UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATEA MARFURILOR IN UNITATILE DE DESFACERE CU AMANUNTUL

COORDONATOR STIINTIFIC:

ABSOLVENT: VISOIU MARCEL ROMEO

CUPRINS: 1. Structuri contabile privind stocurile pe exemplul S.C. APCO ROMANIA S.R.L 1.1. Prezentarea S.C. APCO ROMANIA S.R.L 1.2. Criterii de delimitare a stocurilor 1.3. Categorii de stocuri existente in cadrul S.C. APCO ROMANIA S.R.L 2. Evaluarea stocurilor 2.1. Evaluarea marfurilor la intrarea in patrimoniu 2.2. Evaluarea marfurilor la inventar 2.3. Evaluarea marfurilor la inchiderea exercitiului financiar 2.4. Evaluarea marfurilor la iesirea din patrimoniu 3. Metode si tehnici de organizare a contabilitatii stocurilor in cadrul S.C. APCO ROMANIA S.R.L ..... pag. 28 3.1. Formele si documentele aprovizionarii si vanzarii de ..... pag. 29 marfuri 3.2. Metoda inventarului permanent 3.3. Metoda inventarului intermitent 3.4. Metode de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor 4. Contabilitatea stocurilor de marfuri si miscarii marfurilor 4.1. Contabilitatea aprovizionarii-vanzarii de marfuri 4.2. Contabilitatea marfurilor aflate la terti 4.3. Operatii privind provizioanele pentru deprecierea stocurilor de marfuri si a creantelor clienti 5.Analiza informatiilor financiar-contabile privind stocurile de marfuri 5.1. Evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri 5.2. Rentabilitate optima pe grupe de marfuri 5.3. Stocare sau soldare 5.4. Indicatorii rotatiilor si duratelor ..... ..... ..... ..... ..... pag. pag. pag. pag. pag. 77 78 80 82 84 ..... pag. 54 ..... pag. 54 ..... pag. 60 ..... pag. 72 ..... pag. 33 ..... pag. 45 ..... pag. 49 ..... pag. 4 ..... pag. 4 ..... pag. 6 ..... pag. 9 ..... ..... ..... ..... pag. pag. pag. pag. 12 16 18 19

..... pag. 20

-2-

CAPITOLUL 1 STRUCTURI CONTABILE PRIVIND STOCURILE PE EXEMPLUL S.C. APCO ROMANIA S.R.L. Stocurile si productia in curs de executie reprezinta, dupa caz, bunuri materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia in care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate . Metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze, pornind de la anumite reguli, atat stocurile cat si operatiile circulatiei marfurilor. care le influenteaza, respectiv fluxul

-3-

1.1 PREZENTAREA S.C. APCO ROMANIA S.R.L. S.C. APCO Romania S.R.L. isi desfasoara activitatea la sediul din strada Biserica Amzei 23, sector 1 Bucuresti. Este inregistrata la Registrul Comertului 5427429/17.03.1994. sub nr. J40/5032/1994 si are codul fiscal Durata de functionare a societatii esta fixata la

99 ani incepand cu data inmatricularii ei la Registrul Comertului, cu exceptia dizolvarii anticipate sau a prelungirii ei. Capitalul social exprimat in lei este de 66600000 lei la cursul oficial de 1480 lei pentru 1 USD (45000 USD x 1480 = 66600000). Valoarea in lei a unei parti sociale este de 148000 lei la cursul oficial de 1480 lei pentru 1 USD (100 USD x 1480 =148000 lei) Capitalul este impartit in 450 parti egale de 100 USD fiecare, in intregime subscrise dupa cum urmeaza: -Holdingevaatschappij Bestevaerstraat Alkmaar B.V., cu sediul la Bestevaerstraat 61, Postbus 64, 1800 AB, Alkmaar, Olanda: 27000 USD (60% din capitalul social) reprezinta 270 parti sociale care sau platit in cash. -Dan Ioan Cretescu, cetatean roman cu domiciliul in Bucuresti, strada Biserica Amzei nr. 5, sctor 1: 18000 USD(40% din capitalul social) reprezinta 180 parti sociale, care s-au platit un cash. Ca primi administratori generali ai societatii pentru o durata de 4 ani au fost numiti dl. John Barend Nico Kat si dl. Jap M. Tamis. Adunarea Generala a Actionarilor are urmatoarele atributii: a) distribuirea profitului net . b) revoce . c) Sa decida actionarea in judecata a administratorilor pentru prejudiciile aduse societatii si sa numeasca o persoana care sa faca acest lucru. d) societate. Obiectul de activitate Sa modifice statutul si contractul de Sa numeasca administratorii si sa-I Sa aprobe bilantul si sa stabileasca

-4-

Societatea are drept obiect de activitate: a) De a produce, asambla, comercializa, en gross si en detail, cumpara, distribui, importa sau exporta orice produse sau articole din domeniul pieselor de schimb auto, autovehicule de orice fel, echipamente si unelte pentru garaje; b) De a furniza servicii cum ar fi: servicii de asistenta tehnica, servicii de consultanta si pregatirea profesionala a personalului, relatii cu publicul, promovare, reclama si orice alte servicii aferente domeniului pieselor de schimb auto, autovehiculelor de orice fel precum si uneltelor pentru garaje; c) De a depozita si de a intermedia oricare dintre activitatile susmentionate; d) De a reprezenta orice societate romaneasca sau din strainatate; e) De a cumpara sau dobandi sau de a prelua toate sau unele dintre activele, afacerile, proprietatile, vanzarea comercial, privilegiile, contractele, drepturile, obligatiile si pasivele a oricarei companii individuale,societati, firme, organizatii,parteneriat, corporatie sau persoana individuala ce defasoara orice activitate pe care societatea este autorizata a desfasura; f) De a investi si de a se ocupa de banii companiei ce nu vor fi necesitati imediat de catre asemenea garantii sau conditii in asa fel cum va fi decis din cand in cand de companie; g) De a investi capitalul companiei, maririle de capital, si a venitului companiei a unei asemenea parti din aceasta asupra carui va conveni compania, in proprietati imobiliare, ipoteci, stocuri, actiuni sau orice alte garantii si din cand in cand sa schimbe aceste investitii prin vanzare, schimb sau sa investeasca veniturile obtinute din orice vanzare in alte investitii de aceeiasi natura; h) De a furniza servicii de turism, transport, cazare si orice alte servicii direct sau indirect de aceste sfere de activitate. Activitatea de vanzare se desfasoara in magazine care sunt in numar de trei. Persoanele care lucreaza in cadrul acestor magazine intocmesc facturi si chitante fiscale pentru marfurile livrate clientilor. Facturile si chitantele fiscale se emit in mod manual.

-5-

Activitatea de vanzare este structurata pe trei sectoare si anume: sectorul de uleiuri, piese de schimb pentru autovehicule si echipamente de garaj. Marfurile provin in cea mai mare parte din import, intr-o foarte mica masura se aprovizioneaza de pe piata externa.

-6-

1.2.
In

CRITERII DE DELIMITARE A STOCURILOR

contabilitatea

financiara

intreprinderii,

stocurile

sunt

delimitate in functie de urmatoarele criterii: fizic, destinatia, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Se evidentiaza astfel urmatoarele structuri de stocuri: -materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial; -materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi in produsul rezultat; produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; -animale tinere si la ingrasat, precum si animalele adulte pentru productie si reproductie; -productia in curs de fabricatie reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate; -marfurile, respectiv bunurile pe care intrprinderea le cumpara in vederea vanzarii; -ambalajele de transport care insotesc bunurile in procesul circulatiei lor; In contabilitatea din tara noastra, in sfera stocurilor, se includ si obiectele de inventar si baracamentele. In functie de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate se grupeaza in: -stocuri aflate in depozitele intreprinderii -stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate; -stocuri sosite fara factura; -stocuri livrate dar nefacturate;

-7-

 -stocuri facturate dar nelivrate; -stocuri aflate la terti; Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de 1 an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora(echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracaminte speciala, sculele, instrumentele, mecanismele,dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala si alte obiecte asimilate). Realizarea evidentei stocurilor se asigura prin folosirea unui sistem de documente contabile primare si/sau centralizatoare grupate in: - Documente contabile de evidenta a stocurilor care pot fi: fisa de magazie, fisa formularului cu regim special, fisa de magazie cu repartizarea iesirilor, fisa de cont analitic pentru valori materiale, registrul stocurilor etc. Cu ajutorul acestor documente se asigura determinarea stocului scriptic cantitativ sau cantitativ-valoric dupa fiecare operatiune de intrare si iesire de stocuri. - Documente primare sau centralizatoare de evidenta a intrarilor de stocuri care pot fi: nota de receptie si constatare de diferente, bonul de predare-transfer-restituire, procesul verbal de receptie definitiva pentru baracamente si amenajari provizorii de santier, procesul verbal de demontare-demolare. Aceste documente stau la baza inregistrarii intrarilor scriptice in documentele contabile de evidenta a stocurilor. - Documente primare sau centralizatoare de evidenta a iesirilor de stocuri care pot fi: bonul de consum (individual sau colectiv), fisa limita de consum (individuala sau colectiva), dispozitia de livrare-avizul de expeditie, procesul verbal de consum etc. Aceste documente stau la baza inregistrarii iesirilor scriptice din documentele contabile de evidenta a stocurilor.

-8-

Corespunzator individualizate doua

criteriilor structuri

de

clasificare

a de

stocurilor

sunt

informationale

baza:structura

financiara standardizata si structura interna sau de gestiune. Structura financiara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare a intreprinderii si opereaza cu doua criterii:destinatia si faza ciclului mde exploatare. Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt, calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare si gestionarea activitatii de trezorerie. Structura interna sau de gestiune, necesara dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Opereaza cu criteriile: fizic si locul de creare a gestiunilor. Modelul de contabilitate a stocurilor in Romania adoptat in cadrul reformei este conceput in conditiile in care ambele structuri informationale sunt realizate prin contabilitatea financiara.

-9-

1.3.CATEGORII DE STOCURI EXISTENTE IN CADRUL S.C.APCO ROMANIA S.R.L. S.C. Apco Romania S.R.L. dispune de stocuri de marfuri si intr-o mica masura de stocuri de obiecte de inventar. Stocurile de marfuri sunt elemente patrimoniale procurate din afara unitatii, in principal prin import de pe piata externa, pentru a fi vandute in starea in care se gasesc cu scopul de a obtine un plus de valoare sau un profit. Stocurile de marfuri existente in cadrul S.C.APCO Romania S.R.L. sunt evaluate pe baza pretului extern pentru marfurile importate si a pretului intermediar. Pretul extern pentru marfurile importate este format din pretul extern in valuta, transformat in lei la cursul in vigoare, la care se adauga cheltuielile de transport pe parcursul extern, taxele vamale, comisionul vamal si alte taxe (ex. accize, nu exita in cazul de fata). Pretul intermediar, practicat de unitatile comerciale cu ridicata, pentru vanzarea marfurilor catre unitatile comerciale cu amanuntul, fiind format din pretul cu ridicata, la care se adauga cota de adaos comercial al unitatii cu ridicata, cunoscuta sub denumirea de marja comerciala. Nivelul pretului marfurilor este influentat de conditiile de livrare si de conditiile de incasare, respectiv plata. Prin conditii de livrare se precizeaza locul pana unde furnizorul extern suporta cheltuielile de expediere si de asigurare. Cheltuielile de transport achitate tertilor, cheltuielile cu taxele vamale, comisionul vamal, cheltuielile de incarcare, descarcare, asigurare se adauga la pretul de cumparare formand costul de achizitie sau costul de aprovizionare. Conditiile de incasare, respectiv plata sunt prevazute prin contractele sau conventiile incheiate intre parti cu ocazia negocierilor. Conditiile de incasare sunt diferite in functie de aspecte cum ar fi: daca este client traditional se stabileste un termen de 30 zile, daca cumpara marfuri in valoare mare (ex. 80000000 lei) I se acorda un termen maxim de 90 zile.

- 10 -

Conventiile incheiate cu furnizorii externi precizeaza un termen de plata a facturilor de maxim 45 zile. Marimea stocurilor de marfuri existente in depozitele S.C. APCO Romania S.R.L. este supusa unor modificari continue sub incidenta a doua categorii de fluxuri: fluxuri de intrare si fluxuri de iesire. INTRARI DE MARFURI DE LA FURNIZORI RESTITUIRI FLUXURI DE INTRARE => DE MARFURI DE CATRE CLIENTI MARFURI CONSTATATE PLUS LA INVENTAR MARFURI CONSTATATE PLUS LA INVENTAR => STOCURI DE MARFURI => => FLUXURI DE IESIRE LIVRARI DE MARFURI CATRE CLIENTI

Aprovizionarea cu marfuri se face prin import direct. Procesul de aprovizionare se desfasoara pe baza de comanda, in care se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare. Modalitatile si termenele de plata, conditiile de transport si ambalare sunt stabilite prin conventiile incheiate cu furnizorii externi. Vanzarea marfurilor se face catre consumatorii individuali si catre consumatorii colectivi sau terti (alte intreprinderi). Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin virament. Unitatea dispune si de un stoc de obiecte de inventar, format prin aprovizionare de pe piata interna.

