UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TEME DE CONTROL
DISCIPLINA FISCALITATE

Student,
DRILEA ANA MARIA

Suceava
2023

1
 CUPRINS

TEMA DE CONTROL NR. 1 - EXEMPLIFICAREA SITUAȚIILOR PARTICULARE

PRIVIND ÎNREGISTRAREA TVA 3
TVA ȘI ACHIZIȚIILE INTRACOMUNITARE 3
TVA ȘI AMBALAJE CE CIRCULĂ ÎN REGIM DE RESTITUIRE 4
TVA ȘI AVANSURI 7
REGIMUL DEDUCERILOR PRIVIND TVA 9
TEMA DE CONTROL NR. 2 – CALCULAREA ȘI ÎNREGISTRAREA IMPOZITULUI
PE PROFIT. CALCULAREA ȘI ÎNREGISTRAREA IMPOZITULUIPE VENITURILE
DE NATURA SALARIILOR ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE AFERENTE ACESTORA
10
DETERMINAREA REZULTATULUI FISCAL 10
CALCULUL SCUTIRII DE IMPOZIT PENTRU PROFITUL REINVESTIT DE CĂTRE
CONTRIBUABILII CARE APLICĂ 10
CALCULUL SCUTIRII DE IMPOZIT PENTRU PROFITUL REINVESTIT DE CĂTRE
CONTRIBUABILII CARE APLICĂ SISTEMUL ANUAL DE DECLARARE ŞI PLATĂ A
IMPOZITULUI PE PROFIT 11
CALCUL PRIVIND DEDUCTIBILITATEA CHELTUIELILOR DE PROTOCOL 11
DECLARAREA ŞI PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT 12
TRECEREA DE LA SISTEMUL DE IMPUNERE PE VENITURILE
MICROÎNTREPRINDERILOR LA SISTEMUL DE IMPUNERE PRIN IMPOZIT PE PROFIT
12
COMPONENTELE VENITURILOR SALARIALE 13
CALCULUL ŞI ÎNREGISTRAREA CONTRIBUŢIILOR SOCIALE ŞI IMPOZITULUI PE
VENITURILE DE NATURA SALARIILOR 14

2
 TEMA DE CONTROL NR. 1 - EXEMPLIFICAREA
SITUAȚIILOR PARTICULARE PRIVIND
ÎNREGISTRAREA TVA

TVA ȘI ACHIZIȚIILE INTRACOMUNITARE

APLICAȚIA NR.1.
Se efectuează o achiziție intracomunitară de mărfuri la cost de achiziție de 8.000 euro.
Mărfurile sunt recepționate pe data de 10 aprilie (1 euro = 4,9152 lei). Factura este primită pe 20
mai (1 euro = 5,05 lei). La dat de 31 aprilie 1 euro = 5 lei, iar la 15 mai 1 euro = 5,13 lei

Se înregistrează operațiunile ce rezultă din problema dată:

10 aprilie
371 = 408 39.321,6 39.321,6
Se înregistrează achiziția intracomunitară fără
factură
4,9152*8.000

31 aprilie
665 = 408 678,4 678,4
Se înregistrează reevaluarea datoriilor la
sfârșitul lunii aprilie
(5-4,9152)*8.000

15 mai
408 = 401 40.000 40.000
371 = 401 1.040 1.040
Se înregistrează autofacturarea mărfurilor

4426 = 4427 7.797,6 7.797,6

Se înregistrează taxarea inversă
41.040*19%

20 mai
4426 = 4427 121,6 121,6
Regularizarea TVA
19%*640[(5,13-5,05)*8.000]

3
APLICAȚIA 2
Pe data de 10 februarie se primește factura de la un furnizor din Italia în valoare de 3.000
euro (1 euro = 4,4521 lei). Marfa este recepționată pe 16 februarie, dată la care 1 euro = 4,4554
lei. Plata furnizorului de face pe 20 februarie, la un curs de 1 euro = 4,4462 lei.
Se înregistrează operațiunile ce rezultă din problema dată:

10 februarie
327 = 401 13.356,3 13.356,3
Se înregistrează factura aferentă mărfurilor
3.000*4,4521

4426 = 4427 2.537,697 2.537,697

Se înregistrează TVA aferentă mărfurilor
13.356,6*19%

16 februarie
371 = 327 13.356,3 13.356,3
371 = 401 9,9 9,9
4426 = 4427 1,881 1,881
Se înregistrează recepția mărfii și diferențele aferente

