1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
.
11.
12
.
13
.
14
.
15
.
16
.
17
.
18
.
19
.
20
.
21
.
22
.
23
.
24
.
25
.
26
.
27
.
2

Studiu de caz privind ambalajele

Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.
Studiu de caz privind deprecierea stocurilor..
Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu...
Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie..
Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie..
Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.....
Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.
Studiu de caz privind contabilizarea tranzactiilor in sistem second-hand..

3
3
4
4
8
9
11
12
15
17

Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie..... 19

Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet... 20
Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar...

20

Studiu de caz privind importul de stocuri... 21

Studiu de caz privind exportul de stocuri...

22

Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.. 23

Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare 24
Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti...

24

Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti 24

Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision. 25
Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

26

Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.

27

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere din evidenta contabila...
Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze
de forta majora
Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor
de masa...
Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii...

27
27
28
28

Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. 29

28 Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul

.
exercitiului financiar... 30
29 Studiu de caz privind impozitul pe profit... 31
.
30 Studiu de caz privind cheltuielile de protocol 31
.
CUPRINS

1. Studiu de caz privind ambalajele

Societatea X obtine produse finite din productie proprie la costul de 65.000 lei. Acestea vor fi
utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in valoare de 30.000 lei.

obtinerea de produse finite:

345 = 711
65.000 lei

transferul produselor finite in categoria ambalajelor:

381 = 345
65.000 lei

casarea ambalajelor conform proces verbal de casare:

608 = 381
30.000 lei

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000 lei,
rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei, remiza pentru vanzari superioare sumei de
50.000 lei este de 5%, remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela
intreprinderii este de 10%, scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%. TVA
24%.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute: 90.000 lei
(-) Rabat 5.000 lei
Net1 85.000 lei

(-) Remiza1 (pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei): 85.000 * 5%=4.250 lei
Net2 80.750 lei
(-)Remiza2 (pentru importanta clientului): 80.750 * 10%=8.075 lei
NET COMERCIAL 72.675 lei
(-)Scont de decontare : 72.675 * 2%=1.453,5 lei
NET FINANCIAR 71.221,5 lei
(+) TVA : 71.221,5 * 24%=17.093,16 lei
NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) 88.314,66 lei
Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:

In contabilitatea furnizorului:

Contabilizarea vanzarii marfurilor:

411 = %

707

72.675 lei

4427

17.093,16 lei

Contabilizarea scontului de decontare acordat:

667 = 411

89.768,16 lei

1.453.5 lei

In contabilitatea clientului:

Contabilizarea achizitiei stocurilor:

% = 401

89.768,16 lei

3xx

72.675 lei

4426

17.093,16 lei

Contabilizarea scontului de decontare obtinut:

401 = 767

1.453,5 lei

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor

Societatea X detine pe stoc marfuri care dateaza de 4 ani de zile. Valoarea contabila a acestora
este de 10.000 lei. Intre timp, piata calculatoarelor a evoluat, astfel ca, la data curenta astfel de
computere nu se mai utilizeaza, iar valoarea lor de piata (valoarea realizabila neta) este zero.
In aceste conditii, societatea va inregistra o ajustare pentru depreciere, pentru a prezenta fidel
situatia activelor.

Inregstrare ajustare pentru depreciere:

6814 = 397 10.000 lei

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

Stocurile sunt bunuri detinute in scopul desfasurarii normale a activitatii unei intreprinderi,
bunuri ale caror valori nu justifica incadrarea lor ca active fixe.
Din punctul de vedere al utilitatii, stocurile pot participa la unul sau mai multe cicluri de
fabricatie. Din punctul de vedere al formei materiale, pot fi: produse finite sau semifabricate,
bucati, seturi de mai multe bucati, serii, paleti etc.
Stocurile se pot masura cu una sau mai multe unitati de masura. Atunci cand unui stoc ii sunt
aplicabile mai multe unitati de masura, este importanta stabilirea unitatii de masura de baza
5

pentru contabilitate si formula de transformare a unitatii de masura de baza in toate celelalte

unitati de masura utilizate in legatura cu stocul respectiv.
Metode de evaluare a stocurilor
Conform cadrului legislativ in vigoare, cadru legislativ influentat tot mai mult de aplicarea
Standardelor Internationale de Contabilitate, stocurile se evalueaza astfel:

la costul lor, cost care include pretul platit pentru achizitia stocurilor, transportul acestora,
depozitarea, taxele vamale aferente acolo unde este vorba de bunuri importate;

la costul lor de productie, care include cheltuielile direct atribuibile productiei bunurilor,
precum si o cota de cheltuieli indirecte, calculate intr-un mod rezonabil.

