Monografie contabila privind IAS 2 Stocuri

Standardele
Internationale
de Raportare
Financiara
cuprind:
- Standardele
Internationale
de Raportare
Financiara
(IFRS) standarde
emise dupa
2001;
- Standardele
Internationale
de
Contabilitate
(IAS) standarde
emise inainte de 2001;
- Interpretari ale Comitetului International pentru Interpretari privind Raportarea Financiara (IFRIC) - emise
dupa 2001;
- Interpretari ale Comitetului Permanent pentru Interpretari (SIC) - emise inainte de 2001.
IAS au fost emise intre 1973 si 2001 de catre International Accounting Standards Committee (IASC). in
aprilie 2001, IASB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuand dezvoltarea lor. Noile standarde
poarta insa denumirea de IFRS.
Desi in prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente sunt in continuare in vigoare pana la
inlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS.
Este si cazul Standardului International de Contabilitate 2 al carui obiectiv este descrierea tratamentului
contabil aplicabil stocurilor, prin furnizarea de indicatii practice referitoare la determinarea costului si la
recunoasterea ulterioara drept cheltuiala, incluzand orice diminuare a valorii pana la valoarea realizabila
neta. De asemenea, standardul ofera recomandari cu privire
la formulele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costului stocurilor.
Expunerea proiectului IAS 2 dateaza inca din septembrie 1974, fiind aprobat de Consiliu in octombrie
1975. IAS 2 a fost revizuit in 1993, 1999 si 2003, iar actuala varianta a intrat in vigoare de la 1 ianuarie
2005.
Aria de aplicabilitate a IAS 2 cuprinde toate stocurile cu urmatoarele exceptii:
- productia in curs de executie in cadrul contractelor de constructie, incluzand si contractele de prestari
servicii direct legate de acestea (guvernate de IAS 11 - contracte de constructie);
- instrumentele financiare;

- activele biologice legate de activitatea agricola si de productia agricola in momentul recoltarii (sub
incidenta IAS 41 - Agricultura).
IAS 2 foloseste si defineste in mod expres urmatorii termeni:
1. Stocurile sunt acele active:
- detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
- in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus; sau
- sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza a fi folosite in procesul de
productie sau pentru prestarea de servicii.
2. Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii
normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor estimate necesare
vanzarii.
3. Valoarea justa este suma pentru care ar putea fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, intre parti
interesate, in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective. Regula de baza
referitoare la evaluarea stocurilor este ca acestea trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.
Costurile de achizitie a stocurilor cuprind pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia
acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritatile fiscale), costurile de transport, manipulare si
alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii. Reducerile comerciale,
rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie.

EXEMPLU

SC ABC SRL importa din China marfuri, identificand urmatoarele cheltuieli legate de achizitie.
Valoarea in vama (50.000 lei):
371
"Marfuri"

401
49.000 lei (tinand cont si de reducerea comerciala)
"Furnizori"

Taxele vamale (10% x 50.000 lei = 5.000 lei):

371
"Marfuri"

446
5.000 lei
"Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"

Cheltuielile de transport intern (3.500 lei):

371
"Marfuri"

Cheltuielile de manipulare (500 lei):

401
"Furnizori"

3.500 lei

371
"Marfuri"

401
"Furnizori"

500 lei

Prime de asigurare a marfurilor (1.500 lei):

371
"Marfuri"

401
"Furnizori"

1.500 lei

Reducerea comerciala primita de la furnizor: 1.000 lei.

Societatea estimeaza ca va vinde marfurile la un pret de 80.000 lei, costurile generate de vanzare fiind
estimate la 30.000 lei.
Costul de achizitie = Valoarea in vama (50.000 lei) + Taxe vamale (5.000 lei) + Cheltuieli de transport (3.500
lei) +
Cheltuieli de manipulare (500 lei) + Prime de asigurare (1.500 lei) - Reducerea comerciala (1.000 lei) =
59.500 lei
Valoarea realizabila neta = Pretul de vanzare estimat (80.000 lei) - Costul generat de
vanzare estimat (30.000 lei) = 50.000 lei
La inchiderea exercitiului financiar, tinand cont de regula de baza conform careia stocurile vor fi evaluate la
valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta, stocurile vor fi evaluate la nivelul sumei de
50.000 lei (valoarea realizabila neta), SC ABC SRL inregistrand o depreciere a acestora la nivelul sumei de:
59.500 lei - 50.000 lei = 9.500 de lei.

6814
=
397
9.500 lei
"Cheltuieli de exploatare privind
"Ajustari pentru deprecierea marfurilor"
ajustarile pentru deprecierea activelor
circulante"
Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitatilor produse, cum ar fi costurile cu
manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistematica a regiei de productie, fixa si variabila,
generata de transformarea materialelor in produse finite. Regia fixa de productie consta in acele costuri
indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul
productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si
administrarea sectiilor.
Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional
sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt materiile prime indirecte si forta de munca
indirecta.
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitatii normale de
productie. Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta, in medie, de-a lungul unui
anumit numar de perioade sau sezoane, in conditii normale, avand in vedere si pierderea de capacitate

rezultata din intretinerea planificata a echipamentului.

Nivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala.
Valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii
scazute sau a neutilizarii unor active.
Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care a aparut. in exercitiile in care se
inregistreaza o productie neobisnuit de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este
diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. Regia variabila este
alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive.
Exemplu:

SC ABC SRL fabrica in scopul vanzarii 1.000 de bucati din produsul A.

Cheltuielile de productie au avut urmatoarea structura:
- cheltuieli directe 100.000 lei;
- cheltuieli indirecte 40.000 lei, din care cheltuieli variabile de produc?ie 25.000 lei.
Capacitatea normala de productie este de 1.500 de bucati.
Costul de productie va fi:
- cheltuieli directe: 100.000 lei +
- cheltuieli indirecte variabile: 25.000 lei +
- cheltuieli indirecte fixe: [(40.000 lei - 25.000 lei) x 1.000 buc.] / 1.500 buc. = 10.000 lei = 135.000 lei
345
=
"Produse finite"

711
135.000 lei
"Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"