- 11 -

In categoria obiectelor de inventar sunt incluse calculatoarele de buzunar, disketele pentru calculatoare, trusele de birou, jaluzelele, caloriferele electrice etc. In cadrul S.C. APCO Romania S.R.L. contabilitatea analitica a stocurilor este organizata dupa metoda cantitativ-valorica. Metoda consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de marfuri, iar in contabilitatea analitica a unei evidente cantitativiesiri. Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/ iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare(debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii. Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile pe baza facturilor. Valoarea de intrare a marfurilor iesite se calculeaza prin metoda FIFO. Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate. Contabilitatea interna a adoptat metoda inventarului permanent la cost de achizitie. O asemenea optiune a fost intemeiata pe necesitatea organizarii unui sistem de urmarire a nivelului stocurilor, orientat spre eliminarea costurilor de stocare, stiind ca stocuri prea mari sau prea mici costa mult. Pentru a raspunde la aceasta cerinta s-a organizat o evidenta a miscarilor de stocuri care sa furnizeze informatii referitoare la urmatoarele probleme: cantitatea economica care trebuie comandata, costul economic de stocare, sortimentele, problema pentru responsabili de gestiune. valorice pe feluri de marfuri si gestiuni. In cadrul ambelor evidente, inregistrarea se face pentru stocuri, intrari si

- 12 -

CAPITOLUL 2 EVALUAREA STOCURILOR Principiile de evaluare a existentei si miscarii stocurilor sunt, de regula identice oricare ar fi natura elementelor stocabile. In momentul intrarii marfurilor in patrimoniu o valoare se impune fara ezitare: costul de intrare. Valoarea marfurilor se poate diminua deoarece: -preturile se modifica datorita cererii si ofertei sau progresului tehnologic; -valoarea monetara se diminueaza, deci nivelul general al preturilor creste; -ratele de schimb cu monedele straine se modifica. Deci, valoarea de intrare trebuie corectata sau substituita printr-o noua evaluare, pe alta baza. Trebuie respectate insa urmatoarele constrangeri: 1) Principiul prudentei. Prudenta consta in aprecierea justa a faptelor pentru a preveni riscul de transfer, in viitor, a incertitudinilor provenite suscfeptibile de a greva situatia patrimoniului si rezultatele intreprinderii. Determinarea rezultatului este totdeauna aleatoare si este mai bine a declara profitul minim, nu atat pentru a reduce sarcinile fiscale, ci pentru a evita sa se distribuie dividende fictive. Concret, o asemenea regula impune faptul ca activele si veniturile nu trbuie supraevaluate, iar pasivele si cheltuielile, subevaluate.Ca urmare, la data inchiderii exercitiului financiar sunt delimitate si evidentiate ca structuri de pasiv numai rezultatele realizate efectiv. De asemenea, trebuie cuantificate si inregistrate toate riscurile si pierderile probabile care au luat nastere in cursul exercitiului , sau a unui exercitiu anterior;trebuie sa se tina cont de deprecieri (amortismente si excesive. 2) Principiul costului istoric presupune sa nu se tina cont de in efectele variiatiilor de pret sau a puterii de cumparare a banilor provizione).Aplicarea principiului prudentei nu

trebuie sa permita crearea de rezerve ascunse sau provizioane

raport cu elementele inregistrate la valoarea lor initiala. Este regula

- 13 -

generala pentru toate

inregistrarile din cursul anului, intemeiate pe

documente justificative, iar pe aceasta cale asigurarea caracterului verificabil al inregistrarilor. La sfarsitul anului, cu ocazia determinarii situatiei patrimoniului si calculului rezultatelor se pot efectua rectificari ce duc la indepartarea de costul istoric. Exemplu, pentru stocuri evaluarea se face la pretul cel mai mic rezultat din compararea costului istoric cu valoarea actuala. 3) Principiul stabilitatii unitatii monetare are in vedere faptul ca in contabilitate etalonul monetar ales ca unitate de masura a situatiei patrimoniului si a rezultatelor are un caracter instabil determinat de variatia puterii de cumparare a maonedei si preturilor. Pentru a depasi aceasta limita unitatea de masura contabila este considerata constanta. Mentionez si urmatoarele criterii de care trebuie sa se tina seama: Omogenitatea evaluarilor, conform caruia trebuie sa se urmareasca evolutia unui activ in decursul timpului.Este necesara folosirea acelorasi metode si procedee in evaluare, cel putin pentru perioada unui exercitiu financiar. Schimbarea unei metode nu asigura comparabilitatea datelor in timp si totodata denatureaza situatia patrimoniului si rezultatul financiar. Realismul sau Actualitatea evaluarilor. Un consum trebuie masurat cand are loc, dupa cum inregistrarea situatiei patrimoniului sau calculul rezultatului se face in functie de imprejurarile actuale. Tinand seama de valoarea de cumparare ( de intrare), de uzura si de valoarea de iesire (de vanzare), valorile utilizate in practica sunt: -valoare reziduala, adica costul istoric corectat cu diminuarile de valoare; -valoare reziduala indexata la nivelul general al preturilor; -valoare venala; -costul de inlocuire sau de cumparare actual; -valoarea economica, insemnand valoarea actualizata cu incasarile nete asteptand intrbuintarea bunului;

- 14 -

Valoarea initiala mai este denumita valoare de origine sau cost istoric. Este pretul dat de intreprindere in procesul aprovizionarii, adesea costul de cumparare sau costul de productie. El este indicat prin contabilizarea initiala in momentul intrarii bunului in patrimoniu. Fiind stocuri reinnoite periodic, marfurile nu subzista prea mult in activ. De aceea se evita ca valoarea lor initiala sa devina anacronica. Daca valoarea initiala este usor de determinat, in schimb masurarea valorii actuale este dificil de stabilit, din urmatoarele motive: -prin imposibilitatea tratarii de aceeiasi maniera a cresterilor sau diminuarilor de valoare; -prin interferenta a doua probleme:actualizarea valorii initiale si alegerea intre valoarea de intrare si cea venala; Deprecierile de valoare care nu sunt fatale, dar exceptionale sunt constatate prin provizioane pentru depreciere, deduse din valoarea initiala. Corectarea valorii de origine pune in conflict valoarea venala (pentru creantieri) si valoarea de intrare (pentru intreprinderi) care pot fi separate printr-o diferenta sensibila. Cresterile de valoare nu se inregistreaza in contabilitate. => cifra inregistrata este cea a valorii venale, actuale cand a avut loc o diminuare si a valorii initiale cand a avut loc o crestere. Ratiunea acestei practici este principiul prudentei: se inregistreaza o minus valoare daca ea este probabila si nu se inregistreaza o plus valoare decat atunci cand este certa in existenta sa si in suma (cand este confirmata prin vanzare conform principiului realizarii) Este necasar totusi un cont pentru inregistrarea cresterii de valoare, cand se datoreaza cresterii preturilor prin inflatie. Fiind animate de o miscare de rotatie accentuata, stocurile de marfuri raman in activul unitatii mai putin timp. De aceea, diferenta intre valoarea initiala si actuala nu are timp sa se largeasca. In cazul cresterii sensibile a preturilor este necesara o suma mai mare pentru mentinerea prin reinnoire a unei cantitati neschimbate a stocurilor de marfuri. Deci, pentru reinnoire se utilizeaza o suma neschimbata, dar pentru o cantitate mai mica a stocurilor.

- 15 -

In contabilitatea altor tari , pentru a se evita acest inconvenient legea permite inscrierea in cheltuieli a unor provizioane pentru cresterea preturilor. Aceasta duce la inregistrarea plusvalorii fara a o considera un profit si la evaluarea stocurilor de marfuri la valoarea actuala.In legislatia romana aceste prevederi nu sunt valabile . Conform prevederilor articolului 7 si 9 din Legea Contabilitatii, regulile de evaluare a marfurilor sunt: - la data intrarii bunului in patrimoniu - la inventar - la iesirea din patrimoniu - la inchiderea exercitiului financiar

- 16 -

2.1. EVALUAREA MARFURILOR LA INTRAREA IN PATRIMONIU La data intrarii in patrimoniu, marfurile se evalueaza la valoarea de intrare denumita si valoare contabila, care se diferentiaza in functie de calea de intrare si perioada intrarii. Marfurile achizitionate cu titlu oneros se evaluaeaza la cost de achizitie (Ca) egal cu pretul de cumparare (Pc) din factura furnizorului la care se adauga toate cheltuielile din procesul aprovizionarii (Cha). => Ca = Pc + Cha Costul de achizitiecuprinde pretul de cumparare, inclusiv taxele de import si celelalte taxe de cumparare, costurile de transport si de manipulare si alte costuri accesorii de achizitie imputabile direct, cu exceptia rabaturilor, risturnurilor si remizelor primite de la furnizori. Pentru marfurile provenite din import, care sunt majoritare in cazul S.C. APCO ROMANIA PIESE AUTO S.R.L. in cheltuielile de aprovizionare, respectiv in costul de achizitie, se mai includ taxele si comisioanele vamale. Marfurile produse de intreprindere se evalueaza la cost de productie (Cp), adica suma costului de achizitie al materiilor prime si a cheltuielilor directe de prelucrare la care se aduga cota parte din regia sectiei producatoare. Daca, in momentul intrarii lor in stoc, costul de productie este necunoscut, acesta poate fi inlocuit cu un cost prestabilit; Marfurile intrate in patrimoniu cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea actuala denumita si valoare venala, adica pretul pe care l-ar da dobinditorul lor, daca le-ar achizitiona in acel moment, la locul si in starea in care se afla. Valoarea actuala se stabileste pornind de la pretulpietii pentru marfuri similare sau asemanatoare si corectandu-l in functie de starea si utilitatea marfii pentru intreprindere.

- 17 -

Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social costul istoric este egal cu valoarea de utilitate estimata in functie de pretul pietei, utilitatea si starea acestora. Legea contabilitatii mai permite evaluarea marfurilor la intrarea in patrimoniu, la cost standard sau pret de vanzare. In acest caz, intrprinderea are obligatia sa calculeze si inregistreze diferenta ditre pretul de inregistrare ales si cel impus de lege (cost de achizitie, de productie sau valoare vanala).

- 18 -

2.2 EVALUAREA MARFURILOR LA INVENTAR La inventar evaluarea marfurilor se face la valoarea actuala sau venala, estimata dupa pretul pietii. Aceasta este denumita valoare de utilitate. In cazul organizarii si conducerii contabilitatii de gestiune in sistem integrat cu contabilitatea financiara evidenta stocurilor prin inventar permanent se realizeaza in contabilitatea financiara. In cazul in care contabilitatea de gestiune este organizata in circuit autonom, stocurile prin inventar permanent se realizeaza in contabilitatea de gestiune, urmand ca in contabilitatea financiara sa se conduca evidenta stocurilor prin inventar intermitent. Indiferent de sediul contabilitatii gestiunii stocurilor prin inventar permanent (in contabilitatea financiara sau in contabilitatea de gestiune) aceasta aplica determinarea cantitativa si valorica a stocului final (Sf) dupa fiecare operatiune de intrare (I) sau iesire (E) astfel: Sf = Si + I - E (1) Si-> stoc initial

O varianta simplificata a inventarului permanent a stocurilor se poate realiza prin combinarea acestuia cu inventarul intermitent potrivit caruia, in loc de a calcula stocul final, dupa fiecare opratiune de intrare-iesire, stocurile se calculeaza la intervale scurte de timp, numai iesirile astfel: E = Si + I - Sf (2) Aceasta tehnica presupune o organizare si conducere a

contabilitatii gestiunii stocurilor mai putin complexa, obliga insa la inventare faptice care trebuie efectuate la intervale scurte de timp, cateodata, greu de realizat.

- 19 -

2.3. EVALUAREA MARFURILOR LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR La inchiderea reflecta in bilant. Pentru aceasta se compara valoarea de intrare a marfurilor cu valoarea actuala, putand rezulta doua situatii: a) Valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare , caz in care marfurile au inregistrat o plus valoare. Conform principiului prudentei, aceasta nu se reflecta in contabilitate, deoarece ea se realizeaza si devine certa numai in procesul vanzarii marfurilor. b) Valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare. In acest caz marfurile au suferit o depreciere valorica, minusvaloarea necesitand constituirea unui provizion pentru depreciere. In contul MARFURI acestea raman inregistrate la valoarea de intrare, iar provizionulse constituie printr-un cont distinct. Prin scaderea provizionului din valoarea de intrare se obtine valoarea actuala a marfurilor la care are loc evaluarea in bilant. exercitiului financiar intrprinderea efectueaza

evaluarea la bilant, deoarece la valoarea stabilita, marfurile se vor

- 20 -

2.4.EVALUAREA MARFURILOR LA IESIREA DIN PATRIMONIU La iesirea din parimoniu conform principiului costului istoric, marfurile se evalueaza la valoarea de intrare. Dar, aceasta se diferentiaza pentru acelasi sortiment de marfuri, in functie de calea de intrare si perioada intrarii. Problema inregistrarilor la iesirea stocurilor cumparate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea loturilor iesite. In acest sens s-au delimitat mai multe metode cum sunt: -metoda identificarii specifice (IS); -metoda costului mediu ponderat (CMP); -metoda epuizarii loturilor, cu variantele: -primul intrat-primul iesit (FIFO); -ultimul intrat -primul iesit (LIFO); -urmatorul intrat-primul iesit(NIFO); -metoda ultimului pret de cumparare; -metoda pretului prestabilit; -metoda stocului util; METODA IDENTIFICARII SPECIFICE porneste de la ipteza ca fiecare marfa iesita este identificata prin data de intrare si costul de achizitie, in conditiile in care sistemul de depozitare permite o asemenea identificare.O asemenea metoda utilizata pentru elementele de stocuri poate reprezenta o modalitate de stabilire a beneficiului perioadei. METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT Costul mediu ponderat (CMP) se calculeaza fie lunar (global), fie dupa fiecare intrare (pe loturi) conform relatiei: Si + I CMP=--------Qi + Q , respectiv Sp + I CMP=--------Qp + Q

Si = valoarea totala a stocului initial ( Sp-precedent)

- 21 -

I = valoarea intrarilor Qi = cantitatea existenta in socul initial ( QpQ = cantitatea intrata EXEMPLU: S.C. APCO ROMANIA S.R.L. la 30.04.1997 dispune de un stoc de Lanturi auto de 350 bucati evaluat la cost de achizitie de 11900 lei/buc. In cursul lunii mai 1997 au loc urmatoarele operatii economicofinanciare: 1) Cumparare de marfuri cu plata peste 15 zile pe baza facturii 907/02.05.1997. Datele cuprinse in factura furnizorului : Lanturi auto Pret de cumparare : 200 BUC. x 11000 LEI/BUC. = 2200000LEI Cheltuieli de transport :360000 LEI 2) Vanzari de marfuri cu factura 8000184/05.05.1997 Pret de vanzare unitar = 16640 LEI 150 BUC. x 16640 LEI/BUC. = 2496000 LEI 3) Vanzare de marfuri cu incasare in numerar C.F. 1374456/12.05.1997 Pret de vanzare unitar 15800 LEI/BUC. 250 BUC. x 15800 LEI/BUC. = 3950000 LEI 4) Cumparare de marfuri pe baza de efecte de comert,cu factura 10531/19.05.1997 Lanturi auto Pret de cumparare: 400 BUC. x 11500 LEI/BUC. = 4600000 LEI Cheltuieli de transport: 750000 LEI --------------------------------------------------------Cost de achizitie total: 5350000 LEI Cost unitar: 13375 LEI/BUC. TVA deductibil : 5350000 x 18% = 963000 LEI 5) Vanzarea de marfuri cu factura 8000231/26.05.1997 cu incasare ulterioara prin banca Pret de vanzare unitar: 17400 LEI/BUC. 200 BUC. x 17400 LEI/BUC = 3480000 LEI precedent)

- 22 -

CALCULUL COSTULUI DE ACHIZITIE AL MARFURILOR AL MARFURILOR VANDUTE DUPA PROCEDEUL COSTULUI MEDIU PONDERAT a) Costul mediu ponderat global (CPG)

VALOARE GLOBALA

SOLD INITIAL + INTRARI

CPG = ----------------- = ---------------------CANTITATE GLOBALA STOC INITIAL + INTRARI 12075000 950 LEI/BUC.