La data iesirii din entitate sau la darea in consum (art. 61) , bunurile se evalueaza si se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate.
La iesirea din gestiune a stocurilor , acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea uneia din urmatoarele metode:
A. metoda primul intrat - primul iesit - FIFO;
B. metoda costului mediu ponderat - CMP;
C. metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO.
Exemplu

metoda costului mediu ponderat - CMP

Gestiunea unui stoc de faina pentru panificatie la o fabrica de paine:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Stoc

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum
305

18.01

NIR 601

1.000

19.01

NIR 612

1.500

19.01

Bon consum
316

725

1.775

4.135.750

2.400

2.775

6.535.750

2.430

4.275

10.180.750

3.550

8.454.325

725

2.330*

2.381,5

*) 2.300 x 1.000 + 2.350 x 1.500 = 2.330 lei

1.000 + 1.500
Se observa cum costul mediu ponderat evolueaza dupa fiecare achizitie. Valoarea stocului ramas
reprezinta cantitatea ramasa inmultita cu pretul unitar mediu ponderat rezultat dupa ultima
operatiune.
Metoda costului mediu ponderat este foarte usor de utilizat, mai ales in mediu electronic, unde
scaderile din gestiune sunt operate automat odata cu editarea si validarea documentului de iesire
a bunurilor din stoc.
Exemplu metoda primul intrat - primul iesit - FIFO

Reprezinta, asa cum arata si initialele denumirii, metoda de scadere din gestiune a stocurilor in
ordinea intrarii lor (cel mai vechi se scade primul). Este deosebit de potrivita ca metoda de
evidenta a stocurilor, mai ales cand sunt implicate bunuri cu valabilitate limitata, la care trebuie
sa se tina seama de termenele de expirare. Cel mai vechi lot de bunuri intrate se scade primul din
gestiune si, pe cat posibil, pe teren se livreaza de asemenea cel mai vechi lot.
Deoarece metoda nu este interzisa la bunurile fungibile si pentru a pune in evidenta diferenta
dintre cele doua metode, vom folosi exemplul anterior:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Stoc

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum
305

1.775

4.157.500

18.01

NIR 601

1.000

2.400

2.775

6.557.500

19.01

NIR 612

1.500

2.430

4.275

10.202.500

19.01

Bon consum
316

725

Bon consum
316

2.300

275

2.300

4.000

9.570.000

450

2.350

3.550

8.512.500

Se observa ca bonul de consum nr. 316 a fost scazut partial din restul ramas de la primul lot (NIR
576) si partial din lotul urmator.
Valoarea stocului ramas se compune din:
1.050 kg x 2.350 lei/kg = 2.467.500 lei;
1.000 kg x 2.400 lei/kg = 2.400.000 lei;

1.500 kg x 2.430 lei/kg = 3.645.000 lei;

TOTAL:

8.512.500 lei.

Trebuie remarcat ca valoarea stocului calculata dupa metoda costului mediu ponderat este mai
redusa decat cea calculata dupa metoda FIFO. Implicit, valoarea transferata pe cheltuieli in cazul
primei metode este mai mare cu 58.310 lei, profitul consemnat de situatiile financiare fiind
influentat corespunzator.
Din acest motiv, permanenta metodei de evidenta a stocului este deosebit de importanta. Odata
aleasa, ea nu poate fi schimbata fara o fundamentare temeinica si fara calculul corespunzator al
influentei schimbarii de metoda si reflectarea acesteia in situatiile financiare si in notele
explicative ce le insotesc.
Exemplu metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO
Este o metoda care a fost dezvoltata cu scopul de a proteja intreprinderea de efectele schimbarii
semnificative a preturilor de cumparare ale stocurilor, asigurandu-se recuperarea in primul rand a
celui mai mare cost al unitatii de stoc ultima aprovizionata.
Metoda este numai recent recunoscuta de legislatia fiscala in Romania si reprezinta, din punct de
vedere contabil, un tratament alternativ. Daca o utilizati, se impune reflectarea influentei aplicarii
ei asupra situatiilor financiare in comparatie cu unul dintre tratamentele standard admise.
Iata care este situatia aplicarii metodei LIFO la datele din exemplul de mai sus:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Stoc

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum

1.775

4.121.250

725

2.350

305

18.01

NIR 601

1.000

2.400

2.775

6.521.250

19.01

NIR 612

1.500

2.430

4.275

10.166.250

19.01

Bon consum
316

3.550

8.404.500

725

2.430

Se observa ca valoarea finala a stocului este cea mai scazuta potrivit acestei metode:
1.000 kg x 2.300 lei/kg = 2.300.000 lei;
775 kg x 2.350 lei/kg = 1.821.250 lei;
1.000 kg x 2.400 lei/kg = 2.400.000 lei;
775 kg x 2.430 lei/kg = 1.883.250 lei;
TOTAL:

8.404.500 lei.

Aplicarea acestei metode duce implicit la reflectarea profitului celui mai scazut.

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu

Societatea X achizitioneaza marfuri din import la pretul de 10.000 Euro. Factura pentru
cheltuielile externe de transport este in valoare de 1.000 Euro, iar cheltuielile de transport intern,
pana la destinatie, sunt in suma de 2.000 lei, TVA 24%. Taxa vamala este de 10%, iar comisionul
vamal este de 0,5%. Cursul valutar, conform DVI (declaratia vamala de import), este de 4,5
lei/Euro. Cheltuielile efectuate in vama (taxe, comision, TVA) se achita prin banca in ziua
importului, furnizorul intern dupa 11 zile, furnizorul pentru transportul extern dupa 14 zile
(cursul Euro este de 4,3 lei) si furnizorul de marfa dupa 30 de zile (cursul Euro este de 4,6 lei).
Care sunt inregistrarile efectuate in contabilitate?
10

factura de marfa:
371 = 401
45.000 lei (10.000E*4.50 lei)

factura pentru cheltuielile externe de transport:

