cazul
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare față de anul 2013.
Angajați
Nr. de întreprinderi
2500 200000
189193
2000 150000
1999
1500 100000
1395 103925
1000 50000 71169
818
500
0
0 2013 2015 2019
2013 2015 2019
Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mld EUR)

50 5
40 43.63
4 4.42
30 3
21.93 3.64
20 17.89 2 3.12
10 1
0 0
2013 2015 2019 2013 2015 2019
6
date obținute din Analiza Competitivității Clusterelor din România, analiză periodică a situației clusterelor
naționale realizată de Asociația Clusterelor din România6
Cheltuieli C&D (mil RON)
800
600
672
400 521
200
262
0
2013 2015 2019
Aceste performanțe au fost obținute în condițiile unei politici de sprijinire a clusterelor

relativ incoerentă la nivel național, clusterele dezvoltându-și modele de business și
instrumente diverse mentite a veni în sprijinul nevoilor membrilor, în special ale IMM-
urilor, cum ar fi:
- Organizarea unor conferințe internaționale anuale menite a ridica gradul de

vizibilitate a clusterelor românești la nivel european și internațional. Remarcabile
în acest sens sunt co-organizarea de către Comisia Europeană, Ministerul
Economiei și CLUSTERO a Conferinței Europene a Clusterelor la București
(2019), precum și co-organizarea de către Comisia Europeană și Consorțiul
Clusterelor din Transilvania de Nord (Regiunea Nord Vest) a Conferinței europene
Open Innovation 2.0 (2017), cea mai mare conferința dedicată inovării organizată
vreodată în România;
- Organizarea anuala a unui eveniment tip brokeraj in domeniul Sanatatii cu
localizare multiregională;
- Implementarea serviciilor de tip “integrated cluster services”, în cooperare cu
rețeaua Enterprise Europe Network, cumulând o serie de instrumente de tip
“business review”, audituri de inovare și internaționalizare, sesiuni de instruire,
consultanță în accesarea de proiecte cu finanțare publică, în clustere din regiunile
București-Ilfov, Sud Muntenia, Sud Est și Centru. Printre rezultate pot fi enumerate
3 start-up-uri inovative în domeniul textilelor medicale și energiei regenerabile;
- Integrarea serviciilor de sprijin al afacerilor (incubare, accelerare, transfer
tehnologic) la nivel regional (Covasna) în Regiunea Centru;
- Măsuri vizând creșterea lungimii lanțului de valoare la nivel regional, prin servicii
de achiziție și distribuție centralizate, în cazul sectorului textil în Regiunea Nord
Est;
- Intensificarea prezenței românești în proiecte Horizon 2020, INTERREG, prin
intermediul clusterelor și al organizațiilor membre, în toate regiunile de dezvoltare.
Cu titlu de exemplu, majoritatea beneficiarilor privați ai celor 40 proiecte cu
participare românească din Horizon 2020, prioritatea “Health, Demographic
Change and Wellbeing” sunt reprezentați de clustere sau firme membre ale
acestora.
3 Regiunea de dezvoltare Nord Est

În regiunea Nord-Est există un număr de 11 clustere, aflate în evidența Ministerului
Economiei, având următoarele domenii de activitate: confecții-textile, media & TIC,
imagistică medicală, biotehnologii, turism, industrii creative și construcții, dintre care 3
sunt membre ale Asociației Clusterelor din România (2 clustere de argint, 1 de bronz).
Regiunea este un model în ceea ce privește cooperarea dintre clustere și Agenția de
Dezvoltare Regională.
În ceea ce privește clusterele regionale membre CLUSTERO7, acestea însumau la finalul
anului 2019: 130 întreprinderi, peste 12.000 angajați și cumulau 2.85 miliarde lei cifră de
afaceri, 288 milioane EUR exporturi, raportând cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 43
milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 61% în cazul exporturilor și 207%
în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, față de anul 2013.
Nr. de întreprinderi NE Angajați NE

140 14000
130
120 12000 12339
100 100 10000
80 8000
7423
60 6000
40 4000
20 47 2000
4067
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi NE(mil EUR)

3.00 400
2.85
2.50
300 288
2.00
260
1.50 200
1.28
1.00
1.25 100 178
0.50
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
7
Cheltuieli C&D NE (mil RON)
50.00
43.83
40.00
37.25
30.00
20.00
10.00
14.99
0.00
2013 2016 2019
4 Regiunea de dezvoltare Sud Est