4165000 + 2560000 + 5350000 350 + 200 + 400

CPG = --------------------------- = -------- = 12710,53

Situatia marfurilor intrate si iesite, evaluate la cost de achizitie se prezinta conform datelor din fisa de cont analitica cantitativ-valorica, dupa cum urmeaza: Fisa de cont analitic 371.01 Lanturi auto TABELUL 1.
DATA EXPLICATIA : Stoc initial Intrare fact. 907 Iesire fact 8000184 Iesire ch. fisc.1374456 Intrare fact. 10531 Iesire fact. 8000231 RULAJE : TOTAL SUME CANTITATI : Intr. Iesiri Stoc 350 200 550 400 600 950 150 250 200 600 600 400 150 550 350 Deviz : 2560000 5350000 7910000 1207500 0 VALORI : Credit : Sold 4.165.000 6.725.000 1906580 3177633 2542106 7626319 7626319 4.818.420 1.640 6.990.787 4.448.681 4.448.681 13.375 12.710,5 3 12.710,5 3 P/U 11.900 12.800 12.710,5 3

02.05.9 7 05.05.9 7 12.05.9 7 19.05.9 7 26.05.9 7

350

- 23 -

METODA EPUIZARII LOTURILOR: Metoda primului intrat-primului iesit este cunoscuta sub denumirea sa anglo-saxona de Metoda FIFO (first in first out). Potrivit acestei metode elementele stocabile ies din stoc in ordinea vechimii loturilor de intrare neangajate la iesire.Daca lotul de iesire nu este acoperit din cel mai vechi lot de intrare neangajata, se apeleaza in ordine la loturile de intrare urmatoare. Punerea in practica a acestei metode presupune structurarea adecvata a informatiei in fisele de evidenta a stocurilor.In cazul aplicarii acestei metode de evaluare a iesirilor din stoc, iesirile urmeaza cu intarzierevariatiile preturilor de intrare, aceasta intarziere fiind maimare sau mai mica in functie de viteza de rotatie a stocurilor. In perioade inflationiste, aplicarea acestei metode duce la subevaluarea cheltuielilor datorita supraevaluarii stocurilor de marfuri de la finele perioadelor de gestiune, in functie de preturile de achizitie a ultimelor loturi intrate. Utilizam datele din exemplul anterior considerand ca stocul initial a fost achizitionat cu acelasi pret. Fisa de cont analitic 371.01 Lanturi auto

- 24 -

TABELUL 3
DATA Explicatia Stoc initial Intrare fact. 907 Iesire fact. 8000184 Iesire chit. fisc. 1374456 Cantitate : Intr. Ies. Stoc 350 200 550 150 250 400 150 Debit 2560000 150x11.900= Valori Credit P/U Sold 4165000 6725000 4940000 1920000 11.900 12.800 11.900 11.900 / 12.800

02.05.9 7 05.07.9 7 12.05.9 7

1.785.000 - 200x11.900+50 x12.8002.380.000+ 640.000= 3.020.000 -

19.05.9 Intrare fact 7 26.05.9 7 10531 Iesire fact. 8000231

400 -

200

550 350

5350000

7270000 4681250

13.375 12.800 / 13.375

- 150x12.800+50 x13.375=1.920. 000+668.750= 2.588.750 7.393.750 7.393.750

Rulaj : Total su me :

600 950

600 600 350

791000 0 120750 00

4681250

13.375

Metoda ultimului intrat-primului iesit este cunoscuta sub denumirea sa anglo-saxona Metoda LIFO (last in first out). Potrivit acestei metode iesirile din stoc sunt evaluate la costul de achizitie al articolelor intrate ultimele in stoc. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior in ordine invers cronologica. In perioade inflationiste aplicarea acestei metode conduce la supraevaluarea cheltuielilor datorita subevaluarii stocurilor de marfuri de la finele perioadelor de gestiune, in functie de preturile de achizitie ale primelor intrari, neangajate inca la iesire. Exemplificam, de asemenea, pe datele prezentate anterior: Fisa de cont analitic 371.01 Lanturi auto

- 25 -

TABELUL 4
DATA Explicatia Stoc initial 02.05.97 05.07.97 Intrare fact. 907 Iesire fact. 8000184 12.05.97 Iesire chit. fisc. 1374456 250 150 Cantitate : Intr. Ies. Stoc 350 200 150 550 400 Debit 2560000 150x 12800= 1920000 50x12800 +200x 11.900= 640000+ 2380000 =302000 19.05.97 26.05.97 Intrare fact 10531 Iesire fact. 8000231 Rulaj : 600 600 7910000 400 200 550 350 5350000 0 200x 13375= 2675000 7615000 150x 11900+ 200x 13375= 446000 Total sume 950 600 350 12075000 7615000 0 446000 0 13.375 713500 0 446000 0 11.900 / 13.375 13.375 13.375 Valori Credit P/U Sold 416500 0 672500 0 480500 0 178500 0 12.800 / 11.900 11.900 12.800 12.800

Metoda urmatorul intrat-primul iesit (NIFO) (next in first out). Potrivit acestei metode iesirile din stoc sunt evaluate la valoarea de inlocuire bazata pe pretul ultimei facturi (eventual la pretul estimativ al urmatoarei facturi). De regula acest pret este egal cu pretul pietei sau costul de inlocuire, dupa caz. METODA PRETULUI PRESTABILIT, antecalculat pe baza

preturilor medii ale bunurilor respective, din exercitiile precedente, corectate cu indicele de variatie al preturilor. Diferentele intre pretul prestabilit si costul efectiv de achizitie se inregistreaza in faza de intrare distinct in contabilitate.

- 26 -

De asemenea, sunt reflectate si diferentele intre pretul prestabilit al stocurilor initiale din exercitiulprecedent si pretul prestabilit al acelorasi stocuri antecalculat pentru exercitiul curent. Teoretic aceste diferente ar trebui sa corecteze costurile de achizitie a marfurilor care au fost deja vandute, dar in practica se procedeaza intr-o manierasimplificata in sensul ca, aceste diferente se inregistreaza direct pe seama cheltuielilor exceptionale, prin ale intermediul carora afecteaza rezultatele economico-financiare contabilitatii financiare. Exemplific aceasta metoda in cadrul Capitolului 3.2 Metoda inventarului permanent. Similar se procedeaza si cu alte doua tipuri de diferente care pot sa apara intre valoarea scriptica si valoarea reala a stocurilor de marfuri si anume: 1) Diferentele intre inventarul scriptic si cel faptic datorita cantitatilor faptice diferite fata de cele scriptice la data efectuarii inventarului faptic. 2) Diferentele care rezulta in cazul in care iesirile din stoc nu sunt evaluate dupa aceeiasi metoda, atat in contabilitatea generala cat si in contabilitatea de gestiune. De regula, astfel de diferente sunt calculate la finele exercitiului financiar pentru a fi luate in considerare la intocmirea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, care trebuie sa reflecte imaginea fidela a patrimoniului si a rezultatului economico-financiar al perioadei pentru care se intocmesc documente de sinteza contabila. Fiscalitatea si rentabilitatea conditioneaza adoptarea unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea cantitatii de stocuri la sfarsitul perioadei este cheia care conduce la supra sau subevaluarea profitului, iar pe aceasta baza incadrarea sau nu in principiul prudentei. Relatiile de calcul folosite sunt: a) Pentru stocurile cumparate si vandute: REZULTATUL=VANZARI - COSTUL BUNURILOR VANDUTE

- 27 -

COSTUL

BUNURILOR

VANDUTE PERIOADEI

COSTUL

BUNURILOR

DISPONIBILE

PENTRU VANZARE - COSTUL BUNURILOR IN

STOC LA SFARSITUL

COSTUL BUNURILOR DISPONIBILE PENTRU VANZARE = COSTUL BUNURILOR IN STOC LA INCEPUTUL PERIOADEI + COSTUL BUNURILOR CUMPARATE IN CURSUL PERIOADEI b) Pentru stocurile fabricate: REZULTATUL = VANZARI - COSTUL BUNURILOR VANDUTE COSTUL BUNURILOR VANDUTE PERIOADEI = COSTUL BUNURILOR

DISPONIBILE

PENTRU VANZARE - COSTUL BUNURILOR IN

STOC LA SFARSITUL

COSTUL BUNURILOR DISPONIBILE PENTRU VANZARE = COSTUL DE ACHIZITIE AL STOCURILOR CONSUMATE + CHELTUIELI DE PRODUCTIE + COTA DE CHELTUIELI INDIRECTE DIRECTE

DE PRODUCTIE REPARTIZATE COSTUL DE ACHIZITIE AL STOCURILOR CONSUMATE = COSTUL DE ACHIZITIE AL STOCURILOR DISPONIBILE - COSTUL DE ACHIZITIE AL BUNURILOR RAMASE IN STOC LA SFARSITUL PERIOADEI COSTUL COSTUL DE ACHIZITIE AL STOCURILOR DISPONIBILE STOCURILOR =

DE ACHIZITIE AL BUNURILOR IN STOC LA INCEPUTUL COSTUL DE ACHIZITIE AL

PERIOADEI +

CUMPARATE IN CURSUL PERIOADEI Relatiile prezentate releva faptul ca orice supraevaluare a bunurilor ramase in stoc la sfarsitul perioadei conduce la cresterea rezultatului, care la randul sau formeaza obiectul impozitarii. In consecinta, pentru ca intrprinderea sa se inscrie in principiul prudentei, concomitent cu rezolvarea raporturilor cu fiscalitatea intr-o economie stabila se recomanda metoda costului mediu ponderat si

- 28 -

FIFO, in schimb intr-o economie inflationista sunt indicate metodele LIFO si NIFO.

- 29 -

CAPITOLUL 3 METODE SI TEHNICI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII STOCURILOR IN CADRUL S.C. APCO ROMANIA S.R.L. Metodele de contabilizare a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze atat stocurile, cat si operatiile pe care le influenteaza. Sistemele create se diferentiaza prin: preturile utilizate in evaluarea stocurilor si miscarilor de marfuri; capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente nivelul stocurilor; structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor si operatiilor pe care le determina; modalitatea de a privi intrarile de marfuri: fie ca o afectare directa a nivelului stocurilor, fie ca o cheltuiala determinata de procurarea unui bun. Potrivit art.13 din Legea contabilitatii, contabilitatea analitica a valorilor materiale si implicit a marfurilor se organizeaza cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau intermitent. Utilizarea notiunii de inventar semnifica posibilitatea pe care o ofera contabilitatea de a stabili scriptic, permanent sau periodic, nivelul stocurilor.

- 30 -

3.1 FORMELE SI DOCUMENTELE APROVIZIONARII SI VANZARII DE MARFURI Aprovizionarea autorizati din tara. Aprovizionarea se poate dsfasura pe baza contractelor incheiate cu furnizorii. In contracte se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare, modalitatile si termenele de plata, conditiile de transport si ambalare etc. Aprovizionarea se poate face si pe baza de comanda. In general, S.C. APCO ROMANIA S.R.L. se aprovizioneaza pe baza de comanda de la furnizorii externi, principalul furnizor fiind societatea olandeza APCO BESTEVAERSTRAAT ALKMAAR care este si participant la capitalul social al societatii luata ca exemplu in aceasta lucrare. Exista si contracte de aprovizionare incheiate cu distribuitorii pentru Europa de Est a uleiurilor produse de firma Valvoline. Contracte de aprovizionare s-au mai incheiat cu producatorii de anvelope Vredestein, Olanda. Aprovizionarea se poate face pe raspunderea furnizorilor, are loc in concordanta cu prevederile contractuale sau pe baza intelegerilor pe care firma le are cu partenerii, avand in vedere ca intre parteneri exista relatii de incredere. Furnizorul extern ambaleaza marfurile, le incarca in mijlocul de transport, acesta din urma fiind avion sau camion. Ca documente de transport se intocmesc: -in cazul transportului cu avionul:Air Way Bill -in cazul transportului cu camionul:Srisoarea de trasura Carausul, in cazul transportului cu avionul este societatea Relief Transport Services din Olanda, iar in cazul transportului cu camionul societatea Schenker Romania Carausul asigura transportul marfurilor la destinatie, anunta destinatarul si incredinteaza bunurile beneficiarului.Beneficiarul procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de marfuri. cu marfuri se face de la intreprinderile

producatoare de piese auto prin import direct sau de la dealerii

- 31 -

Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor vorbim de importuri, inainte de receptia pe care o face beneficiarul se intocmesc declaratiile vamale de import de catre Vama Romana, care verifica concordantele dintre pozitiile inscrise in facturile externe si marfurile intrate in tara. Urmarind concordanta cu prevederile comenzii si documentele de livrare si transport, comisia de receptie intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente. In cazul deteriorarii unor marfuri ca urmare a transportului necorespunzator sau din alte cauze se intocmeste un Proces verbal de constatare opozabil furnizorului cau carausului, dupa caz. Daca partial sau total, marfa nu este acceptata de intreprinderea de comert, ca fiind necorespunzatoare sortimental sau calitativ este luata in custodie. Ulterior, ea se redistribuie furnizorului. In nota de receptie marfurile se evalueaza la cost de achizitie.Pe baza sau documentelor borderouri ale justificative marfurilor se fac inregistrarile intrate), care se in evidenta in operativa si se intocmesc documentele centralizatoare ( Recapitulatii inregistreaza contabilitatea sintetica. Aprovizionarea prin delegat se intalneste destul de rar in cazul studiat si are loc in situatia in care furnizorul si beneficiarul se afla in aceeiasi localitate. Delegatul intreprinderii de comert se prezinta la furnizor cu o comanda si o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual cu un mijloc de plata necesar achitarii contravalorii marfurilor. Delegatul participa la receptia marfurilor, le preia si semneaza documentele de livrare ( Dispozitia de livrare si Factura). El poarta raspunderea integritatii lotului de marfuri. La sosire acestuia se verifica calitativ si cantitativ marfurile si se intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente. de livrare Urmeaza si receptie prelucrarea asemanator si inregistrarea cu procedura documentelor

prezentata anterior. In cazul lipsurilor de marfuri constatate la receptie se intocmeste Decizia de imputare sau se ia delegatului un Angajament de plata. Aprovizionarea cu delegat al intreprinderii furnizoare este de asemenea o situatie rar intalnita in acest caz si presupune prezentarea