371 = 401
4.500 lei (1.000E*4.5 lei)

taxa vamala:
371 = 446.x 4.950 lei (45.000 lei + 4.500 lei)*10%

comisionul vamal:
371 = 447.x 247,5 lei (45.000 lei + 4.500 lei)*0.5%
plata TVA in vama:
4426 = 5121 13.127,40 lei (45.000 lei + 4.500 lei + 4.950 lei + 247,5 lei)*24%

plata taxelor in vama (taxa vamala si comisionul vamal):

446.x = 5121 4.950 lei
447.x = 5121 247,5 lei

factura pentru transport intern:

% = 401
2.480 lei
371
2.000 lei
4426
480 lei

plata furnizor intern:

401 = 5121 2.480 lei

plata furnizor transport extern:

401 = 5124 4.500 lei
(1.000E*4,5 lei)
5124 = 765

200 lei

plata furnizor de marfuri:

% = 5124
46.000 lei
401
45.000 lei
665
1.000 lei

(1.000E* (4,5 4,3))

(10.000E*4,5 lei)
(10.000E*(4,6 4,5))

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie

11

12

13

14

15

16

17

Societatea X realizeaza un program software pentru unul din departamentele sale proprii. La
realizarea acestuia s-au folosit mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile inregistrate sunt
prezentate mai jos, insotite de o impartire a acestora in cheltuieli aferente fazei de dezvoltare si
fazei de cercetare.
Specificatie
Cercetare
Dezvoltare

AnulN

Primaechipade
Activitatideobtinerede

informaticieniachizitioneaza
cunostintenoi

18

multiplecduriinvederea

studiuluiasupraunor
4000lei

programesimilare

Adouaechipaefetueazaun
Cautaredealternative

19

studiusuplimentarasupra

activitatiiprimeiaprecumsio
6000lei

analizaprinintermediul

internetului

Atreiaechipade
Selectiaaplicatiilorobtinute
20

informaticienianalizeazasi

evalueazaconcluziileprimelor
3000lei

douaechipe

Intocmireamodeluluilogical
Selectiafinalaaaltenativelor

21

datelor
posibile

5600lei

Intocmireamodelului
Intrucatnuexistacertitudinea

conceptualaldatelorsi
finalizariiproiectului,aceasta

proiectareaaplicatiei,
fazavafiinclusatotin

22

informaticieniinusuntsiguri
cheltuielidecercetare

deexistentresusrselorpentru

finalizareaproiectului
8000lei

Programareaefectivasi

23

Proiectarea,testareasi

analizaprogramului

analizaalternativeloralese

informatic

18000lei

TotalcosturiAnN
26600lei

24

18000lei

Specificatie
Cercetare

Dezvoltare

AnulN

25

Testareaprogramului

24000lei

TotalcosturiAnN+1
0lei

24000lei

26

faza de cercetare an N:
614 = 5121 26 600 lei

faza de dezvoltare an N:
233 = 721
18 000 lei

faza de dezvoltare an N+1:

233 = 721
24 000 lei

receptie imobilizare an N+1:

208 = 233
42 000 lei

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie

O entitate hotaraste construirea in regie proprie a unei hale industrialei.In acest scop in prima
luna au loc urmatoarele cheltuieli:
-

cu materiale auxiliare: 3.000 lei

cu salariile: 2.660 lei.

In a doua luna se mai cheltuiesc materiale in valoare de 1.000 lei , apoi se receptioneaza si se da
in folosinta. Durata normala de functionare este de 10 ani.
Pentru simplificare, nu se iau in considerare cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar fi
contributiile entitatii la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj.

Cheltuieli cu materialele auxiliare in prima luna:

6021 = 3021 3.000 lei

Cheltuieli cu salariile:
641 = 421

27

2.660 lei

Inregistrarea investitiei neterminate la sfarsitul lunii:

231 = 722

5.660 lei

Cheltuieli cu materialele consumate in luna a doua:

6021 = 3021 1.000 lei

Decontarea cheltuielilor de investitii in luna a doua:

231 = 722

Receptia finala si darea in functiune a cladirii:

212 = 231

1.000 lei

6.660 lei

Amortizarea lunara a magaziei

6811 = 2812 50,50 lei (6.660:10 ani: 12 luni)

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimonio

La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza
in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:

metodaprimulintratprimuliesitFIFO;
28

metodacostuluimediuponderatCMP;

metodaultimulintratprimuliesitLIFO.

Exemplu

metoda costului mediu ponderat - CMP

Gestiunea unui stoc de faina pentru panificatie la o fabrica de paine:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Stoc

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum
305

1.775

4.135.750

18.01

NIR 601

1.000

2.400

2.775

6.535.750

19.01

NIR 612

1.500

2.430

4.275

10.180.750

19.01

Bon consum

3.550

8.454.325

29

725

725

2.330*

2.381,5

316
*) 2.300 x 1.000 + 2.350 x 1.500 = 2.330 lei
1.000 + 1.500
Se observa cum costul mediu ponderat evolueaza dupa fiecare achizitie. Valoarea stocului ramas
reprezinta cantitatea ramasa inmultita cu pretul unitar mediu ponderat rezultat dupa ultima
operatiune.
Metoda costului mediu ponderat este foarte usor de utilizat, mai ales in mediu electronic, unde
scaderile din gestiune sunt operate automat odata cu editarea si validarea documentului de iesire
a bunurilor din stoc.
Exemplu metoda primul intrat - primul iesit - FIFO