20 februarie
401 = 5124 13.338,6 13.338,6
Se înregistrează plat facturii față de furnizorul
extern

401 = 765 27,6 27,6

Se înregistrează diferența de curs valutar

TVA ȘI AMBALAJE CE CIRCULĂ ÎN REGIM DE RESTITUIRE

Se consideră:
FUENIZOR - A
CLIENT – B

La începutul perioadei de gestiune, A deține în stoc produse finite evaluate la cost standard
10.000 lei, cost efectiv de producție 8.000. Ulterior, A obține produse finite la cost standard
12.000 lei cu o diferență nefavorabilă de 1.000 lei. A vinde lui B produse finite cu o rată a
profitului de 25%, valoarea de înregistrare a produselor vândute este de 15.000 lei.
Produsele sunt vândute în ambalaje restituibile cu o valoare de înregistrare de 1.500 lei. B
restituie 70% din ambalaje. Ambalajele nerestituire se facturează de către A cu un adaos
comercial de 15%.
A și B sunt înregistrați în sfera aplicării TVA-ului.
Se cere înregistrarea operațiunilor în ambele contabilități:

4
 CONTABILITATEA A
Sid 345 = 8.000 lei
Sid 348 = 1.500 lei

345 = 711 12.000 12.000

Se înregistrează obținerea produselor finite

348 = 711 1.000 1.000

Se înregistrează diferența aferentă produselor
finite obținute

4111 = % 23.812,5
7015 18.750(15.000+25%*15.000)
4427 3.562,5(19%*18.750)
419 1.500
Se înregistrează vânzarea produselor finite

358 = 381 1.500 1.500

Se înregistrează ambalajele trimise la terți

711 = 345 15.000 15.000

Se înregistrează descărcarea gestiunii de
produsele vândute

711 = 348 -3.750 -3.750

Se înregistrează diferența de preț aferentă
produselor finite vândute
1.500+1.000 −500
K= = = -0,025*100 = -
8.000+12.000 20.000
2,5
->25%

K*R = -25% * 15.000= -3.750

419 = 411 1.050 1.050

381 = 358 1.050 1.050
Se înregistrează anularea creanței și a datoriei
privind ambalajele

419 = 411 450 450

Se înregistrează închiderea contului 419 cu
ambalajele rămase

4111 = % 642,6
708 540(450+20%)
4427 102,6
Se înregistrează vânzarea ambalajelor

608 = 358 450 450

5
 Se înregistrează descărcarea gestiunii de
ambalajele nerestituite
CONTABILITATEA B

% = 401 23.812,5
301 18.750
4426 3.562,5
409 1.500
Se înregistrează recepția materiilor prime în
ambalaje restituibile

8033 = 1.500 1.500

Se înregistrează bunurile primite în custodie

401 = 409 1.050 1.050

8033 1.050 1.050
Se înregistrează restituirea a 70% din ambalaje

401 = 409 450 450

Se înregistrează închiderea contului 409/
stingerea creanței fașă de furnizor

% = 401 642,6
381 540
4426 102,6
Se înregistrează achiziția ambalajelor

= 8033 450 450

Se înregistrează bunurile primite în custodie

FICTIV
% = 401 642,6
608 540
4426 102,6
Se înregistrează pierderea asociată ambalajelor

461 = % 642,6
758 540
4427 102,6
Se înregistrează imputarea bunurilor pierdute

635 = 4426 102,6 102,6

Se înregistrează anularea TVA în cazul în care
nu este deductibil

6
 TVA ȘI AVANSURI

Se consideră:
FUENIZOR - A
CLIENT – B

A practică comerț en-gros, aplică un adaos comercial de 20% și are în stoc mărfuri în
valoare de 6.000 lei.
B practică comerțul cu amănuntul, aplică un adaos comercial de 30% și deține în stoc
mărfuri în valoare de 10.000 lei.
A și B sunt înregistrați ca plătitori de TVA.

Pe data de 25 octombrie N, furnizorul A încasează de la clientul B un avans de 20% din

contravaloarea mărfurilor ce vor fi vândute în luna noiembrie. Valoarea totală a contractului este
de 17.850 lei. A emite factura fiscală pentru avans.
Pe 12 noiembrie N are loc livrarea mărfurilor însoțite de factură.
Decontarea între cele două entități se face pe 10 decembrie.
Clientul B vinde în cursul lunii noiembrie 60% din mărfurile achiziționate prin magazinul
propriu de desfacere.
Se cere înregistrarea operațiunilor în ambele contabilități.