- 32 -

acestuia la unitatea beneficiara unde se verifica marfurile de catre comisia de receptie si se intocmesc documentele de receptie. Decontarea necesita fie asteptarea documentelor de decontare de la furnizor, fie intocmirea lor din proprie intiativa de beneficiar. Vanzarea se realizeaza catre consumatorii individuali , catre cei colectivi sau terti (alte intreprinderi). Dupa modalitatea de incasare a banilor vanzarea poate fi in numerar sau prin virament. De regula, vanzarea catre consumatorii individuali se face cu incasare in numerar, iar catre terti cu incasare prin virament. Vanzarea catre alte intreprinderi cunoaste urmatoarele forme: vanzarea prin delegat al furnizorului, vanzarea prin delegat al cumparatorului, vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului. Vanzarea prin delegat al furnizorului presupune colectarea comenzilor de marfuri de la beneficiari, pregatirea loturilor ce se vand, autoreceptionarea si incredintatea lor delegatului, incarcarea in mijloacele de transport, intocmirea Avizului de insotire a marfurilor. Beneficiarul confirma primirea marfurilor si acceptul platii prin confirmarea cantitatii de marfuri primite in Avizul de insotire si semnarea acestuia. Pe baza avizului completat astfel furnizorul intocmeste Factura. Avizul de insotire reprezinta documentul de iesire a marfurilor. In el se inscrie initial cantitatea livrata, cumparatorul completand cantitatea efectiv primita. Diferentele ce se pot ivi intre cele doua cantitati, sunt denumite diferente din distributie si se solutioneaza de predatorul marfii. In factura se mentioneaza cantitatea efectiv primita de beneficiar. Avizele de insotire si facturile stau la baza inregistrarilor din evidenta operativa gestionara. Vanzarea prin delegat al cumparatorului necesita prezentarea acestuia cu o comanda cumprinzand marfurile solicitate si o Delegatie de ridicare a marfurilor. Avizand comanda, serviciul comercial emite Dispozitia de livrare prin care dispune vanzarea marfurilor. La unitatea predatoare se receptioneaza marfurile, in prezenta delegatului cumparatorului, intocmindu-se Factura. Vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului (fara delegat) se efectueaza pe baza contractului, a graficului de livrare si a dispozitiei

- 33 -

de livrare intocmita de serviciul comercial. Dupa pregatirea lotului de marfa, se procedeaza la autoreceptia sa, cu care ocazie se intocmeste un Proces verbal de receptie. Se intocmesc apoi documentele de livrare: Factura, Certificat de calitate etc. Vanzarea catre consumatorii individuali se face, de regula , cu incasare in numerar, prin emiterea de chitante fiscale care se inregistreaza ulterior in borderouri. In cazul tuturor formelor de vanzare cu incasare in numerar, acesta se depune la casieria centrala a intreprinderii.

- 34 -

3.2. METODA INVENTARULUI PERMANENT Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor, cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se astfel un inventar scriptic continuu. Contul Marfuri inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Determinarea nivelului stocurilor, impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta. Metoda inventarului permanent poate prezenta mai multe variante: inventar permanent la cost de achizitie, inventar permanent la cost standard, inventar permanent la pret de vanzare. METODA ACHIZITIE S-a exemplificat la capitolul 2 la METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT . Costul mediu ponderat global se calculeaza, de regula, lunar. Utilizarea acestui procedeu confera avantajul ca se niveleaza variatiile de preturi in conditiile fluctuatiei lor. Dezavantajul este acela ca se asteapta sfarsitul de luna pentru a se evalua iesirile. Avand in vedere acest dezavantaj s-au creeat variante ale acestei metode, cum ar fi: Procedeul costului mediu ponderat teoretic, care poate fi costul mediu ponderat global al perioadei precedente. In cazul acestui exemplu, pentru luna urmatoare, respectiv luna iunie 1997, iesirile ar putea fi evaluate la 12710,53 lei, costul mediu ponderat global al lunii curente. Procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfa impune calculul dupa fiecare intrare. Consecinta este aceea ca intre doua intrari succesive, toate iesirile se evalueaza la ultimul CP (cost mediu ponderat). INVENTARULUI PERMANENT LA COST DE

- 35 -

Avand in vedere operatiile economico-financiare prezentate la Capitolul 2in acest caz exemplificam iesirile de la operatiile 2 si 3 care se vor evalua astfel: VALOAREA PRECEDENTA + VALOAREA INTRATA CANTITATEA PRECEDENTA + CANTITATEA INTRATA

CP = ------------------------------------------ =

4165000 + 2560000 350 + 200

6725000 550

= ----------------- = ------- = 12227,27 LEI/BUC. Evaluarea iesirilor de la operatia 5: Valoarea precedenta va fi: 6725000 - 150 x 12227,27 - 250 x 12227,27 = 6725000 - 1834091 - 3056818 = 1834091 Cantitatea precedenta va fi: 550 - 150 - 250 = 150 1834091 + 5350000 150 + 400 7184091 550

CP = ----------------- = ------- = 13061,98 LEI/BUC.

Fisa de cont analitica cantitativ valorica pentru ct. 371.01 Lanturi auto cuprinde in aceasta varianta urmatoarele informatii privind intrarile, iesirile si stocul de marfa: Fisa de cont analitic 371.01 Lanturi auto

- 36 -

TABELUL 2
DATA EXPLICATI A Intr . 02.05.97 05.05.97 12.05.97 Stoc initial Intrare fact.907 Iesire fact. 8000184 Iesire chit. fisc. 19.05.97 26.05.97 1374456 Intrare fact. 10531 Iesire fact. 8000231 Rulaje Total sume 400 600 950 200 600 600 550 350 350 5350000 7910000 1207500 0 2612396 7503305 7503305 7184091 4571695 4571695 200 150 250 Ies. Sto c 350 550 400 150 Debit 2560000 Credit 1834091 3056818 Sold 4165000 6725000 4890909 1834091 11.900 12.800 12.227,2 7 12.227,2 7 13.375 13.061,9 8 13.061,9 8 CANTITATE VALORI P/U

Aceasta metoda poate fi folosita cu succes in conditiile in care exista o dotare tehnica corespunzatoare, deoarece trebuie efectuate multe calcule. Evaluarea la costul mediu al intrarilor fara a se tine cont de stocul initial. In acest caz iesirile de marfa vor fi evaluate la: VALOAREA INTRATA CANTITATEA INTRATA = 13183,33 LEI/BUC Aceasta perioadei. CALCULUL COSTULUI DE ACHIZITIE AL MARFURILOR VANDUTE DUPA PROCEDEUL EPUIZARII SUCCESIVE A STOCURILOR Acest procedeu consta in folosirea drept costuri de iesire, a costurilor exacte de intrare luata intr-o anumita ordine. Exista 2 variante ale utilizarii acestui procedeu: metoda presupune evaluarea iesirilor la sfarsitul 2560000 + 5350000 200 + 400 7910000 600

------------------ = ----------------- = ------- =

- 37 -

- 38 -

FIFO si LIFO. 1) Procedeul FIFO Iesirile se considera ca au fost efectuate in ordinea intrarilor si sunt evaluate la costurile de achizitie ale acestora . Acest procedeu evalueaza marfa iesita la cel mai vechi pret, in timp ce stocul ramane la pretul cel mai nou. Deoarece pretul cel mai vechi este si cel mai mic, utilizarea acestui procedeu in conditii de inflatie duce la diminuarea cheltuielilor cu marfa, deci profitul se majoreaza si de asemenea impozitul pe profit. S-a exemplificat la Capitolul 2.4 2) Procedeul LIFO Iesirile se considera ca au fost efectuate in ordinea inversa intrarilor comparativ cu fiecare data de iesire. Acest procedeu evalueaza marfa iesita la pretul cel mai nou si o lasa in stoc la cel mai vechi pret. Utilizarea acestei metode in conditii de inflatie duce la majorarea cheltuielilor cu marfa, se diminueaza profitul din vanzari si deci si impozitul pe profit. S-a exemplificat de asemenea la Capitolul 2.4 Avand in vedere exemplele de la Capitolul 2.4 METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT si METODA EPUIZARII LOTURILOR cele trei procedee pot fi studiate comparativ pe baza urmatoarelor date: ----------------------------------------------| | | | PROCEDEE CMP FIFO LIFO | | | | CAMV 7626319 7393750 7615000 | | | | VALOARE STOC 4448681 4681250 4460000 | | | | ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------CAMV = cost de achizitie a marfurilor vandute Fiecare procedeu determina CAMV si stocuri diferite, deci si rezultatele vor fi diferite.

- 39 -

Avand in vedere ca S.C. APCO ROMANIA S.R.L. utilizeaza matoda inventarului permanent la cost de achizitie, calculand costul de achizitie al marfurilor vandute cu ajutorul procedeului FIFO, continuam cu inregistrarile contabile cu scopul de a determina rezultatele in aceasta varianta. ------------------------------------------------607 Cheltuieli privind mf. ------------------------------------------------371.01 Lanturi ----------------------------------4165000 | 02.05 19.05 TD 2560000 | 5350000 | 1785000 3020000 2588750 05.05 12.05 26.05 = 371.01 Lanturi 7393750

----------------------------------12075000 |TC 7393750 |SD 4681250 707 Venituri din vanzarea mf. ----------------------------------31.05 9926000 | | | TD 2496000 3950000 3480000 05.05 12.05 26.05 ------------------------------------

----------------------------------9926000 |TC 9926000 ----------------------------------Inchiderea ct. 707 Venituri din vanzarea marfurilor prin contul 121 Profit si pierdere pentru 9926000 lei. 31.05.1997 -------------------------------------------------707 Venituri din vanzarea mf. = 121 Profit si pierdere 9926000

--------------------------------------------------

- 40 -

Inchiderea ct. 607 Cheltuieli privind marfurile prin ct. 121 Profit si pierdere pentru suma 7393750. 31.05.1997 ----------------------------------------------------121 Profit si pierdere = 607 Cheltuieli privind marfurile 7393750

----------------------------------------------------Rezultatul brut din vanzarile de Lanturi auto in luna mai 1997 se determina astfel: Marfuri vandute la pret de vanzare Cost de achizitie al marfurilor vandute Profit brut din vanzarea Lanturi auto = = = 9926000 7393750 2532250

----------------------------------------------------

METODA INVENTARULUI PERMANENT LA COST STANDARD Aceasta metoda evalueaza stocurile, intrarile si iesirile de marfuri la cost standard (cost prestabilit pe baza costurilor din perioadele precedente). Practicarea acestei metode implica calculul si inregistrarea diferentei dintre costul standard si costul de achizitie efectiv atat pentru stocuri cat si pentru intrari si iesiri. Metoda isi gaseste aplicabilitate in conditiile in care preturile sunt relativ stabile, astfel incat costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala (sa aibe o valoare apropiata de costul efectiv de achizitie). Contul 371 Marfuri inregistreaza stocul si operatiile cu marfuri la cost standard, se debiteaza cu marfurile intrate la cost standard, se crediteaza cu marfurile iesite la cost standard; soldul final debitor reflecta stocul de marfuri la cost standard. Contul 378 Diferente de pret la marfuri evidentiaza diferentele intre costul prestabilit si costul de achizitie al marfurilor intrate, iesite sau in stoc. Este un cont bifunctional. Contul se crediteaza cu

- 41 -

diferentele favorabile aferente marfurilor intrate si se debiteaza cu diferentele nefavorabile aferente marfurilor intrate urmand sa se repartizeze soldul contului la data calculului asupra marfii iesite pe baza coeficientului: Sold ct. 378 la data calculului K 378 = ------------------------------------------Si la 01.01 ct. 371 + Rd ct. 371(01.01...) Contul se debiteaza cu diferentele favorabile aferente iesirilorde marfa si se crediteaza cu diferentele nefavorabile aferente iesirilor de marfa. Soldul reflecta diferentele favorabile sau nefavorabile aferente stocului de marfa si se va insuma algebric cu soldul final al contului 371 Marfuri pentru a se determina costul de achizitie efectiv al marfii ramase in stoc. Contul 607 Cheltuieli privind marfurile este un cont de activ care se debiteaza, in cursulexercitiului, cu costul standard al marfurilor iesite, urmand ca la inchiderea exercitiului acesta sa se corecteze cu diferentele aferente iesirilor de marfa. Deci, se debiteaza cu diferentele nefavorabile si se crediteaza cu diferentele favorabile aferente marfurilor iesite. Tot la inchiderea exercitiului se crediteaza cu suma cheltuielilor privind marfurile iesite la cost de achizitie, repartizata asupra contului de rezultate. EXEMPLU: Consideram aceeiasi aplicatie ca la varianta inventarului permanent la cost de achizitie in conditiile in care presupunem: Costul standard: 12000 LEI Stocul de la inceputul lunii la cost de achizitie: 350 BUC. x 11900 LEI/BUC. = 4165000 LEI Stocul de la inceputul lunii la cost standard: 350 BUC. x 12000 LEI/BUC. = 4200000 LEI 1) Cumparare de marfuri Cost de achizitie: 2560000 LEI Cost standard: 200 BUC x 12000 LEI = 2400000 LEI ---------------------------------------------------Diferenta nefavorabila: 160000 LEI -----------------------------------------------

- 42 -

% 371.01 Lanturi 378 Diferente de pret la mf.