Reprezinta, asa cum arata si initialele denumirii, metoda de scadere din gestiune a stocurilor in
ordinea intrarii lor (cel mai vechi se scade primul). Este deosebit de potrivita ca metoda de
evidenta a stocurilor, mai ales cand sunt implicate bunuri cu valabilitate limitata, la care trebuie
sa se tina seama de termenele de expirare. Cel mai vechi lot de bunuri intrate se scade primul din
gestiune si, pe cat posibil, pe teren se livreaza de asemenea cel mai vechi lot.
Deoarece metoda nu este interzisa la bunurile fungibile si pentru a pune in evidenta diferenta
dintre cele doua metode, vom folosi exemplul anterior:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Stoc

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum

1.775

4.157.500

30

725

2.300

305

18.01

NIR 601

1.000

2.400

2.775

6.557.500

19.01

NIR 612

1.500

2.430

4.275

10.202.500

19.01

Bon consum
316

Bon consum
316

275

2.300

4.000

9.570.000

450

2.350

3.550

8.512.500

Se observa ca bonul de consum nr. 316 a fost scazut partial din restul ramas de la primul lot (NIR
576) si partial din lotul urmator.
Valoarea stocului ramas se compune din:
1.050 kg x 2.350 lei/kg = 2.467.500 lei;
1.000 kg x 2.400 lei/kg = 2.400.000 lei;
1.500 kg x 2.430 lei/kg = 3.645.000 lei;
TOTAL:

8.512.500 lei.

Trebuie remarcat ca valoarea stocului calculata dupa metoda costului mediu ponderat este mai
redusa decat cea calculata dupa metoda FIFO. Implicit, valoarea transferata pe cheltuieli in cazul
primei metode este mai mare cu 58.310 lei, profitul consemnat de situatiile financiare fiind
influentat corespunzator.
Din acest motiv, permanenta metodei de evidenta a stocului este deosebit de importanta. Odata
aleasa, ea nu poate fi schimbata fara o fundamentare temeinica si fara calculul corespunzator al
influentei schimbarii de metoda si reflectarea acesteia in situatiile financiare si in notele
explicative ce le insotesc.

31

Exemplu metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO

Este o metoda care a fost dezvoltata cu scopul de a proteja intreprinderea de efectele schimbarii
semnificative a preturilor de cumparare ale stocurilor, asigurandu-se recuperarea in primul rand a
celui mai mare cost al unitatii de stoc ultima aprovizionata.
Metoda este numai recent recunoscuta de legislatia fiscala in Romania si reprezinta, din punct de
vedere contabil, un tratament alternativ. Daca o utilizati, se impune reflectarea influentei aplicarii
ei asupra situatiilor financiare in comparatie cu unul dintre tratamentele standard admise.
Iata care este situatia aplicarii metodei LIFO la datele din exemplul de mai sus:

Data

Document

Intrari

Iesiri

Cantitate
(kg)

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Stoc

Pret
unitar

Cantitate
(kg)

Valoare

15.01

NIR 576

1.000

2.300

1.000

2.300.000

16.01

NIR 579

1.500

2.350

2.500

5.825.000

17.01

Bon consum
305

1.775

4.121.250

18.01

NIR 601

1.000

2.400

2.775

6.521.250

19.01

NIR 612

1.500

2.430

4.275

10.166.250

19.01

Bon consum

3.550

8.404.500

32

725

725

2.350

2.430

316

Se observa ca valoarea finala a stocului este cea mai scazuta potrivit acestei metode:
1.000 kg x 2.300 lei/kg = 2.300.000 lei;
775 kg x 2.350 lei/kg = 1.821.250 lei;
1.000 kg x 2.400 lei/kg = 2.400.000 lei;
775 kg x 2.430 lei/kg = 1.883.250 lei;
TOTAL:

8.404.500 lei.

Aplicarea acestei metode duce implicit la reflectarea profitului celui mai scazut.

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor

Societatea X detine productie neterminata si produse finite. De ce prevederi legale trebuie sa tina
seama aceasta si ce inregistrari contabile sunt necesare in vederea evidentierii acestora?

Pentru organizarea contabilitatii in cazul activitatilor de productie se tine seama de prevederile

Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale OMFP 3055/2011 privind aprobarea
Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene precum si ale OMFP 1826/2003
pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea
contabilitatii de gestiune
Pentrudesfasurareaactivitatilor:
% = 401

301

33

pretdeachizitie

302

303
4426

Colectarealunaraacheltuieliloraferenteprocesuluideproductie,dupanaturalor:
Evidentiereasalariilorcatrepersonalulimplicatinrealizareaproiectului:
641=421

Evidentiereacontributiilorsuportatedesocietate:
6451 = 431
6452 = 437
Consumuldemateriiprime,materiale,materialedenaturaobiectelordeinventar,pebaza
bonurilordeconsumintocmitelaeliberareadingestiuneutilitatispecificepebazafacturilor
primitedelafurnizoriideastfeldeutilitati:
601 = 301
602 = 302
603 = 303
605 = 401

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate

6811 = 281

Diverse servicii prestate de terti necesare realizarii proiectului

% = 401
34

628
622
624
626
627

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu

valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si care
sunt aferente acestei constructii.
Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la
sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de
efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.
331 = 711
* la sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la
inceputul perioadei pana la finele lunii respective.

Lainceputulluniiurmatoaresereiainregistrareacontabila:
711=331
* Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de la
inceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputul
lunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.