Sid 371 = 6.000 lei = CA+adaos

Sic 378 = 20/120 * 6000 = 1.000 lei (adaos)

CONTABILITATEA A

25 octombrie N
4111 = % 4.248,3
419 3.570
4427 678,3
Se înregistrează factura pentru avans

5121 = 4111 4.248,3 4.248,3

Se înregistrează încasarea avansului

25 octombrie
4111 = % 17.850
707 15.000
4427 2.850
Se înregistrează vânzarea mărfurilor conform
facturii

4111 = % 4.248,3
419 3.570
4427 678,3
Se înregistrează stornarea avansului

7
 % = 371 15.000
607 12.500
378 2.500
Se înregistrează încasarea avansului

10 decembrie
5121 = 4111 13.601,7 13.601,7
Se înregistrează decontarea finală

CONTABILITATEA B

% = 401 4.248,3
409 3.570
4426 678,3
Se înregistrează factura pentru avans

401 = 5121 4.248,3 4.248,3

Se înregistrează plata avansului

% = 401 17.850
371 15.000
4426 2.850
Se înregistrează achiziția mărfurilor conform
facturii

% = 401 4.248,3
4091 3.570
4426 678,3
Se înregistrează stornarea avansului

371 = % 8.205
378 4.500
4428 3.705
Se înregistrează formarea prețului cu
amănuntul

5311 = % 23.205
707 19.500
4427 3.705
Se înregistrează formarea prețului cu
amănuntul

4427 = % 3.705
4426 2.850
4428 855
Se înregistrează formarea prețului cu
amănuntul

8
 REGIMUL DEDUCERILOR PRIVIND TVA

La data de 15.04.N se achiziţionează de la un furnizor intern un autoturism, care va fi

folosit parţial în scop economic. Costul de achiziţie este de 50.000 lei, TVA 19%.

% = 404 59.000
2133 50.000
4426 9.500
Se înregistrează achiziția autoturismului

2133 = 4426 4.750 4.750

Se înregistrează trecerea TVA nedeductibilă

(50%) în costul de achiziţie al autoturismului

9
 TEMA DE CONTROL NR. 2 – CALCULAREA ȘI
ÎNREGISTRAREA IMPOZITULUI PE PROFIT.
CALCULAREA ȘI ÎNREGISTRAREA IMPOZITULUIPE
VENITURILE DE NATURA SALARIILOR ȘI
CONTRIBUȚIILE SOCIALE AFERENTE ACESTORA

DETERMINAREA REZULTATULUI FISCAL

În anul N, societatea Alfa înregistrează venituri totale de 200.000 lei, incluzând venituri
neimpozabile de 30.000 lei şi cheltuieli totale de 80.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile de
12.000 lei şi cheltuieli de cercetare de 30.000 lei.
Să se determine impozitul pe profit datorat de societatea Alfa.

Deducerile fiscale = 30.000 lei x 50% = 15.000 lei;

Profit impozabil = 200.000-80.000-30.000+12.000-15.000=87.000 lei;
Impozit pe profit = 87.000 x 16% = 13.920 lei.

CALCULUL SCUTIRII DE IMPOZIT PENTRU PROFITUL REINVESTIT

DE CĂTRE CONTRIBUABILII CARE APLICĂ

Societatea A achiziționează și pune în funcțiune în luna octombrie N un echipament

tehnologic în valoare de 50.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie N-31
decembrie N este 450.000 lei. La sfârșitul anului N societatea înregistrează un profit impozabil
în sumă de 560.000 lei. Pentru primele trei trimestre societatea a plătit un impozit pe profit de
42.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg
următoarele etape:

 se calculează impozitul pe profit aferent anului N:

560.000 * 16% = 89.600 lei, din care impozitul pe profit aferent trimestrului IV este
47.600 lei;

 se calculează impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: având în vedere faptul că

profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie N-31 decembrie N în sumă de 450.000 lei
acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit scutit este:
50.000 * 16% = 9.500 lei; impozit pe profit scutit = 9.500 lei;

 repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:

a)determinarea sumei aferente rezervei legale, dacă contribuabilul are obligaţia constituirii
acesteia potrivit legii. Presupunem, în acest caz, că societatea A repartizează 5% din
profitul contabil pentru constituirea rezervei legale (450.000 * 5% = 22.500), partea
alocabilă profitului reinvestit fiind 50.000 * 5% = 2.500 lei;

10
 b)determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
50.000 – 2500 = 25.500 lei.
Valoarea fiscală a echipamentului tehnologic este 50.000 lei care se amortizează linear sau
degresiv potrivit art. 28 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu
poate opta pentru amortizarea accelerată.