401 Furnizori

2560000 2400000 160000

-----------------------------------------------2) Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 16640 LEI x 150 BUC. = 2496000 LEI Cost standard: 12000 LEI x 150 BUC. = 1800000 LEI ---------------------------------------------411 Clienti = 707 Venituri din vanz. mf. ---------------------------------------------Descarcarea gestiunii de marfuri la cost standard: -------------------------------------------------607 Chelt. pv. mf. 3) Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 15800 LEI x 250 BUC. = 3950000 LEI Cost standard: 12000 LEI x 250 BUC. = 3000000 LEI 4) Cumparare de marfuri Cost de achizitie: 5350000 LEI Cost standard: 12000 LEI x 400 BUC. = 4800000 LEI Diferenta nefavorabila: 550000 LEI 5) Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 17400 LEI x 200 BUC. = 3480000 LEI Cost standard: 12000 LEI x 200 BUC. = 2400000 LEI 371.01 Lanturi ----------------------------Si 1) 2) RD 4200000 | 1800000 2400000 | 3000000 4800000 | 2400000 7200000 | RC 2) 3) 5) = 371.01 Lanturi 1800000 -------------------------------------------------2496000

----------------------------7200000 TSD 11400000 | TSC 7200000

- 43 -

----------------------------| SFD 4200000 378 Diferente de pret la mf. -----------------------------1) 4) TSD 160000 | Si 550000 | 6) 35000 432000

-----------------------------710000 | TSC 467000 | SFD 243000 ------------------------------

675000 Calculul K 378 = ---------- = 0.06 11400000 Determinarea sumei diferentelor de pret aferenta marfurilor iesite: Sdif = K 378 x Valoarea la cost standarda mf. iesite = = K 378 x Rc ct. 371 = 0.06 x 7200000 = 432000 nefavorabila ----------------------------------------------------607 Chelt. priv. marfurile ----------------------------------------------------Stoc la cost standard: 350 BUC. x 12000 LEI = 4200000 LEI Stoc la cost de achizitie: 4200000 + 243000 = 4443000 LEI Soldul contului 378 reprezinta o diferenta nefavorabila. METODA INVENTARULUI PERMANENT LA PRET DE VANZARE Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor se face la pretul de vanzare. Utilizarea acestei metode implica calculul si inregistrarea diferentelor dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc. = 378 Dif. de pret la mf. 432000 diferenta

- 44 -

Aceasta

metoda

fost

practicata

in

perioada

economiei

planificate si centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. Acele conditii faceau posibila aplicarea metodei in conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune. In conditiile economiei actuale utilizarea ei este ingreunata din urmatoarele motive: - pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este actual la momentul vanzarii ei, deci nu are nici o valoare informationala. - nu mai este posibila aplicarea acestei metode in conditiile uinei contabilitati analitice global-valorice, pe gestiune, deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi este diferit in functie de calea de intrare si momentul intrarii. Desi, procentul de marja se mentine, plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. - daca se descarca gestiunea pentru marfurile vandute globalvaloric se poate denatura rezultatul financiar si situatia patrimoniului. Daca marfa s-ar fi vandut la ultimul pret de vanzare calculat care este cel mai mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului Marfuri nu ar fi zero, ci creditor. In conditiile aplicarii acestei metode, pretul de inregistrare este pretul de vanzare, caz in care se utilizeaza urmatoarele conturi: - contul 371 Marfuri se debiteaza cu pretul de vanzare al marfurilor intrate si se crediteaza cu acelasi pret al marfurilor iesite; soldul lui este debitor si arata valoarea la pret de vanzare a stocului de marfuri existent la un moment dat; - contul 378 Diferente de pret la marfuri functioneaza ca un cont de pasiv creditandu-se cu adaosul comercial antecalculat al marfurilor intrate in gestiune si debitandu-se la sfarsitul lunii cu adaosul aferent marfurilor vandute, determinat pe baza metodei procentului mediu de adaos comercial. La sfarsitul lunii contul 378 are sold creditor

- 45 -

reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de achizitie al marfurilor ramase in stoc. EXEMPLU: S.C. APCO ROMANIA S.R.L. cumpara Lanturi auto de la furnizor pe baza facturii 10725/23.05.97 care cuprinde urmatoarele elemente: Pret unitar: 20000 LEI/BUC. Cantitatea: 100 BUC. Valoarea marfii: 2000000 LEI TVA (18%): 360000 LEI 1) Receptionarea marfurilor primite de la furnizor: ------------------------------------------------% 371.01 Lanturi 4426 TVA deduct = 401 Furnizori 2360000 2000000 360000

------------------------------------------------2) In cazul in care unitatea ar practica un adaos comercial de 40% inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibila ar fi urmatoarea: --------------------------------------------------371.01 Lanturi = % 378 Diferente de pret la mf. 4428 TVA neexigibila 3) Vanzarea acestor marfuri se inregistreaza astfel: --------------------------------------------------5311 Casa in lei = % 707 Venituri din vanz. mf. 4427 TVA colectata 5) Descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute: ---------------------------------------------------% = 371.01 Lanturi 3304000 504000 --------------------------------------------------3304000 2800000 504000 --------------------------------------------------1304000 800000

- 46 -

607 Chelt.priv. mf. 378 Dif. de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

2000000 800000 504000

---------------------------------------------------Pentru a determina adaosul comercial aferent marfurilor iesite se poate utiliza metoda procentului mediu de adaos care se caracterizeaza prin folosirea urmatoarelor relatii de calcul: Determinarea procentului mediu de ados comercial: Sold ct. 378 la inceputul anului + Rulaj credit ct. 378 de la inceputul anului pana la finele lunii de referinta K 378 = -------------------------------------------------Sold ct. 371 la inceputul anului ( exclusiv TVA neexigibila) + Rulaj debit ct. 371 cumulat de la inceputul anului pana la finele lunii de referinta ( exclusiv TVA neexigibila)

Determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS) ACS = K 378 x Valoarea stocului de marfuri la finele lunii de referinta (exclusiv TVA neexigibila) Determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite: ACE = Soldul creditor al ct. 378 inainte de repartizarea adaosului com. pe luna resp. - ACS

- 47 -

3.3 METODA INVENTARULUI INTERMITENT Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea iesirilor si inregistrarii lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. Valoarea iesirilor de marfuri se determina conform relatiei: CAMV = VALOAREA STOCULUI + INITIAL (Si) CAMV = I + ( Si - Sf ) Dezavantajul utilizarii acestei metode consta in imposibilitatea urmaririi gestiunilor de marfuri, a controlului prin contabilitate si deci orice lipsa de marfuri este considerata o vanzare. Cheltuielile cu marfurile sunt inregistrate la intrarea marfurilor, si nu la descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute, ca in cazul metodei inventarului permanent. Exemplificam metoda pe baza datelor de la exemplul inventarului permanent. In cursul lunii mai 1997 se efectueaza urmatoarele operatii: 02.05.1997 Cumparare de marfuri Pret de cumparare: 200 BUC x 11000 LEI/BUC = 2200000 LEI Cheltuieli de transport: 360000 LEI TVA deductibila: 460800 LEI ---------------------------------------------------% 607 Cheltuieli privind marfurile 4426 TVA deductibila 460800 ---------------------------------------------------= 401 Furnizori 3020800 2560000 VALOAREA INTRARILOR (I) + VALOAREA STOCULUI FINAL (Sf)

- 48 -

05.05.1997 Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 150 BUC. x 16640 LEI/BUC. = 2496000 TVA colectata: 2496000 x 18% = 449280 ------------------------------------------------411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata 449280 ------------------------------------------------12.05.1997 Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 250 BUC. x 15800 LEI/BUC. = 3950000 TVA colectata: 3950000 x 18% = 711000 ------------------------------------------------411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata 711000 ------------------------------------------------19.05.1997 Cumparare de marfuri Pret de cumparare: 400 BUC x 11500 LEI/BUC = 4600000 LEI Cheltuieli de transport: 750000 lei TVA deductibila: (4600000 + 750000) x 18% = 963000 -------------------------------------------------% 607 Cheltuieli privind mf. 4426 TVA deductibila 963000 -------------------------------------------------= 401 Furnizori 6313000 5350000 4661000 3950000 2945280 2496000

- 49 -

26.05.1997 Vanzare de marfuri Pret de vanzare: 200 BUC. x 17400 lei/BUC. = 3480000 LEI TVA colectata: 3480000 x 18 % = 626400 LEI --------------------------------------------------411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata 626400 --------------------------------------------------La sfarsitul lunii este inventariat stocul de marfuri si este evaluat la costul de achizitie al zilei, al ultimului lot intrat sau la costul mediu ponderat al intrarilor. In urma inventarierii stocul constatat este de 350 buc. la cost mediu ponderat global de 12710,53 lei/buc. Deci, 350 buc. x 12710,53 lei/buc. = 4448681 lei trebuie sa fie soldul ct. 371.01 Lanturi la sfarsitul lunii mai 1997. Soldul initial al contului 371.01 Lanturi este preluat in contul 607 Cheltuieli privind marfurile ------------------------------------------------607 Cheltuieli privind mf. ------------------------------------------------In contul 371.01 Lanturi X se preia stocul constatat la inventar, care se desprinde din totalul cheltuielilor cu marfurile: ----------------------------------------------371.01 Lanturi = 607 Cheltuieli privind mf. ----------------------------------------------Contul 371.01 Lanturi se prezinta astfel: 371.01 Lanturi -----------------------------Si 4165000 | 4165000 31.05 4448681 = 371.01 Lanturi 4165000 4106400 3480000

- 50 -

31.05 4448681 | -----------------------------Sf 4448681 | Dupa aceste inregistrari soldul contului 607 Cheltuieli privind marfurile evidentiaza costul de achizitie al marfurilor vandute CAMV = 4165000 + 2560000 + 5350000 - 4448681 = 7626319 Inchiderea contului 607 Cheltuieli privind marfurile -------------------------------------------------121 Profit si pierdere = 607 Cheltuieli privind mf. 7626319

-------------------------------------------------Contul 607 Cheltuieli privind marfurile se prezinta astfel: 607 Cheltuieli privind marfurile ---------------------------------------02.05 19.05 31.05 2560000 5350000 4165000 | | | | Inchiderea contului 707 Venituri din vanzarea marfurilor ------------------------------------------------707 Venituri din vanzarea mf. Calculul profitului brut: Venituri din vanzari: CAMV: Profit brut din vanzari: 9926000 7626319 2299681 = 121 Profit si pierdere 9926000 4448681 7626319 31.05 31.05

---------------------|--------------------

-------------------------------------------------

---------------------------------

- 51 -

O varianta a acestei metode consta in inregistrarea in contul 371 la sfarsitul lunii numai variatia de stoc. In cazul nostru: variatia stocului = Si - Sf = 0.

- 52 -

3.4 METODE DE ORGANIZARE A CONTABILITATII ANALITICE A STOCURILOR Doctrina contabila recomanda unele criterii orientative pentru infiintarea gestiunilor de marfuri cum ar fi: -volumul operatiilor de primire-predare dintr-o perioada de timp data. Este cel mai important criteriu in functie de care se stabileste numarul de gestiuni intr-o unitate patrimoniala. Intr-o unitate patrimoniala de dimensiuni reduse poate fi infiintata o singura gestiune pentru toate marfurile pe care le detine, in timp ce intr-o unitate patrimoniala de dimensiuni mari este necesar sa se infiinteze gestiuni specializate pe principalele categorii de marfuri. In cazul S.C. APCO ROMANIA S.R.L., avand in vedere aceste considerente, se tine o singura gestiune pentru toate categoriile de marfuri detinute. -volumul, suprafata si amplasamentul spatiului de depozitare, care conduce, de asemenea, la infiintarea de gestiuni distincte. In raport de acest criteriu se pot infiinta depozite centrale sau generale care deservesc intreaga unitate patrimoniala sau depozite de repartizare care deservesc de regula unitati operative proprii: chioscuri, standuri. Indiferent de criteriile adoptate pentru infiintarea gestiunilor de marfuri, acestea trebuie astfel organizate incat pentru fiecare categorie de stoc a carui evidenta contabila se realizeaza cu ajutorul unui cont distinct, aceasta sa poata fi identificabila faptic si spatial. Aceasta restrictie este impusa de necesitatea creearii conditiilor pentru facilitarea controlului gestionar, respectiv, a concordantei dintre soldurile scriptice ale conturilor contabile de stocuri si valoarea stocurilor faptice constatate cu ocazia inventarierii anuale. Pentru facilitarea controlului gestionar al bunurilor stocabile doctrina contabila a elaborat, iar practica gestionara a confirmat mai multe metode de evidenta operativa si analitica a gestiunilor de marfuri, dintre care, cele mai uzuale sunt:

- 53 -

3.4.1 METODA CANTITATIV VALORICA Evidenta operativa si analitica a gestiunilor de marfuri se realizeaza prin metoda cantitativ-valorica astfel: -evidenta operativa se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare, cu ajutorul Fisei de magazie, deschisa pentru fiecare element stocabil in parte, in care gestionarul calculeaza stocul cantitativ scriptic dupa fiecare operatie de intrare sau iesire de stoc. Cu ocazia inventarierilor periodice fisa de magazie permite confruntarea operativa a stocului scriptic cu cel faptic si determina plusuri si/sau minusuri de inventar cantitative. -evidenta contabila analitica se conduce cantitativ valoric la compartimentul gestiunii stocurilor cu ajutorul Fiselor de cont analitic pentru valori materiale. Se deschide cate o Fisa de cont analitic pentru valori materiale pentru fiecare element stocabil in parte, pentru care s-a deschis cate o Fisa de magazie distincta la locul de depozitare. Inregistrarile in Fisele de cont analitic pentru valori materialese fac, document cu document, pe baza documentelor de intrare-iesire a bunurilor stocabile in si din gestiuni care au stat la baza fiecarei inregistrari in Fisa de magazie. Concomitent cu inregistrarea fiecarui document de intrare-iesire se pot intocmi situatii centralizatoare, respectiv Situatia materialelor intrate si Situatia materialelor iesite in care intrarile si iesirile sunt grupate pe conturi corespondente ale conturilor de stocuri. Aceste situatii centralizatoare pot sta la baza inregistrarilor in contabilitatea gestiunii stocurilor de marfuri. Controlul gestionar-contabil al existentei si miscarilor de stocuri se realizeaza prin: confruntarea concordantei dintre datele cantitative (intrari, iesiri si stoc) din Fisele de cont analitic pentru valori materiale si datele similare din Fisa de magazie ; confruntarea concordantei dintre datele valorice (debit, credit, sold) din Fisele de cont analitic pentru valori materiale si totalurile balantelor de verificare analitice ale contului de stocuri de marfuri.