Inregistrareaprodusuluifinitcuvaloareatotalaacosturiloraferente:
345 = 711

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune

35

411 = %
701
4427

711 = 345

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la

sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de
efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

Studiu de caz privind contabilizarea tranzactiilor in sistem second-hand

Din punct de vedere al TVA regimul special pentru bunurile second-hand este reglementat de art.
1522 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si Normele metodologice date in aplicarea
acestuia.
Potrivit acestora, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de
bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta
livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei,
bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori:
a) o persoana neimpozabila;
b) o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila
este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g);
c) o intreprindere mica, in masura in care achizitia respectiva se refera la bunuri de capital;
d) o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa
taxei in regim special.

In acest sens, persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul
desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de
arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana
36

impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de
commission la cumparare sau vanzare.
Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se
afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau
anticihitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme.

Regimul special nu se aplica pentru:

a) livrarile efectuate de o persoana impozabila revanzatoare pentru bunurile achizitionate in
interiorul Comunitatii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin.
(1) lit. a) si e)-g) si art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumparare, la achizitia intracomunitara sau la
importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;
b) livrarea intracomunitara de catre o persoana impozabila revanzatoare de mijloace de transport
noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b).
Daca se aplica regimul special de taxare se va aplica TVA la marja de profit.
Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila
revanzatoare si pretul de cumparare, in care:
1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la
cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele,
obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si
asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia
reducerilor de pret;
2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de
vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.
Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri
supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor.
Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care
au fost sau urmeaza sa fie achizitionate de la persoana impozabila revanzatoare, in masura in
care livrarea acestor bunuri de catre persoana impozabila revanzatoare este supusa regimului
special.
Persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineasca
urmatoarele obligatii:
37

a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care
trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562;
b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special.
Persoana impozabila revanzatoare care efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de
taxa, cat si regimului special, trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa tina evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim;
b) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care
trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 1561 si 1562.
In acest sens, punctul 64 din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003
privind Codul fiscal stabileste ca persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele
obligatii:
a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului
special;
b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
c) va tine un registru comparativ care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale,
alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru
livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata;
d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special;
e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri
supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. La factura se anexeaza
declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nicio scutire sau rambursare a
taxei pentru cumpararea, importul sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate de persoana
impozabila revanzatoare. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele
informatii:
1. numarul de ordine si data emiterii facturii;
2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la
lit. a) sau data primirii bunurilor;
3. numele si adresa partilor;
4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in
regim de consignatie.

38

Inregistrari contabile:
Achizitia marfurilor, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA:
371 = 401

Achitarea facturii emisa de furnizorul extern:

401 = 5124

Vanzarea marfurilor:
Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la marja profitului, aferenta
livrarilor de bunuri supuse regimului special. Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va
inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emise cumparatorului.
5311/411 = %
707
4427

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 = 371

Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie

Societatea X trimite un lot de produse finite inregistrat la costul de productie de 5.000 lei pentru
a fi vandute in consignatie la pret de 7.000 lei. Dupa vanzarea produselor, se trimite factura si se
incaseaza in numerar.

La trimiterea produselor finite se inregistreaza, pe baza Avizului de insotire a marfii cu

mentiunea pentru vanzarea in regim de consignatie si a Bonului de primire in consignatie (sau
alte documente primare pe care le intocmiti conform politicilor si procedurilor aplicate de dvs. si
consignant):
39

354 = 345

5.000 lei

Dupa ce sunt vandute produsele, consignantul va anunta si intocmiti factura:

411 = %

8.680 lei

701

7.000 lei

4427

1.680 lei

Destocarea produselor finite vandute:

711 = 354

5.000 lei

Incasarea contravalorii facturii:

5121 = 411

8.680 lei

Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet

La data de 01.08.N, casa de amanet X incheie un contract cu o persoana fizica Y proprietara a

unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.000
lei, pe termen de 12 luni. Persoana Y va achita casei de amanet un comision de 20%.Comision =
1.000 x 20% = 200.

Acordarea imprumutului
2678 = 5311 1.000 lei
si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet prin
contul 8033 -1.000 lei

40

Rambursare imprumut:
5311 = %

1.200 lei

2678

1.000 lei

704

200 lei

si, concomitent, extracontabil se inregistreaza returnarea bunurilor primite in regim de

amanet prin contul 8033 -1.000 lei

Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar

La punctul de schimb valutar deschis de catre X S.R.L. se efectueaza in data de 14 iulie 2013
urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta catre/ de la populatie la cursurile afisatein
moneda nationala:
-

cumpararea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6400 lei/EURO;

vanzarea a 4.000 EURO la un curs valutar de 4,6900 lei/EURO.

Cumpararea de valuta:
5314 = 5311 18.560 lei (4000Eur*4,64lei/Eur)

Vanzarea de valuta:
5311 = %
5314
708

18.760 lei
18.560 lei
200 lei

(4000Eur*(4,69-4,64))

Studiu de caz privind importul de stocuri

41

Societatea X importa marfuri pentru un client in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 8000
$, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatii
N 5%, cursul de schimb la data vamuirii 3.5 lei/$.