În regiunea de Sud-Est, în evidența Ministerului Economiei sunt 8 clustere în domenii
precum TIC, construcții navale, sănătate, industrii creative, energie regenerabilă dintre
care 7 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România, 7 fiind medaliate cu bronz
de către Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor.
anului 2019: 304 întreprinderi, peste 28000 angajați și cumulau 6,64 miliarde lei cifră de
milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 43% în cazul exporturilor și 183%
în cazul numărului de angajați, față de anul 2013.
Nr. de întreprinderi SE Angajați SE

40000
350
300 304 28790
30000
250
200 199 20000
150 14846
100 10000
50 117
0 0 10167
2013 2016 2019 2013 2016 2019
8
Cifră de afaceri SE (mld RON) Exporturi SE (mil EUR)
8.00 800
6.64 673
6.00 600
520
4.00 400
2.00 2.56 446
200
3.13
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cheltuieli C&D SE (mil RON)

120.00
100.00 102.26
80.00
74.49
60.00
40.00
20.00
37.48
0.00
2013 2016 2019
5 Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia

În regiunea Sud Muntenia, conform evidențelor Ministerului Economiei, funcționează 4
clustere în domeniul automotive (cluster al furnizorilor de componente pentru Renault-
Dacia, SPRINT), al lemnului și al agriculturii ecologice, dintre care 2 sunt membre ale
Asociației Clusterelor din România și medaliate cu bronz de către Secretariatul European
pentru Analiza Clusterelor.
anului 2019: 87 de întreprinderi, peste 800 angajați și cumulau 1.9 miliarde lei cifră de
milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 115% în cazul exporturilor și
304% în cazul numărului de angajați, față de anul 2013.
9
Nr. de întreprinderi SM Angajați SM
100 10000
87
80 8000 8226
60 6000
40 4000
33
20 2000 2474
0 23 0 2033
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cifră de afaceri SM (mld RON) Exporturi SM (mil EUR)

2.00 250
1.90
200 192
1.50
150
1.00
100
87
0.50
0.43 50
0.63 89
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cheltuieli C&D SM (mil RON)

35.00
30.00 29.22
25.00
20.00
15.00
12.42
10.00
5.00
0.00 7.50
2013 2016 2019
6 Regiunea de dezvoltare București-Ilfov
Conform evidențelor Ministerului Economiei, clusterele din regiunea București-Ilfov sunt
în număr de 16 (4 silver, 8 bronze, conform evaluării Secretariatului European pentru
Analiza Clusterelor) şi acoperă domenii precum: electronică, textile, sectorul agro-
alimentar, inginerie electrică, industrie aerospațială, mecatronică. sănătate şi sisteme de
automatizare; 8 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România.
În ceea ce privește clusterele regionale membre CLUSTERO10, acestea însumau la
finalul anului 2019: 348 întreprinderi, peste 32000 angajați și cumulau 7,59 miliarde lei
cifră de afaceri, 769 milioane EUR exporturi, raportând cheltuieli de cercetare-dezvoltare
de 117 milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 43% în cazul exporturilor
și 169% în cazul numărului de angajați, față de anul 2013.
Nr. de întreprinderi Angajați

400 35000
32903
348 30000
300 25000
233 20000
200 17321
15000
100 10000
140 5000 12200
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mil EUR)

8.00 1000
7.59
800 769
6.00
600 607
4.00
2.98 400
535
2.00 3.76 200
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
10
date obținute din Analiza Competitivității Clusterelor din România, analiză periodică a
situației clusterelor naționale realizată de Asociația Clusterelor din România10
140
120 117
100
80 87
60
40
20
45
0
2013 2016 2019
7 Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia

Conform evidențelor Ministerului Economiei, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia există un
număr de 9 clustere în domeniile automotive, turism, IT&C, agro-alimentar și construcții,
medaliate cu bronz, dintre care 2 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România.
finalul anului 2019: 87 de întreprinderi, peste 800 angajați și cumulau 1.9 miliarde lei cifră
de afaceri, 192 milioane EUR exporturi, raportând cheltuieli de cercetare-dezvoltare de
30 milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 115% în cazul exporturilor și
Nr. de întreprinderi SV Angajați SV

100 10000
87
80 8000 8226
60 66
6000
4949
40 4000
20 47
2000 4067
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
11
date obținute din Analiza Competitivității Clusterelor din România, analiză periodică a situației
clusterelor naționale realizată de Asociația Clusterelor din România 11
Cifră de afaceri SV (mld RON) Exporturi SV (mil EUR)
2.00 195
1.90 192
190
1.50 185
180
1.00
1.25 0.85 175
173
0.50 170 178
165
0.00 160
2013 2016 2019 2013 2016 2019
Cheltuieli C&D SV (mil RON)