- 54 -

La locurile de depozitare a marfurilor principalele operatiuni pe care le implica aplicarea acestei metode sunt: primirea-predarea marfurilor in baza documentelor de dispozitie privind intrarea-iesirea acestora; inregistrarea documentelor de dispozitie de intrare-iesire, in Fisele de magazie; La compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor de marfuri principalele lucrari pe care le presupune aplicarea metodei sunt: verificarea necesitatii exactitatii si oportunitatii operatiunilor de intrareiesite de stocuri si confirmarea corectitudinii inregistrarilor efectuate de gestionari in Fisele de magazie; evaluarea cantitatilor intrate sau iesite din stoc in conformitate cu procedeele de evaluare acceptate de legislatia si doctrina contabila adoptate de unitatea patrimoniala; inregistrarea documentelor de intrare-iesire in Fisele de cont analitic pentru valori materiale si eventual in situatii centralizatoare a intrarilor si iesirilor de stocuri; inregistrarea intrarilor si iesirilor valorice in contul de stocuri de marfuri; intocmirea balantei de verificare analitica a contului de marfuri; Metoda cantitativ-valorica de evidenta operativa si analitica a gestiunilor de marfuri, prezinta avantajul ca poate furniza in orice moment date cu privire la existenta si miscarea marfurilor. Are dezavantajul ca necesita un volum mare de munca prin faptul ca inregistrarea miscarilor cantitative de marfuri se face, pentru necesitati de control in vederea asigurarii integritatii lor, atat in fisele de magazie cat si in fisele de cont analitice de la contabilitatea gestiunii stocurilor. Aceasta metoda poate fi realizata si intr-o versiune simplificata care consta in comasarea evidentei operative de la locurile de depozitare cu evidenta analitica a elementelor stocabile de la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor. In aceasta versiune denumita si metoda contabilitatii valorice la locul de depozitare Fisa de magazie este suprimata, urmand ca in locul acesteia, sa se conduca la locurile de depozitare, Fisele de cont analitic pentru valori materiale deschise pentru fiecare element stocabil in parte.

- 55 -

Aceasta versiune mentine avantajul ca poate furniza operativ date cu privire la nivelul, structura si miscarea stocurilor concomitent cu reducerea volumului de munca generat de dubla inregistrare a miscarilor cantitative. Necesita insa, un personal gestionar mai bine calificat care sa posede pe langa cunostintele stricte de gestiune a stocurilor si cunostinte minime a existentei si miscarii acestora.

- 56 -

3.4.2 METODA OPERATIV-CONTABILA SAU PE SOLDURI Aceasta metoda de evidenta operativa si analitica a gestiunilor de bunuri se bazeaza pe suprimarea Fiselor de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor. In locul acestora la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor se conduce Fisa centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de marfuri in care inregistrarile se fac numai valoric (intrari, iesiri, sold) fie document cu document, fie pe baza unor centralizatoare (cantitative) a intrarilor si iesirilor de stocuri. Concordanta dintre stocurile scriptice din Fisele de magazie si datele contabilitatii gestiunii stocurilor se realizeaza prin intermediul unui Registru al stocurilor. Acest registru se deschide anual si se conduce la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor, in care periodic, de regula lunar, se centralizeaza pe grupele de elemente stocabile pentru care s-au deschis Fise centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de marfuri, toate stocurile scriptice din Fisele de magazie. Aceste stocuri se evalueaza potrivit procedeelor de evaluare adoptate de unitatea patrimoniala in concordanta cu cele utilizate in evaluarea intrarilor si iesirilor astfel incat pe fiecare grupa de elemente stocabile in parte, stocul valoric din Registrul stocurilor trebuie sa fie egal cu soldul din Fisa centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de bunuri. Aceasta metoda se poate aplica cu bune rezultate in cazul aplicatiilor computerizate in cadrul carora existenta si miscarile cantitative a stocurilor sunt urmarite operativ iar cele valoric periodic, cu ocazia inregistrarilor efectuate in contabilitatea gestiunii stocurilor de marfuri.

- 57 -

3.4.3. METODA GLOBAL-VALORICA Aceasta metoda isi gaseste utilizarea in practica atunci cand nu exista obligatia legala, iar managerii unitatilor patrimoniale nu dispun tinerea unei evidente cantitativ -valorice pentru marfurile ce fac obiectul unei gestiuni. Potrivit acestei metode evidenta operativa a marfurilor se realizeaza la locul de depozitare cu ajutorul Fiselor de magazie, iar la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor se realizeaza numai o evidenta global-valorica cu ajutorul Fisei de cont pentru operatiuni diverse. Verificarea concordantei dintre stocurile existente la locuri de depozitare si soldul global valoric din Fisa de cont pentru operatii diverse se face lunar sau la alte perioade prin: -verificarea concordantei dintre stocurile sciptice din Fisa de magazie si soldul global valoric din Fisa de cont pentru operatiuni diverse. -sau prin, inventarierea faptica a stocurilor, confruntarea lor cu stocurile scriptice din Fisele de magazie, evaluarea stocurilor faptice din listele de inventariere si confruntarea sumei lor cu soldul global-valoric din Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Cel mai important avantaj pe care il aduce utilizarea acestei metode este reducerea volumului de munca prin eliminarea Fiselor de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentului contabilitatii gestiunii stocurilor. O versiune simplificata a acestei metode consta in eliminarea completa a evidentei operative a existentei si miscarilor cantitative a elementelor stocabile respectiv, a Fisei de magazie si tinerea numai a evidentei global-valorice, la compartimentul contabilitatii gestiunii stocurilor sau chiar la locul de depozitare cu ajutorul Fisei de cont pentru operatiuni diverse.

- 58 -

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI SI MISCARII MARFURILOR Contabilitatea operatiilor se diferentiaza in functie de metoda de evidenta a stocurilor, cea a inventarului permanent si a inventarului intermitent , si sursele de intrare , cumparare de la furnizori sau productie proprie. 4.1. CONTABILITATEA APROVIZIONARII VANZARII DE MARFURI In cursul exercitiului toate operatiile privind cumpararile de la furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial, si prin conturile de trezorerie, daca se utilizeaza instrumente de plata imediata. In contabilitatea operatiilor privind cumpararile de stocuri pot interveni unele cazuri particulare cum sunt: - reducerile aplicate asupra cumpararilor, - decalaj intre facturare si receptie. Reducerile aplicabile asupra cumpararilor pot avea caracter comercial si caracter financiar. Reducerile cu caracter comercial imbraca forma de rabaturi si remize. Rabaturile se acorda pentru defectiuni de calitate si se practica asupra pretului de vanzare, Remizele se acorda asupra pretului pentru vanzari superioare volumului convenit sau pozitia preferentiala a cumparatorului. Reducerile cu caracter financiar sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile comerciale nu se inregistreaza in momentul facturarii, la conturile de cumparari inregistrandu-se marimea neta comerciala. In schimb, sconturile primite se contabilizeaza la decontarea facturii.

- 59 -

Reducerile comerciale se contabilizeaza numai in cazul cand se acorda dupa intocmirea facturii de aprovizionare fiind inscrise in facturi distincte de reduceri. Pe baza acestor facturi se debiteaza contul 401 Furnizori si se crediteaza conturile de stocuri. Pentru simplificare se poate folosi si contul 658 Alte cheltuieli de exploatare, in locul conturilor de stocuri. In categoria operatiilor specifice sunt si cele privind bunurile de la furnizori, dar nefacturate. Presupunem ca se primesc de la furnizor Lanturi auto pe baza avizului de expeditie nr. 1023/28.05.97, care cuprinde urmatoarele date: Lanturi 10BUC. x 70000 LEI/BUC. = 700000 LEI TVA 18% : TOTAL: 700000 x 18% = 126000 LEI 826000 LEI ---------------------------------------------Se inregistreaza intrarea de marfa astfel: ---------------------------------------------------% 371 Marfuri 4428 TVA neexigibila = 408 Furniz.facturi nesosite 826000 700000 126000

---------------------------------------------------In data de 02.06.97 se primeste factura, care cuprinde aceleasi elemente ca si avizul de expeditie primit anterior. Se inregistreaza factura: -----------------------------------------------408 Furniz. facturi nesosite ----------------------------------------------4426 TVA deduct. = 4428 TVA neexig. 126000 ----------------------------------------------In cazul in care factura primita cuprinde inca 2 BUC. Lanturi la acelasi pret ca cel din aviz, adica are urmatoarele elemente : Lanturi auto: 12 BUC. x 700000 = 840000 LEI TVA 18% : TOTAL: 840000 x 18% = 151200 LEI 991200 LEI -------------------------------------------= 401 Furnizori 826000

- 60 -

Inregistrarea contabila va fi urmatoarea: ----------------------------------------------------------% 826000 140000 151200 408 Furniz.fact. nesosite 371 Marfuri 4426 TVA deductibila ----------------------------------------------------------Daca se foloseste metoda inventarului intermitent operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 Cheltuieli cu materii prime materiale si marfuri si in creditul conturilor din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate. In aceleasi conturi se inregistreaza si reducerile comerciale si eventualele diferente in cazul regularizarilor determinate de aprovizionarile fara facturi pana la incheierea contractului. Deosebiri apar in ceea ce priveste inregistrarea stocurilor initiale si stocurilor finale. Astfel, la incheierea exercitiului financiar, stocurile preluate la cheltuieli se debiteaza cu contul 607 Cheltuieli privind marfurile si se crediteza cu conturile din clasa 3, iar pentru stocurile finale inregistrarea se face invers. Pentru modelul romanesc preluarea stocurilor este recomandabil sa se inregistreze la deschiderea exercitiului financiar, iar stocurile finale sa se contabilizeze la incheierea exerciului financiar. Se poate folosi si varianta in care cele doua inregistrari sunt inlocuite numai cu variatia stocurilor, iar cresterea stocului final comparativ cu cel initial se inregistreaza in debitul conturilor de stocuri si creditul conturilor de cheltuieli, iar diminuarea stocurilor printr-o inregistrare inversa. = % 401 Furnizori 4428 TVA neexigibila 991200 126000

- 61 -

Vanzarea pe credit a marfurilor la pret de vanzare plus TVA se inregistreaza astfel: ----------------------------------------------411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata 126000 ----------------------------------------------In cazul in care nu se intocmeste factura contul 411 Clienti este inlocuit cu contul 418 Clienti facturi de intocmit. ----------------------------------------------------418 Clienti fact. de intocmit = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4428 TVA neexigibila 126000 La deschiderea exercitiului financiar inregistrarea se storneaza, iar pe baza facturilor intocmite se inregistreaza vanzarea pe credit. Se poate folosi si varianta: ----------------------------------------------411 Clienti = 418 Clienti fact. de intocmit ------------------------------------------------4428 TVA neexig. = 4427 TVA colect. 126000 ------------------------------------------------Constatarea si solutionarea diferentelor aparute in 826000 826000 700000 826000 700000

procesul de aprovizionare, respectiv vanzare a marfurilor. La primirea marfurilor aprovizionate, comisia de receptie verifica marfurile din punct de vedere cantitativ si calitativ, si respectiv diferentele concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. Marfurile receptionate constatate se inscriu in Nota de receptie si constatare de diferente.

- 62 -

Diferentele pot fi : cantitativ-valorice (cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura ); calitativ-valorice (cand calitatea marfurilor primite nu corespunde celei contractate); valorice (cand datele calitative corespund, dar datorita unor preturi eronate sau a unor erori de calcul, valoarea nu este corecta). Diferentele cantitativ-valorice pot fi plusuri sau minusuri cantitativ-valorice. Plusurile cantitativ-valorice pot fi acceptate in gestiune daca marfurile se incadreaza in prevederile contractuale sau neacceptate in gestiune daca nu s-au respectat prevederile contractuale. Plusurile acceptate se inregistreaza ca o intrare de marfuri la cost de aprovizionare sau pret de vanzare in functie de metoda practicata, cu particularitatea ca obligatia de plata se reflecta cu ajutorul contului 408 Furnizori-facturi nesosite, iar TVA aferenta este neexigibila. Plusul neacceptat se preia in custodie, intocmindu-se un Proces verbal de preluare a marfurilor in custodie. In contabilitate se debiteaza contul 8033 Valori materiale primite spre pastrare sau custodie. Ulterior aceste marfuri se restituie furnizorilor. Minusurile cantitativ-valorice pot apare din vina furnizorului, a carausului sau a delegatului propriu, si in aceste cazuri sunt recuperabile prin imputare sau pot fi cauzate de factori obiectivi fiind nerecuperabile. Minusurile din vina furnizorilor nu se reflecta, de regula, in contabilitate. Ele se refuza la plata, solicitandu-se furnizorului o factura cu sumele corespunzatoare minusului in rosu. Daca plata s-a efectuat inainte de receptia marfurilor, iar la receptie s-a constatat minusul din vina furnizorului, acesta devine debitor. Minusul din vina carausului se imputa acestuia la costul de aprovizionare al marfii lipsa. Minusul din vina delegatului se recupereaza prin imputare la pretul de vanzare al marfurii lipsa plus TVA aferenta vanzarii. Costul de aprovizionare si TVA aferenta se datoreaza furnizoruli, iar diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie reprezinta un venit din operatii de exploatare. Minusurile cantitativ-valorice nerecuperate pot fi: perisabilitati in limita normelor sau peste normele legale sau pierderi din cazuri de forta majora (calamitati). Ele se suporta de intreprinderea de comert si

- 63 -

majoreaza cheltuielile cu marfurile ale exercitiului in care are loc aprovizionarea, la costul de aprovizionare al marfurilor lipsa. In cazul diferentelor calitativ-valorice marfa poate fi acceptata cu sau fara bonificatii sau luata in custodie si restituita ulterior. Bonificatia primita odata cu marfa diminueaza costul de aprovizionare, iar cea primita ulterior majoreaza veniturile din exploatare. Diferentele valorice, plusuri sau minusuri se datoreaza unor preturi eronate sau erorilor de calcul din factura. Diferentele valorice in plus se reflecta in contul 408 Furnizori-facturi nesosite pana la primirea facturii suplimentare, iar pentru cele in minus se intocmeste refuz de plata partial si se solicita furnizorului o factura cu sumele in rosu. In procesul vanzarii marfurilor, diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor sau cu delegat al furnizorului. Sunt frecvente minusurile cantitativ-valorice din perisabilitati sau imputabile delegatului. Ele se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu contul 607 Cheltuieli cu marfurile. Concomitent, in cazul minusului din vina delegatului se inregistreaza imputarea.