DeterminareaobligatiilorfiscalesiacomisionuluisocietatiiN:

ValoareaexternaCIF:8000$*3.5lei/$=28000lei

Taxavamala:28000lei*10%=2800lei

Comisionvamal:28000lei*0.5%=140lei

Accize:(28000lei+2800lei+140lei)*40%=30940*40%=12376lei

TVA:(28000lei+2800lei+140lei+12376lei)*24%=43316lei*24%=10395.84lei

Comisionintermediere:28000lei*5%=1400lei

TVAcomisionintermediere:1400lei*24%=336lei

Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura:

4111 = %

42

53.711,84lei

401

28.000lei

446.1Taxavamala

2.800lei

446.2Accize

12.376lei

446.3TVA
447Fondurispecial

10.395,84lei
140lei

Facturarea comisionului de intermediere:

4111 = %

1.736lei

704

1.400lei

4427

336lei

Plata taxelor datorate in vama:

% = 5121

25.711,84lei

446.1Taxavamala

2.800lei

446.2Accize

12.376lei

446.3TVA

10.395,84lei

447Fondurispecial

140lei

Studiu de caz privind exportul de stocuri

Societatea comerciala X a vandut in luna iunie 2011 marfuri la extern pe cont propriu in conditii
de livrare CIF: vaoare externa CIF 3000$, transport extern pe apa 200$, asigurare pe parcurs
extern 100$. Cursurile de schimb au fost urmatoarele:
la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;
la incasarea creantelor: 3.25 lei/$;
43

la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern: 3.23 lei/$;

la plata transportului pe parcurs extern: 3.19 lei/$.

!Utilizand transportul pe apa, livrarile la extern se pot face in urmatoarele conditii de livrare:!
FOB portul romanesc de incarcare, pretul extern este format doar din pretul marfii;
CAF pretul extern este format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern;
CIF pretul extern este format din pretul marfii, transportul pe parcursul extern si asigurarea pe
parcurs extern.

Determinarea valorii externe FOB:

Valoare externa CIF: 3 000$ * 3.2 lei = 9 600 lei Transport pe parcurs extern: 200$ * 3.2 lei = 640 lei
Asigurare pe parcurs extern: 100$ * 3.2 lei = 320 lei

Valoare externa FOB: (3000$ - 200$ - 100$) * 3.2 lei = 8640 lei

Livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern in conditii
de livrare CIF:
4111 = %

9.600 lei

707

8.640 lei

708

960 lei

Inregistrareacheltuielilordeasigurare:
613 = 401

320 lei

Plata contravalorii cheltuielilor de asigurare:

44

401 = 5121

320 lei

Inregistrarea incasarii contravalorii marfurilor vandute la extern:

Stabilirea diferentei de curs valutar:

Valoarealaincasare:3.000$*3.25lei=9.750lei
Valoarealafacturare:3.000$*3.2lei=9.600lei
Diferentadecursfavorabila:

5124=%
4111

150lei

9.750lei
9.600lei

765150lei

Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:

Stabilirea diferentelor de curs valutar:

Valoarealalivrareamarfii:200$*3.2$=640lei
Valoarelafacturareatransportului:200$*3.23lei=646lei
Diferentadecursvalutarnefavorabila:6lei

665

%=401

646lei

624

640lei
6lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:

Stabilirea diferentei de curs valutar:
45

Valoarealafacturare:200$*3.23lei=646lei
Valoarealaplata:200$*3.19lei=638lei
Diferentadecursvalutar:8lei

401=%

646lei

5121

638lei

765

8lei

Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comisin

Societatea X actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pe baza

de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 20 000 lei pe care le revinde cu un
comision de 10%, adica la 22 000 lei.

Facturarea comisionului de intermediere:

4111 = %
704

2.480 lei
2.000 lei
4427

480 lei

Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare

Enitatea X inregistreaza un mijloc de transport cumparat, pentru care s-au transferat riscurile si
beneficiile aferente, dar care este in curs de aprovizionare la o valoare de 42.000 lei.

46

223 = 404

42.000 lei

Inregistrarea valorii mijlocului de transport cumparat, pentru care s-a incheiat procesul de
aprovizionare la o valoare de 42.000 lei:
2133 = 223

42.000 lei

Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti

Societatea X a trimis spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 60 000 lei
conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de inventor in valoare de 65 000 lei,
costul prelucrarii 5 000 lei, TVA 24%. Ce inregistrari contabile se efectueaza?

351=3021

60.000lei

Primirea obiectelor de inventar de la terti (conform avizului, facturii si notei de receptive):

303 = 351

60.000 lei

% = 401

6.200 lei

303

5.000 lei

4426

1.200 lei

Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti

47

Societatea X achizitioneaza materii prime de la furnizori in valoare de 15.000 lei dar, din diferite
motive, nu se receptioneaza imediat ci ulterior, TVA 24%.

Materii prime sosite, dar nereceptionate:

% = 401

18.600 lei

351

15.000 lei

4428

3.600 lei

Se receptioneaza materii sosite anterior:

301 = 351

15.000 lei

TVA devenita deductibila:

4426 = 4428 3.600 lei

Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision

Societatea X a vandut in luna august 2011 marfuri la extern in comision, practicand un comision
de 5%, valoare externa CAF fiind de 5000$, transportul extern antecalculat de 300$, iar
transportul extern efectiv (adica facturat de prestatorul de servicii de 350$.
Cursurile de schimb au fost urmatoarele:
la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$;
la incasarea contravalorii marfurilor: 3.3 lei/$;
la facturea cheltuielilor de transport: 3.28 lei/$;
la plata transportului: 3.32 lei/$.