CALCULUL SCUTIRII DE IMPOZIT PENTRU PROFITUL REINVESTIT

DE CĂTRE CONTRIBUABILII CARE APLICĂ SISTEMUL ANUAL DE
DECLARARE ŞI PLATĂ A IMPOZITULUI PE PROFIT

La sfârșitul anului N o societate înregistrează un profit impozabil în sumă de 1.900.000 lei.

Profitul contabil brut aferent anului N este de 1.500.000 lei. Societatea achiziționează și pune în
funcțiune în luna martie Un echipament tehnologic în valoare de 65.000 lei, în luna iulie un
echipament tehnologic în valoare de 90.000 lei și în luna octombrie mai multe calculatoare în
valoare totală de 22.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului reinvestit se parcurg
următoarele etape:
 se calculează impozitul pe profit aferent anului N:
1.900.000 x 16% = 304.000 lei;
 se determină valoarea totală a investițiilor realizate în echipamente tehnologice și
calculatoare:
65.00 0 + 90.000 + 22.000 = 177.000 lei;
 având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe
profit aferent profitului reinvestit este:
177.000 x 16% = 28.320 lei; impozit pe profit scutit = 28.320 lei;
 repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe
profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale. Presupunem, în acest caz, că societatea
repartizează 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabilă
profitului reinvestit fiind
177.000 x 5% = 8.850 lei;
 determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:
177.000 – 8.850 = 168.150 lei.
Valoarea fiscală a activelor respective se amortizează linear sau degresiv potrivit art. 28 din
Codul fiscal.
Pentru aceste active contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerată.

CALCUL PRIVIND DEDUCTIBILITATEA CHELTUIELILOR DE

PROTOCOL

La data de 31.12.N, situaţia la entitate se prezintă astfel:

 venituri totale 70.000 lei, din care 5.000 din dividente primite de la o persoană juridică la
care entitatea deţine 30% din capitalul social din anul N-4;
 cheltuieli totale 60.000 lei, din care 2.500 lei cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă
trimestrului anterior şi cheltuieli de protocol de 4.000 lei (situaţia 1) şi 220 lei (situaţia 2).

11
 Achiziţiile care au dus la înregistrarea cheltuielilor de protocol reprezintă cadouri cu
valoare unitară mai mică de 250 lei/beneficiar, entitatea având drept integral de deducere a TVA.
Să se determine impozitul pe profit.

Situaţia 1:
Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli cu
impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (70.000 – 60.000 + 2.500 + 4.000) * 2% =
16.500 * 2* =330 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = Cheltuieli de protocol – Cheltuieli de protocol
deductibile = 4.000 – 330 = 2.670 lei
Rezultat impozabil = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
= 10.000 –5.000 + (2.500 + 2.670) = 10.170 lei
Impozit pe profit = 10.170 x 16% = 1.627,2 lei

Situaţia 2:
Cheltuieli de protocol deductibile = (Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli cu
impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (70.000 – 60.000 + 2.500 + 220) x 2% =
12.750*2% = 254,4 lei
Cheltuieli de protocol realizate efectiv sunt mai mici decât valoare cheltuielilor de protocol
deductibile.
În consecinţă, cheltuielile de protocol sunt deductibile integral.
Rezultat impozabil = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
= 10.000 –5.000 + 2.500 = 7.500 lei
Impozit pe profit = 7.500 x 16% = 1.200 lei

DECLARAREA ŞI PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Exemplul I
Dacă rezultatul fiscal cumulat de la sfârşitul lunii iunie este 25.000 lei, impozitul aferent
este de 4.000 lei (25.000 lei x 16%). Impozitul pe profit datorat pentru trimestrul I este de 1.200
lei.
Impozitul datorat pentru trimestrul II este de 2.800 lei ( 4.000 lei – 1.200 lei).