- 64 -

4.2. CONTABILITATEA MARFURILOR AFLATE LA TERTI Marfurile aflate la terti fac parte din patrimoniul intreprinderii, dar se afla pe o perioada determinata de timp la alte intreprinderi. Se pot afla in una din urmatoarele situatii: marfuri date spre prelucrare sau reconditionare; marfuri cumparate si achitate, dar lasate in custodia furnizorilor; marfuri refuzate de clienti dupa vanzare si ramase in custodia acestora; marfuri date spre vanzare in consignatie. Contabilitatea marfurilor date spre prelucrare sau

reconditionare la terti Intreprinderile pot sa trimita spre prelucrare la terti marfuri cu circulatie lenta sau greu vandabile. In acest mod se urmareste impulsionarea procesului de desfacere a marfurilor. In principal, asupra marfurilor trimise spre prelucrare se efectueaza operatii de retusare si reconditionare. Cheltuielile cu retusarea si reconditionarea se suporta de societatea comerciala care le-a trimis, inregistrandu-se pe cheltuieli dupa naturi de cheltuieli. Sintetic, in contabilitatea financiara, evidenta marfurilor date spre prelucrare la terti se tine cu ajutorul contului 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti iar evidenta operativa si analitica se tine, de regula, in pretul de cumparare, pe loturi de marfuri trimise la prelucrare si pe unitati prelucratoare. Trimiterea de marfuri pentru prelucrare la terti genereaza, in principal, urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de prelucrare si reconditionare facturate de terti si cheltuieli cu transportul marfurilor la si de la unitatile prelucratoare. Trimiterea marfurilor pentru prelucrare sau reconditionare la terti in conditiile in care evidenta marfurilor se tine la preturi de cumparare. EXEMPLU: Se trimit spre reconditionare 400 BUC Lanturi inregistrate in contabilitate la pretul de cumparare de 11500 LEI/BUC. => 400 BUC. x 11500 LEI/BUC. = 4600000 LEI.

- 65 -

----------------------------------------------------357 Marfuri in custodie = sau consignatie la terti ----------------------------------------------------Daca evidenta marfurilor s-ar tine la pretul de vanzare de 11500 + 11500 x 30% = 11500 x 3450 = 14950 LEI/BUC. inregistrarea in contabilitatea financiara ar fi urmatoarea: ----------------------------------------------------% 357Marfuri in custodie sau consignatie la terti 378Diferente de pret la marfuri ----------------------------------------------------Factura furnizorului care efectueaza prelucrarea 450000 LEI 50000 LEI cuprinde 1380000 = 371.01 Lanturi 5980000 4600000 371.01 Lanturi 4600000

urmatoarele elemente: Cheltuieli de reconditionare: Transport efectuat de furnizor:

TVA deductibila: (450000 + 50000) x 18% = 90000 LEI --------------------------------------------------TOTAL: 590000 LEI

- 66 -

Inregistrarea cheltuielilor de reconditionare si transport efectuate de furnizor: --------------------------------------------------% 628 Alte cheltuieli cu serv. efect. de terti 624 Cheltuieli cu transportul de bun. si persoane 4426 TVA deductibila 90000 --------------------------------------------------In cazul in care transportul se efectueaza cu mijloace proprii de transport, cheltuielile cu transportul se inregistreaza astfel: ----------------------------------------------------624 Cheltuieli cu transportul de bun. si persoane ----------------------------------------------------Reprimirea marfurilor reconditionate de terti in cazul in care evidenta marfurilor se tine la pret de cumparare: ----------------------------------------------------371.01 Lanturi = 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti Daca evidenta marfurilor se tine la pret de vanzare in momentul reprimirii marfurilor in contabilitatea financiara inregistrarea este urmatoarea: ---------------------------------------------------371 Lanturi = % 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti 378 Diferente de pret la marfuri 1380000 5980000 4600000 4600000 = 758 Alte venituri din exploatare 50000 50000 = 401 Furnizori 590000 450000

- 67 -

----------------------------------------------------

Contabilitatea

marfurilor

cumparate

si

lasate

in

custodia furnizorilor Exista situatii in care marfurile raman in pastrarea furnizorilor din diverse motive cum ar fi: lipsa spatiilor de depozitare proprii, lipsa mijloacelor de transport proprii etc. In aceste conditii pe langa factura se mai intocmeste un Proces verbal de luare in custodie in care se precizeaza si tariful perceput de furnizor pentru pastrarea marfii. Acest tafif majoreaza costul de aprovizionare al marfurilor. Pe baza facturii, se inregistreaza intrarea marfurilor in patrimoniu si achitarea contravalorii lor. La sosirea marfurilor in intreprindere, pe baza avizelor de insotire a marfurilor se face o inregistrare de transfer din contul 357 Marfuri in custodie la terti in contul 371 Marfuri. Daca la sosirea marfurilor se constata diferente fata de factura primita anterior sunt solutionate in urmatorul mod: plusurile cantitativvalorice se inregistreza ca o intrare de marfa , folosind contul 408 Furnizori-facturi nesosite si considerand TVA neexigibila, iar cele neacceptate se preiau in custodie; minusurile cantitativ-valorice necesita creditarea contului 357 Marfuri in custodie la terti in corespondenta cu contul 607 Cheltuieli privind marfurile si ulterior eventuala imputare a lor. EXEMPLU: Se inregistreaza factura furnizorului 10531/19.05.1997 pentru marfurile receptionate si achitate care se lasa in custodia furnizorilor sase zile: Lanturi auto 100 BUC. x 12000 LEI/BUC. = 1200000 LEI Cheltuieli de depozitare pe perioada pastrarii marfii: = 50000 LEI -------------------------------------------------------

- 68 -

Total TVA deductibila (1250000 x 18%) TOTAL GENERAL

= 1250000 LEI = 225000 LEI

-----------------------------------------------------= 1475000 LEI

- 69 -

In contabilitatea financiara se inregistreaza astfel: ----------------------------------------------------% 357 Marfuri in custodie la terti 4426 TVA deductibila 225000 ----------------------------------------------------La receptia marfurilor in unitatile proprii se constata un plus de 5 BUC. de Lanturi auto care se inregistreaza astfel: Lanturi auto 5 BUC. x 12000 LEI/BUC. = 60000 LEI TVA TOTAL: 371.01 Lanturi = 60000 x 18% = 10800 LEI 70800 LEI 357 Marfuri in custodie la terti ----------------------------------------------------Inregistrarea plusului de marfuri: ----------------------------------------------------% 371.01 Lanturi 4428 TVA neexigibila 10800 = 408 Furnizori-facturi nesosite 70800 60000 1250000 --------------------------------------------------------------------------------------------------= 401 Furnizori 1475000 1250000

----------------------------------------------------In cazul in care la receptia marfurilor s-ar fi inregistrat un minus acesta s-ar fi inregistrat astfel: -----------------------------------------------473 Decontari din op. in curs de clarificare = 357 Marfuri in custodie

------------------------------------------------

- 70 -

Contabilitatea marfurilor refuzate de clienti si ramase in custodia acestora In cazul in care s-au livrat catre clienti marfuri necomandate, de alta calitate decat cea corespunzatoare sau din alte motive clientul le poate refuza la plata, luandu-le pentru o perioada de timp in custodie. Evaluarea marfurilor ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de pret cu marfa aflata in patrimoniu sau la orice alt pret. Daca in intreprindere s-a inregistrat vanzarea si s-a descarcat gestiunea pentru marfurile respective inregistrarile trebuie stornate prin inversarea articolului contabil. Pana in momentul restituirii lor de catre clienti marfurile respective se inregistreaza ca marfuri aflate la terti cu ajutorul contului 357 Marfuri in custodie la terti. In momentul restiturii marfurilor se crediteaza contul 357 in corespondenta cu contul 371 Marfuri. Marfurile pot fi vandute direct din custodie creditandu-se contul 357 Marfuri in custodie la terti cu valoarea marfurilor iesite. Presupunem ca S.C. APCO ROMANIA S.R.L. vinde marfuri unui client cu factura ce cuprinde urmatoarele elemente: 10 BUC. Lanturi la pret de vanzare de 15000 LEI/BUC. TVA colectata (15000 x 10) x 18% = 27000 LEI -----------------------------------------------------TOTAL: 177000 LEI Se inregistreaza vanzarea : -----------------------------------------------411 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata (12000 LEI/BUC.) --------------------------------------------607 Cheltuieli privind mf. = 371 Marfuri 120000 27000 Se descarca gestiunea cu marfurile vandute la cost de achizitie 177000 150000

- 71 -

--------------------------------------------Clientul constata ca 2 BUC. nu sunt corespunzatoare si refuza plata acestora solicitand trimiterea unei facturi cu sumele in rosu aferenta marfii necorespunzatoare. S.C. APCO ROMANIA S.R.L. emite factura in rosu cu urmatoarele elemente: 2 BUC. x 15000 = 30000 LEI TVA: 30000 x 18% = 5400 LEI --------------------------TOTAL: 35400 LEI

Se inregistreza in contabilitate astfel: ---------------------------------------------% 707 Venituri din vanzarea mf. 4427 TVA colectata 5400 ---------------------------------------------Se incarca gestiunea cu marfurile necorespunzatoare: ---------------------------------------------371 Marfuri = 607 Cheltuieli pv. marfurile ---------------------------------------------Se inregistreaza marfurile aflate la clienti in custodie: ------------------------------------------357 Marfuri in custodie -----------------------------------------Marfurile restituite de catre clienti se inregistreaza in contabilitate astfel: ----------------------------------------371 Marfuri = 357 Marfuri in custodie ----------------------------------------24000 = 371 Marfuri 24000 24000 = 411 Clienti 35400 30000

- 72 -

Contabilitatea marfurilor date spre vanzare in consignatie Vanzarea in consignatie este o forma a vanzarii cu amanuntul ce asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice. Marfurile ce se vand prin consignatie pot fi noi sau pot avea un anumit grad de uzura, trebuie sa fie in stare de folosinta si sa aiba aspect comercial. Marfurile ce intra in circuitul vanzarii in consignatie sunt evaluate cu ajutorul a doua categorii de preturi: pretul de evaluare si pretul de vanzare. Persoana care preda marfurile pentru vanzare in consignatie se numeste deponent sau consignant. Pentru marfurile primite societatea comerciala stabileste pretul de preluare in consignatie prin evaluarea acestora, pret ce se datoreaza deponentului dupa vanzare. Pretul de evaluare poate fi stabilit fie de catre biroul de primire din cadrul societatii, fie de catre proprietarul marfurilor, fie prin negociere de catre partenerii implicati in acest tip de vanzare. Acest pret trbuie corelat cu preturile marfurilor similare de pe piata si cu uzura aferenta. Acest pret ulerior poate fi modificat in sensul diminuarii lui datorita pastrarii marfurilor mai mult decat termenul stabilit initial sau datorita reducerilor acceptate de deponent in cazul nevanzarii la termenul asteptat. Pretul de vanzare este format din pretul de preluare in consignatie la care se adauga comisionul consignatiei si eventual TVA (daca unitatea este platitoare de TVA) la comision. Comisionul este adaosul comercial al unitatii consignatoare, procent aplicat la pretul de evaluare, ce asigura acoperirea cheltuielilor si un profit apreciat normal ca marime. Comertului de consignatie ii este asimilata si forma de vanzare de catre producatori sau comercianti ai marfurilor prin intermediul unor comisionari.

- 73 -

Participantii

la

acest

tip

de

operatii

sunt:

consignatorii

(deponentii) si consignatarii (comisionarii). Comisionarul beneficiaza de comision si suporta riscurile legate de pierderile de marfuri din vina lor. Comisionul consignatarului se poate aplica fie asupra pretului de cumparare, fie asupra pretului stabilit de consignatar ca pret de vanzare pentru marfurile proprii. La primirea marfurilor societatea intocmeste un Bon de primire a marfurilor in consignatie in trei exemplare, din care primul exemplar, denumit chitanta, se preda deponentului, celelalte doua exemplare raman in unitate, unul se preda contabilitatii, celalalt ramane la locul de desfacere cu amanuntul unde este expusa marfa. Practic, este posibil sa se completeze Bonul de primire in doua exemplare, din care unul pentru deponent, iar celalat pentru necesitatile de evidenta a unitatii consignatoare. In Bonul de primire a marfurilor in consignatie se consemneaza date despre deponent (persoana fizica), felul marfii, numar sau cantitate, pretul de evaluare. Pe baza bonurilor de primire in consignatie se intocmeste zilnic Jurnalul marfurilor primite in consignatie. Un alt document pentru evidenta intrarilor de marfuri pe aceasta cale poate fi Avizul de insotire a marfii in cazul trimiterii marfurilor de catre consignatori, document pe baza caruia se descarca gestiunea de marfuri si simultan consignatarul evidentiaza primirea marfurilor pentru pastrare pana la vanzare. Pe baza Avizului de insotire a marfii consignatarul procedeaza la organizarea receptiei si consemnarea acesteia in Procesul verbal de custodie. Pentru evidenta iesirilor de marfuri se intocmesc documente ca: bonul de vanzare si factura pe baza carora se completeaza zilnic Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie. Acesta din urma serveste la evidentierea miscarii marfurilor primite in consignatie, justificarea vanzarilor impreuna cu documentele de vanzare, justificarea predarii documentelor de catre gestionar. Pentru a evidentia marfurile primite in gestiune, dar care apartin deponentilor se utilizeaza contul 8033 Valori materiale primite spre pastrare sau custodie.