Determinarea comisionului societatii de intermediere:

48

Valoarea externa CAF: 5 000$ * 3.2 lei = 16 000 lei

Transportul pe parcurs extern: 300$ * 3.2 lei = 960 lei

Valoarea externa FOB: (5 000$ - 300$)* 3.2 lei = 4 700 $ * 3.2 lei = 15 040 lei

Comision: (4 700$ * 5%) * 3.2 lei = 235 $ * 3.2 lei = 752 lei

Suma datorata proprietarului bunurilor exportate:

(4700$ -235$) * 3.2 lei = 4465$ * 3.2 lei = 14 288 lei

Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF:

4111 = %

16.000 lei

401

14.288 lei

408

960 lei

704

752 lei

Incasarea contravalorii marfurilor vandutela extern:

Stabilireadiferenteidecursvalutar:

Valoarealaincasare:5.000$*3.3lei=16.500lei
Valoarealafacturare:5.000$*3.2lei=16.000lei
Diferentadecursfavorabila:500lei

49

5124=%

16.500lei

4111

16000lei

765

500lei

Regularizareaoperatieiprivindtranspotulextern:

Datoriefatadeprestatoruldeservicii:350$*3.28lei=1.148lei
Cheltuielidetransportantecalculate:300$*3.2lei=960lei
Transportderecuperat(50$5%*50$)*3.2lei=47.5$*3.2lei=152lei

Diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul de servicii: (5%

*50$)*3.2lei=8lei
Diferentadecursnefavorabila:350$*(3.28lei3.2lei)=28lei

%=401

1.148lei

408

960 lei

461

152 lei

704

8 lei

665

28 lei

Plata datoriei fata de prestatorul de servicii:

% = 5124

1.176 lei

401

1.148 lei

665

28 lei

50

Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

La inventarierea de sfarsit de an, la societatea X se constata urmatoarele plusuri.

Alteimobilizarinecorporalesumade5.000lei;
Materiiprimesumade2.000lei;
Produsefinitesumade500lei;
Investitiifinanciarepetermenscurtsumade1.000lei;
Casa in lei suma de 20 lei.

Ce inregistrari contabile se efectueaza la constatarea plusurilor din inventar?

Plusuri de inventar la active imobilizate, la valoarea de inventar:

208 = 475

5.000 lei

4426 = 4427 1.200 lei

635 = 4427

1.200 lei

Plusuri de stocuri cumparate:

301 = 601

2.000 lei

Plusuri inregistrate la produsele finite obtinute:

345 = 711

500 lei

Plusuri de investitii financiare pe termen scurt:

Investitii financiare pe termen scurt = 768
51

1.000 lei

Plusuri constatate la inventarierea casieriei:

5311 = 7588 20 lei

Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar

La inventarierea efectuata la societatea X, se constata lipsa unui copiator, cu valoare contabila de

2.200 lei. Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 1.000 lei. Lipsa aceastuia neputand
fi imputata. Precizati inregistrarile contabile aferente scaderii din gestiune.

% = 2132

2.200 lei

2813

1.000 lei

6583

1.200 lei

Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere din evidenta contabila

Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui proces
verbal de constatare a starii marfurilor respective, dupa cum urmeaza:

% = 371

52

x lei
607

x lei

378

x lei

4428

x lei

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la calculul impozitului
pe profit intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform H.G. nr. 831/2004.

Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus:

635 = 4427

x lei

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu se incadreaza in limitele
perisabilitatilor admise, conform H.G. nr. 831/2004. Totodata, este nedeductibila si suma
integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de
forta majora

La inventarierea efectuata la societatea X, se constata lipsa unui copiator, cu valoare contabila de

2.200 lei. Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 1.000 lei. Lispa acestuia se
datoreaza unei calimati naturale. Precizati inregistrarile contabile aferente scaderii din gestiune.

% = 2132

2.200 lei
2813

1.000 lei

671

1.200 lei

Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de

masa

53

Societatea X achizitioneaza 100 de bilete de tratament la pretul de 2.000 lei/bilet, comision

perceput de agentia de turism de 5.000 lei, TVA aplicat la comision 24%. Biletele sunt distribuite
integral salariatiilor care suporta 50% din valoarea acestora, restul fiind suportat de societatea X.
TVA aferenta se suport in acceasi proportie de salariati si de societatea X.

Achizitia biletelor de tratament si odihna, conform factura si nota de receptie:

% = 401

206.200 lei

5322

205.000 lei
4426

1.200 lei

Distribuire tichete salariati conform tabel de repartizare:

% = 5322

205.000 lei

6458

102.500 lei

Alte creante in leg cu personalul

102.500 lei

Inregistrarea TVA corespunzatoare suportata de entitate si de salariati (borderou cuprinzand

operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii):
% = 4427

1.200 lei

4658

600 lei

Alte creante in leg cu personalul

600 lei

Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii

La data 13 mai 2014 societatea X achita furnizorul de marfuri in numerar pentru suma de 4.000
lei. La data de 15 mai 2014 societatea X vinde marfuri in valoare de 10.000 lei pe credit
comercial, in baza avizului de insotire a marfii. La data de 03 iulie 2014 societatea intocmeste

54

factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si incaseaza valoarea de la
client in contul de la banca. Aratati care sunt inregistrarile contabile ce trebuie facute.