35.00
30.00 29.22
25.00 24.83
20.00
15.00
10.00
14.99
5.00
0.00
2013 2016 2019
8 Regiunea de dezvoltare Vest

La nivelul regiunii Vest există un număr de 6 clustere în domeniile TIC, al industriei
agroalimentare și automotive, ale energiei regenerabile, priting și packaging și al
sănătății, din care 5 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România, 5 fiind medaliate
cu bronz și 1 cu argint de către European Secretariat for Cluster Analysis.
de 73 milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 34% în cazul exporturilor și
172% în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, față de anul 2013.
12
250 25000
217 20564
200 20000
150 166 15000

12372
100 10000
50 5000
93 8134
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019

5.00 600
4.74
4.00 500 480
400 433
3.00
300
2.00 2.13
200 357
2.51
1.00 100
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019

80.00
73.04
60.00
62.08
40.00
20.00
29.99
0.00
2013 2016 2019
9 Regiunea de dezvoltare Nord Vest
În regiunea Nord-Vest există 8 clustere înregistrate la Ministerul Economiei (dintr-un total
de 76 la nivel naţional), activând în domeniile lemnului și mobilei, industriei agro-
alimentare, sectorului IT, industriilor creative, energiei regenerabile și a materialelor.
Dintre acestea, 7 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România. Clusterele din
regiunea de Nord Vest sunt unele dintre cele mai performante la nivel național și
internațional (3 medalii de aur, 2 medalii de argint, 3 medalii de bronz).
de 117 milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 43% în cazul exporturilor
și 169% în cazul numărului de angajați, față de anul 2013.

400 35000
32903
348 30000
300 25000
233 20000
200 17321
15000
10000
100
5000 12200
140
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019

8.00 1000
7.59
800 769
6.00
600 607
4.00
400
2.98 535
2.00 3.76 200
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
13
140.00
120.00 116.87
100.00
80.00
86.91
60.00
40.00
20.00
44.98
0.00
2013 2016 2019
10 Regiunea de dezvoltare Centru

La nivelul regiunii Centru activează 14 clustere în domeniile prelucrării lemnului, al
biomasei, al electrotehnicii, al industriei alimentare, prelucrărilor metalice, al IT-ului, dintre
care 11 sunt membre ale Asociației Clusterelor din România. Cu 6 clustere de argint și 3
de bronz, regiunea Centru se numără printre regiunile cele mai active din punct de vedere
al fenomenului de clusterizare.
cifră de afaceri, 1 miliard EUR exporturi, raportând cheltuieli de cercetare-dezvoltare de
160 milioane RON, remarcându-se creșteri ce variază între 31% în cazul exporturilor și

600 50000
45242
500 489 40000
400
365 30000
300 27218
20000
200
100 10000
210 18301
0 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019
14
12.00 1200
10.00 1000 1057
9.94
8.00 800 953
6.00 600
802
4.00 4.69
400
5.64
2.00 200
0.00 0
2013 2016 2019 2013 2016 2019

200.00
160.70
150.00
136.57
100.00
50.00
67.47
0.00
2013 2016 2019
11 SWOT
Incoerența politicii de sprijin a fost unul dintre principalele puncte slabe ale mediului de
cluster din România în ultimii ani. Deși Ministerul Economiei este principalul actor
responsabil cu politica de cluster ca parte a politicii industriale, fonduri structurale au fost
disponibile doar în cadrul intervențiilor FEDR din POC 2014-2020. Dacă la acestea
adăugăm rolul clusterelor în calitatea lor de catalizatori ai (eco)sistemelor de inovare și
industriale regionale, iar în POR 2014 - 2020 nu au fost prevăzute niciun fel de măsuri de
sprijin, avem imaginea unei situații suboptimale a cărei continuare pe termen mediu și
lung este o amenințare ce riscă să pună sub semnul întrebării rezultatele remarcabile
obținute de clustere până în acest moment.
O altă amenințare se ridică la nivelul clustereleor acționând în sectoare tradiționale (lemn
și mobilă; textile, sectorul agro-alimentar). Ecartul de competitivitate dintre Vestul și Estul
Europei este evident, iar sectoarele tradiționale trebuie să devină inteligente sau vor
dispărea, atrâgând după sine consecințe economice și sociale dramatice. În cazul
României, domeniile lemnului și a mobilei, textilelor și cel agro-alimentar au un rol
important în economia națională din punct de vedere al ocupării, contribuției la PIB,
exporturilor dar sunt sectoare „low skilled – low tech”, al căror avantaj competitiv se
bazează pe existența unor capacități de producție și a costului relativ redus cu forța de
muncă. Din acest punct de vedere, o alternativă viabilă este integrarea acestora în noi
lanțuri de valoare industriale în domeniul bio-economiei bazate pe clustere. Dezvoltarea
acestor lanțuri de valoare trebuie să includă măsuri care să accelereze relațiile trans-
sectoriale și inter-regionale în ce privește transferul de cunoștințe și crearea unei mase
critice de întrepinderi care să rezolve problema fragmentării acestora.
Puncte tari Puncte tari
- Existența unor clustere de top la nivel - Incoerența politicii de sprijin a