Exemplu 2:
Începând cu anul N, o societate a optat pentru sistemul anual cu plăţi anticipate. Impozitul
pe profit declarat pentru anul N-1 prin formularul 101 a fost de 51.000 lei. Indicele preţurilor de
consum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual pentru
anul N este de 112,2%.
Plată anticipată trimestrială = (51.000 lei/4 trimestre) * 112,2% = 14.305,5 lei.

TRECEREA DE LA SISTEMUL DE IMPUNERE PE VENITURILE

MICROÎNTREPRINDERILOR LA SISTEMUL DE IMPUNERE PRIN
IMPOZIT PE PROFIT

O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează

următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.N

12
707 – 650.000 lei
607 – 400.000 lei
605 – 8.000 lei
641 – 28.000 lei

Extras rulaje cumulate la 30.06.N

707 – 1.700.000 lei
607 – 1.100.000 lei
605 – 21.000 lei
641 – 120.000 lei

Extras rulaje cumulate la 30.09.N

707 – 5.200.000 lei
607 – 2.100.000 lei
605 – 32.000 lei
641 – 200.000 lei
Societatea nu realizează venituri nesupuse impozitului impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor şi are angajaţi.
Cursul de schimb valutar la 31.12. N-1 a fost de 4,9125 lei/euro.
1.000.000 euro x 4,9125= 4.912.500 lei
31. 03. N: Venit = 650.000< 4.912.500 lei
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor: 650.000 x 1% = 6.500 lei scadenţă 25.04. N

30.06. N: Venit cumulat: 1.700.000 < 4.912.500 lei

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor: (1.700.000 – 650.000) * 1% = 10.500 lei
scadenţă 25.07.

30.09.N: Venit cumulat : 5.200.000> 4.912.500 lei

Rezultat impozabil = (5.200.000– 1.700.000) – (2.332.000– 1.241.000) = 3.500.000 –
1.091.000 = 2.409.000 lei
Impozit pe profit = 2.409.000 lei * 16% = 385.440 lei scadența la 25.10.N

COMPONENTELE VENITURILOR SALARIALE

1. Un salariat primeşte sub forma veniturilor în natură un costum, produs în cadrul unităţii
în care este angajat, la costul de producţie de 500 lei.
Venitul salariatului = 500 lei + 95 lei (TVA) = 595 lei
În mod identic, în cazul în care costumul nu este produs de angajator, ci a fost achiziţionat
de pe piaţă la preţul de 500 lei, venitul salariatului este de 595 lei.

2. Un angajat foloseşte cu titlu gratuit în interes propriu maşina de serviciu, a cărei valoare
de intrare este de 50.000 lei, parcurgând într-o lună distanţa de 1.200 km. În aceeaşi lună
foloseşte autoturismul şi în interes de serviciu, parcurgând distanţa de 1.500 km.
Valoarea avantajului pentru folosinţa cu titlu gratit a unui vehicul = Valoarea de intrare a
vehiculului x (Nr de km parcurşi în scop personal/ total km)1,7%
Valoarea avantajului = 50.000 x (1.200 km / 2.700 Km) x 1,7% = 377,7 lei

13
 CALCULUL ŞI ÎNREGISTRAREA CONTRIBUŢIILOR SOCIALE ŞI
IMPOZITULUI PE VENITURILE DE NATURA SALARIILOR

Venitul lunar brut al unui salariat cu contract individual de muncă este de 5.000 lei. Se cere
înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor aferente și a contribuțiilor.

Calculul contribuțiilor sociale și impozitului datorate

Corespunzătoare venitului brut aferent perioadei lucrate:
CAS: 25%* 5.000 = 1.250 lei
CASS: 10% * 5.000 = 500 LEI
Impozit: 10% * (5.000 – 1.250 – 500) = 3.250*10% = 325 lei;
CAM: 5.000 * 2,25% = 112,5 lei.

641 = 421 5.000 5.000

Se înregistrează cheltuielile cu salariile

421 = % 2.075
4312 1.250
4314 500
444 325
Se înregistrează reținerile salariale din fondul
de salarii: impozitul de natura salariilor, CAS,
CASS

646 = 436 112,5 112,5

Se înregistrează CAM

421 = 5121 2.925 2,925

Se înregistrează plata drepturilor aferente

% = 5121 2.187,5
4312 1.250
4314 500
444 325
436 112,5
Se înregistrează plata contribuțiilor și a
impozitului către buget

14