Achitarea furnizorului in numerar la 13 mai 2014:

401 = 5311

4.000 lei

Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 15 mai 2014:

418 = %

12.400 lei

707

10.000 lei

4428

2.400 lei

Inregistrareafacturiiladatade03iulie2014:
418 = %

(12.400) lei

707

(10.000 ) lei

4428

(2.400) lei
4111 = %

11.160 lei

707

9.000 lei

4427

2.160 lei

Incasarefacturaemisaclient:
5121=4111 11.160lei

Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit

Societatea X (cumparator) achizitioneaza de la societatea Y (vanzator) materii prime in valoare

de 1.000 lei, TVA 24% In schimbul materiilor prime vandute, societatea Y primeste de la
55

societaetea X un Biletul la Ordin. Precizati inregistrarile contabile atat la cumaparator cat si la

vanzator.

Societatea Y:

Vanzare materii prime:

4111 = %
701
4427

1.240 lei
1.000 lei
240 lei

Primirea biletului la ordin:

413 = 4111

1.240 lei

Depunera biletului la ordin la banca, in vederea incasarii:

5113 = 413

1.240 lei

5121 = 5113 1.240 lei

Societatea Y:

Achizitii materii prime:

% = 401

1.240 lei

301

1.000 lei

4426

240 lei

Emiterea biletului la ordin:

401 = 403
56

1.240 lei

Plata biletului la ordin ajuns la scadenta

403 = 5121

1.240 lei

Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul

exercitiului financiar

La 01 decembrie 2011 societatea X are in contul curent un disponibil de 15.000, evidentiati la

un curs valutar de 4.2282 lei/Eur.

In cursul lunii decembrie 2011 societatea X efectueaza urmatoarele operatii:

In data de 05 decembrie 2011 se face plata unui furnizor: 5.000Eur la un curs de schimb valutar
de 4,2077 lei/Eur (datoria este inregistrata la un curs valutar de 4,2377 lei/E);
In data de 11 decembrie 2011 are loc incasarea unui client 3.000Eur la un curs de schimb valutar
de 4,1383 lei/Eur (creanta este inregistrata la un curs de 4,2477 lei/Eur);
Pe 21 decembrie 2011 are loc rambursare unui credit bancar pe termen scurt: 3.500Eur la un curs
de schimb valutar de 4,1440 lei/Eur (creditul este inregistrat la un curs de 4,1281 lei/);
Pe 31 decembrie 2011 cursul BNR este de 4,3197 lei/Eur.

Inregistrari contabile:

Plata furnizor 05 decembrie 2011

57

401 = %

21.188,50lei
5124

21.038,50lei

765

150lei

Incasare client 11 decembrie 2011

% = 4111

12.743,10lei

5124

12.414,90lei

665

328,20lei

Rambursare credit 21 decembrie 2011

% = 5124

14.504,00lei

519

14.448,35lei

665

55,65lei

Sold EURO 5124 la 31.12.2011: 15.000 5.000 + 3.000 3.500 = 9.500 Euro
Sold LEI 5124 la 31.12.2011: 64.42321.038,50+12.414,9014.448.35=41.351,05lei
Valoarea in lei a celor 9.500Eur la curs de inchidere de 4,3197 lei/Eur = 41.037,15 lei

665 = 5124

58

313,90 lei

Studiu de caz privind impozitul pe profit

La 31.12.2013, in cadrul societatii X exista urmatoarele situatii:

Venituri din exploatare: 250.000 lei

Cheltuieli din exploatare: 100.000 lei
Venituri financiare: 15.000 lei
Cheltuieili financiare: 5.000 lei
Venituri extraordinare: 7.500 lei
Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15.000 lei
Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1.500 lei
Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei

Care este valoarea impozitului pe profit si ce inregistrari contabile rezulta?

Profilimpozabil=rezultatcontabildeduceri+cheltuielinedeductibile

Profitimpozabil=(250.000100.000)+(15.0005.000)+(7.5000)15.000+(1.500+500)
=154.500lei

Impozitdeplata=154.500*16%=24.720lei

Inregistrareimpozitpeprofit,inchidereacontuluideprofitsipierderesivirareaimpozituluipr
profit:
691=441
59

24.720lei

121=691

24.720lei

441 = 5121

24.720 lei

Studiu de caz privind cheltuielile de protocol

SC ABC SRL s-a infiintat la 1 octombrie 2012. In cursul trimestrului IV al anului 2012 considera
necesar sa ofere celor 4 parteneri principali cate o mapa de birou din piele in valoare de 248
lei/mapa.
In trimestrul al IV-lea, SC ABC SRL obtine venituri impozabile de 5.000 de lei si inregistreaza
cheltuieli totale de 4.000 de lei, din care cheltuieli de protocol cei 800 de lei.

Inregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:

% = 401

992 lei (4*248 lei)

623

800 lei

4426

192 lei

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri - Total cheltuieli +

Cheltuieli de protocol = 5.000 4.000 +800 = 1.800 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 1.800 lei*2% = 36 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 800 lei - 36 lei = 764 lei
VA aferenta cheltuielilor nedeductibile: 764 lei*24% = 183,36 lei

Se emite autofactura si se inregistreaza:

635 = 4427 183,36 lei
60

Cheltuiala astfel inregistrata in contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate" este nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

61