european și internațional; clusterelor din punct de vedere al
- Excelența în managementul de cluster; responsabilității și finanțării;
- Majoritatea clusterelor sunt industry - Apelurile dedicate clusterelor nu au
driven; venit în întâmpinarea nevoilor acestora;
- Clusterele au dezvoltat modele de - Restricțiile de tip CAEN (apelurile au
business viabile; fost adresate numai clusterelor industriale).
- Existența unei asociații reprezentative la
nivel național și internațional
(CLUSTERO);
- Existența unor consorții de clustere la
nivel regional și tematic.
Oportunități Amenințări
- Lipsa de sprijin acordată sectoarelor
- O politică de cluster integrată și
tradiționale și transformarea acestora în
coerentă la nivel național și regional și a
sectoare inteligente, inclusiv prin procese
unei finanțări adecvate care să conducă la
de tip Industrie 4.0, va conduce la
creșterea valorii adăugate și integrării
dispariția acestora, ceea ce va avea grave
întreprinderilor românești în lanțuri de
consecințe sociale și economice;
valoare globale prin intermediul
- Lipsa unor instrumente financiare
clusterelor;
adecvate de sprijin pentru clustere va pune
- Susținerea entităților de management
în pericol rezultatele remarcabile obținute
ale clusterelor în dezvoltarea unor servicii
până acum.
în sprijinul membrilor care să crească
nivelul de cooperare între cercetare,
industrie și organizațiile publice în acord
cu obiectivele de specializare inteligentă
regionale și naționale.
12 Finanțarea clusterelor
Până în prezent, clusterele au fost sprijinite financiar prin următoarele instrumente:
An Apel Conținut Comentarii
2012 “Poli de Proiecte mari combinând 8 poli de competitivitate au fost

competitivitate” investiții în infrastructură, finanțați; numai 1 dintre aceștia
POS CCE inovare, animare. respectă definiția clusterului, fiind
1.3.1 activ astăzi, și anume Clusterul
Mobilier Transilvan, medaliat cu aur
de către ESCA.
2013 “Clustere”; Proiecte de mică anvergură, 27 proiecte au fot finanțate, având

POS CCE maxim 1 mil EUR, un impact pozitiv major în
1.3.3 combinând ajutor de minimis dezvoltarea clusterelor din
cu o schema de ajutor de România.
stat; au fost eligibile fie
proiecte de tip soft dedicate
animării, dezvoltării
capacităților și
internaționalizării, fie
cuprinzând optional și
posibilitatea unor proiecte de
inovare, până la 1 mil. EUR.
2015 “Clustere de Proiecte mari, cu un minim al Foarte puține proiecte depuse;

inovare”, POC valorii contribuției publice de numai 3 sunt astăzi în
2014-2020 1 mil. EUR, combinație de implementare (Cluster Mobilier
măsuri de investiții în Transilvan, Cluster TREC și Cluster
infrastructură de CD, inovare Agro Transilvania), datorită
și animare a clusterului. asimilării entității de management
cu o organziație CDI, a valorii foarte
mari a proiectelor și efortului
substanțial de co-finanțare din
partea beneficiarului.
2018 Clustere de Proiecte de mica anvergură Schemă elaborată în cooperare

Inovare, PN III (80.000 EUR) dedicate între Ministerul Cercetării și Inovării,
elaborării strategiei CDI a UEFISCDI și CLUSTERO;
clusterelor. existența medaliei de bronz ESCA
a fost criteriu de eligibilitate; 12
proiecte în derulare.
2020 “Clustere de La fel ca în 2015. Lansare întârziată, deadline iunie

inovare”, POC 2020, reducerea valorii minime a
2014-2020 proiectului la 500.000 EUR
contribuție publică.
Analizând cele de mai sus, se pot trage următoarele concluzii :

- Cea mai eficientă schemă s-a dovedit a fi POS CCE 1.3.3, combinând măsuri de
animare a clusterului (schemă de minimis) cu proiecte CDI la nivelul clusterului
(ajutor de stat, contribuind la dezvoltarea clusterelor din punct de vedere al
capacității de management, întărirea coeziunii dintre membri, creșterea gradului
de inovare și internaționalizare al acestora.
- POS CCE 1.3.1 adresată unor mari proiecte CDI realizate în parteneriat sub
umbrela unei strategii comune a clusterelor a fost prematură, dar poate fi reluată
în contextul actual;
- Schema de spijin națională PNIII a determinat schimbarea orientărilor strategice
ale clusterelor către activitatea CDI.
13 Concluzii
Clusterele industriale sunt catalizatori puternici ai unor noi lanțuri de valoare la nivel
european, așa cum reiese din documentele programatice ale UE. Răspunsul eficient pe
termen scurt pe care acestea îl dau la criza COVID 19 în plină desfășurare urmat de
necesitatea recalibrării lanțurilor de valoare europene vin să întărească acest rol.
Experiența europeană (ex. Austria Inferioară, Brandenburg șamd.) certifică rolul
clusterelor în operaționalizarea strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional.
În România, clusterele și-au dovedit eficiența în coagularea unor (eco)sisteme industriale
și regionale la nivel national, dovedite prin dinamica accelerată a unor indicatori precum
cifra de afaceri, numărul de întreprinderi, exporturile și inovarea la nivel national.
Experiența instrumentelor financiare de sprijin a clusterelor aplicată în ultimii ani conduc
către necesitatea susținerii clusterelor, astfel:
- Regional: Susținerea clusterelor pentru creșterea valorii adăugate și integrării
întreprinderilor românești în lanțuri de valoare la nivel global;
- Național: Susținerea parteneriatelor între întreprinderi mari, IMM-uri și organizații
CDI în dezvoltarea unor soluții inovative, care să răspundă nevoilor din industrie,
contribuind la integrarea companiilor în (eco)sistemul de inovare din România.

Situatia Clusterelor Din Romania Aprilie 2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Situatia Clusterelor Din Romania Aprilie 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SITUAȚIA CLUSTERELOR DIN

2 Situația la nivel național

Din punct de vedere al distribuției geografice și al concentrărilor tematice, clusterele din

Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mld EUR)

Aceste performanțe au fost obținute în condițiile unei politici de sprijinire a clusterelor

- Organizarea unor conferințe internaționale anuale menite a ridica gradul de

3 Regiunea de dezvoltare Nord Est

Nr. de întreprinderi NE Angajați NE

Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi NE(mil EUR)

4 Regiunea de dezvoltare Sud Est

Nr. de întreprinderi SE Angajați SE

Cheltuieli C&D SE (mil RON)

5 Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia

Cifră de afaceri SM (mld RON) Exporturi SM (mil EUR)

Cheltuieli C&D SM (mil RON)

Nr. de întreprinderi Angajați

Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mil EUR)

7 Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia

Nr. de întreprinderi SV Angajați SV

Cheltuieli C&D SV (mil RON)

8 Regiunea de dezvoltare Vest

150 166 15000

Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mil EUR)

Cheltuieli C&D (mil RON)

Nr. de întreprinderi Angajați

Cifră de afaceri (mld RON) Exporturi (mil EUR)

10 Regiunea de dezvoltare Centru

Nr. de întreprinderi Angajați

Cheltuieli C&D (mil RON)

Puncte tari Puncte tari

- Existența unor clustere de top la nivel - Incoerența politicii de sprijin a

An Apel Conținut Comentarii

2012 “Poli de Proiecte mari combinând 8 poli de competitivitate au fost

2013 “Clustere”; Proiecte de mică anvergură, 27 proiecte au fot finanțate, având

2015 “Clustere de Proiecte mari, cu un minim al Foarte puține proiecte depuse;

2018 Clustere de Proiecte de mica anvergură Schemă elaborată în cooperare

2020 “Clustere de La fel ca în 2015. Lansare întârziată, deadline iunie

Analizând cele de mai sus, se pot trage următoarele concluzii :

S-ar putea să vă placă și