- 74 -

Evidenta angajamentelor fata de deponenti care decurg din momentul vanzarii marfurilor se tine cu ajutorul contului 462 Creditori diversi. Rezultatul operatiunii la consignatori se determina ca diferenta dintre pretul de vanzare din care se scade costul de achizitie al marfurilor si comisionul consignatorului. Pentru consignatar rezultatul este dat de diferenta dintre comisionul perceput si cheltuielile proprii. EXEMPLU: S.C. APCO ROMANIA S.R.L. depune 10 BUC. Anvelope pentru vanzare in consignatie, marfuri evaluate de comun acord cu consignatarul la 150000 LEI/BUC.; comisionul consignatiei este de 25% si cheltuielile proprii acesteia sunt in suma de 80000 LEI. Se inregistreaza iesirea marfurilor din gestiune la cost de achizitie de catre deponent astfel: --------------------------------------------------357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti --------------------------------------------------Primirea marfurilor in gestiunea consignatarului: ----------------------------------------------------DEBIT ct. 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie ----------------------------------------------------Vanzarea marfurilor se face la pret de evaluare de 1500000 LEI la care se adauga comisionul 1500000 x 15% = 225000 LEI. 1500000 + 225000 = 1725000 LEI pret de vanzare Se vand marfuri pe baza de factura cu incasare imediata constituindu-se si angajamentul fata de deponent. --------------------------------------------------5311 Casa in lei = % 462 Creditori diversi 1725000 1500000 1500000 = 371 Marfuri 1150000

- 75 -

704 Venituri din prest. servicii

225000

--------------------------------------------------Se inregistreaza iesirea marfurilor din gestiunea consignatarului: ----------------------------------------------------CREDIT ct. 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie ----------------------------------------------------Deponentul primeste decontul care cuprinde: Pret de vanzare: Comision: =>Venitul deponentului: Pret de vanzare - Cost de achizitie - Comision = = 1725000 - 1150000 -225000 = 350000 LEI ----------------------------------------------------411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor ----------------------------------------------------622 Cheltuieli privind comis. si onorariile ----------------------------------------------------Incasarea sumei aferente vanzarilor: --------------------------------------------5311 Casa in lei = 411 Clienti 1500000 --------------------------------------------Scaderea din gestiune a marfurilor vandute: ----------------------------------------------------607 Cheltuieli privind mf. = 357 Marfuri in custodie sau consignatie la terti ----------------------------------------------------Inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri in contabilitatea deponentului. 1150000 = 411 Clienti 225000 1725000 1725000 LEI 225000 LEI Cost de achozitie: 10 BUC. x 115000 LEI/BUC. = 1150000 LEI ---------------------------------------------------------1500000

- 76 -

Inchiderea conturilor de cheltuieli: -----------------------------------------------121 Profit si 225000 comisoanele si onorariile 607 Cheltuieli pv. marfurile -----------------------------------------------Inchiderea conturilor de venituri: -----------------------------------------------707 Venituri din vanzarea mf. = 121 Profit si pierdere 1725000 1150000 = % pierdere 1375000 622 Cheltuieli pv.

------------------------------------------------

Calculul rezultatului: 121 Profit si pierdere --------------------------------1375000 Sc Inchiderea consignatarului: -----------------------------------------------121 Profit si pierdere = Clasa 6 80000 (cheltuieli proprii) 400000 de | | cheltuieli in contabilitatea 1725000 --------------------------------conturilor

-----------------------------------------------Inchiderea conturilor de venituri in contabilitatea consignatarului: -------------------------------------------------704 Venituri din prest. servicii = 121 Profit si pierdere 225000

--------------------------------------------------

- 77 -

Calculul rezultatului pentru consignatar: 121 Profit si pierdere ------------------------------80000 Sc 145000 | | 225000 -------------------------------------------------------------

- 78 -

4.3.OPERATIUNI PRIVIND PROVIZIOANELE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR DE MARFURI SI A CREANTELOR CLIENTI In cursul exercitiilor financiare stocurile de marfuri si creantele clienti pot suferi deprecieri sau cresteri de valoare. Potrivit principiului prudentei, elementele activului circulant fac obiectul corectarilor de valoare pentru a se conferi acestor elemente valoarea inferioara a pietei sau, in circumstante particulare, o alta valoare inferioara care sa li se atribuie la data inchiderii bilantului. Plusul de valoare constatat, intre valoarea de inventar a unui bun si valoarea sa de intrare, nu este contabilizat. Obligatia de a constata provizioane pentru depreciere este limitata numai la nivelul valoric al obligatiei de prudenta, in special in raport cu analiza evenimentelor posterioare, fara ca aceasta sa poata fi utilizata ca mijloc de aranjare a rezultatului, fapt ce duce la crearea de provizioane excesive. Deprecierea reprezinta constatarea pierderii de valoare a unui activ din cauze accidentale ale caror efecte nu sunt neaparat ireversibile, nu are caracter definitiv. In cazul aparitiei unui risc de depreciere a stocurilor sau a creantelor clienti se constituie provizioanele pentru depreciere, care semnifica in contabilitate constatarea unui risc de diminuare a valorii unui activ. Conturile de provizioane pentru depreciere sunt dependente de elementele care le determina aparitia. Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. In perioada urmatoare, la sfarsitul fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor, provizioanele se suplimenteaza, diminueaza sau anuleaza. In vederea calculului provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se utilizeaza urmatoarele relatii:

- 79 -

Provizioane pt. deprecierea = stocurilor

Valoarea contabila a stocurilor -

Valoarea de inventar a stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se pot folosi 2 metode: metoda reluarii provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor. Metoda reluarii provizioanelor consta in compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate, pe baza de inventar la inchiderea exercitiului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor. In cazul in care soldul final calculat este mai mare decat cel contabil, pentru diferenta, se procedeaza la suplimentarea provizioanelor provizionului astfel: -----------------------------------------------681 Cheltuieli de exploatare pv amortizarile si provizioanele -----------------------------------------------Daca soldul calculat este mai mic decat cel contabil, diferenta se preia la venituri diminuandu-se provizionul. -------------------------------------------------397 Provizioane pt. deprecierea mf. = 781 Venituri din provizioane pv. activit. de expl. -------------------------------------------------Metoda anularii globale a provizioanelor consta in anularea soldului initial creditor al provizioanelor si apoi inregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului.Se inregistreaza anularea provizionului initial: ---------------------------------------------------397 Provizioane pt. deprecierea mf. = 781 Venituri din proviz. privind activitatea de exploatare ---------------------------------------------------= 397 Provizioane pt. deprecierea marfurilor

- 80 -

Se inregistreaza provizioanele calculate pe baza inventarului la inchiderea exercitiului financiar: --------------------------------------------------681 Cheltuieli de expl. pv. amortizarile si provizioanele = 397 Provizioane pt. deprecierea marfurilor

--------------------------------------------------Consideram ca la sfarsitul exercitiului financiar pentru stocul de Anvelope avem urmatoarea situatie: Valoarea contabila a stocului: Valoarea de inventar: Depreciere: 10000000 LEI 9600000 LEI

-------------------------------------------10000000 - 9600000 = 400000 LEI Pentru aceasta depreciere se constituie provizioane: ----------------------------------------------------681 Cheltuieli de si provizioanele = 397 Provizioane pt 400000 deprecierea marfurilor expl. pv amortizarile

----------------------------------------------------Inregistrarea constituirii de provizioane are ca efect retinerea de catre intreprindere a unei parti din profitul brut. Profitul brut retinut este in mod obligatoriu egal cu valoarea diminuarilor de activ actuale sau previzibile, constatate prin provizioane. Rezulta deci, o reconstituire a activului si nu o investitie pentru intreprindere. Daca in cursul exerciului viitor riscul dispare provizioanele se reiau in rezultatul intreprinderii astfel: --------------------------------------------------397 Provizioane pt. deprecirea mf. = 781 Venituri din proviz. pv. activit. de exploatare --------------------------------------------------Presupunem ca la inceputul exercitiului financiar provizioanele asupra stocului de Anvelope este de 400000 LEI pentru un stoc de 10000000 LEI. 400000

- 81 -

La inchiderea exercitiului pentru un stoc de marfuri de 9000000 LEI se creeaza provizioane in valoare de 360000 LEI. Se anuleaza provizionul de la inceputul anului: -------------------------------------------------397 Provizioane pt. deprecierea mf. = 781 Venituri din proviz. pv. activ. de exploatare -------------------------------------------------Se constituie provizionul aferent deprecierii de valoare de la sfarsitul exerciului financiar. ----------------------------------------------------681 Chelt. de expl. pv. amortizarile si provizioanele ----------------------------------------------------Influenta asupra contului 121 Profit si pierdere 121 Profit si pierdere -----------------------------------Variatie stoc 1000000 | 360000 | -----------------------------------|Sd 960000 -----------------------------------Se constituie provizioane de asemenea pentru deprecierea creantelor clienti; In cazul aparitiei unui risc asupra unui client prin care apare o incertitudine in recuperarea unor creante clientul respectiv intra in categoria clientilor incerti. Evidenta clientilor incerti se tine cu ajutorul contului 416 Clienti incerti sau in litigiu. Dupa constatarea clientilor ca incerti, se evalueaza riscul si se constituie provizioana pentru debitele respective, mai putin TVA. Presupunem ca exista un client care are de platit o factura de 708000 LEI si se dovedeste a fi insolvabil. 400000 = 397 Provizioane pt. deprecierea mf. 360000 400000

- 82 -

Exista riscul ca factura respectiva sa nu se achite si deci este necesar sa se constituie provizioane pentru suma respectiva. Se incadreaza clientul in categoria clientilor incerti. ----------------------------------------------416 Clienti incerti sau in litigiu ----------------------------------------------Provizionul se constituie pentru suma facturata mai putin TVA, adica 708000 - 708000 x 15.254238 = 708000 - 108000 = 600000 LEI. ----------------------------------------------------681 Chelt.de expl pv. = 491Provizioane pt. amortizarile si provizioanele deprecierea creantelor clienti 600000 = 411 Clienti 708000

----------------------------------------------------Provizionul se poate reajusta in exercitiul financiar urmator daca creste deprecierea sau riscul de incasare al creantei sau daca daca se diminueaza acest risc. In functie de aceste situatii se procedeaza in consecinta. Daca creanta respectiva se depreciaza ca valoare sau creste riscul de neicasare se suplimenteaza provizionul existent prin aceeiasi modalitate cu cea de constituire. Daca riscul de neicasare se diminueaza, se diminueaza si provizionul constituit prin virarea unei parti asupra veniturilor din exploatare, financiare sau exceptionale, in functie de natura lor. In cazul in care situatia in ceea ce priveste posibilitatile de incasare a craentei nu se schimba asupra provizionului nu se actioneaza in nici un fel. Avand in vedere exemplul anterior presupunem ca in exercitiul financiar urmator se recupereaza 50% din creanta. ----------------------------------------------------491 Provizioane pt. deprec. creantelor clienti = 781 Venituri din provizioane pv. activ de expl. 300000

-----------------------------------------------------

- 83 -

5121 Conturi la banci in lei

= 419 Clienti incerti sau in litigiu

300000

-----------------------------------------------------

- 84 -

CAPITOLUL 5 ANALIZA INFORMATIILOR FINANCIAR CONTABILE PRIVIND STOCURILE DE MARFURI Stocurile de marfuri reprezinta valori materiale consumabile, de regula, pe termen scurt, existente in cadrul intreprinderii, pentru asigurarea continuitatii si ritmicitatii activitatii acesteia. Obiectivele principale ale analizei stocurilor sunt: - urmarirea pe total si pe categorii a stocurilor efective , in comparatie cu cele optime, minime sau medii si determinarea stocurilor peste cele optime sau sub cele optime si a imobilizarilor. - analiza cauzelor care au provocat aparitia stocuriloe efective, peste sau sub cele optime sau minime, stabilirea posibilitatilor de reducere si lichidare a imobilizarilor in stocuri care nu sunt necesare. - analiza structurii calitative a stocurilor si depistarea celor care au o utilizare lenta. - analiza lipsurilor de valori materiale.

- 85 -

5.1. EVOLUTIA STOCURILOR COMPARATIV CU CIFRA DE AFACERI In stadiul desfacerii, stocurile peste cele optime apar din: schimbarea sortimentelor, cresterea costurilor de aprovizionare, existenta unui ritm mai accelerat al aprovizionarii decat cel al desfacerii, incetinirea sau oprirea expedierii marfurilor din cauza calitatii lor necorespunzatoare, a lipsei mijloacelor de transport sau de desfacere etc. Analiza stocurilor este necesar sa se continue pe feluri de marfuri pentru a se constata daca firma nu a avut unele categorii de marfuri, iar la altele, stocuri peste necesar. Este util sa se urmareasca si evolutia stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare si modul in care sa actionat pentru lichidarea lor. Masurile de lichidare a cauzelor de formare a unor stocuri peste cele optime privesc: intocmirea la timp si in stransa legatura a necesarului de aprovizionat cu programul de vanzari, cunoasterea din timp a obligatiilor contractuale, intocmirea graficelor de aprovizionare in concordanta cu comenzile ferme primite , aprovizionarea ritmica cu marfuri, vanzarea in primul rand a stocurilor de marfuri peste necesar concomitent cu diminuarea corespunzatoare a aprovizionarii lor. Informatia financiar contabila privind stocurile de marfuri se obtine cu ajutorul contului 371 Marfuri. Analiza stocurilor de marfuri in cadrul dat al unei intreprinderi, sub aspect metodologic vizeaza mai multe aspecte. O prima problema se refera la evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri, dupa cum se prezinta in urmatorul tabel luat ca exemplu:

- 86 -

TABELUL NR. 1 Cifra Anii de afaceri (milioane) (milioane) Cifra de afaceri 1 2 3 4 5 800 830 820 860 1000 264 290.5 328 309.6 320 100 100 1 1.06 1.14 0.90 0.89 3.03 2.86 2.50 2.78 3.13 Stoc Stocuri de marfuri Indici Ind.stoc Ind.CA C.A. Stoc

103.75 110.04 98.80 112.91 104.88 94.39

116.28 103.36

Rezulta ca in acest interval de timp stocurile au avut o evolutie diferita. Astfel, in primii doi ani, a existat tendinta de crestere, reducandu-se viteza lor de rotatie, iar spre sfarsitul intervalului, asistam la o accelerare a rotatiei, ceea ce se concretizeaza intr-o diminuare a imobilizarilor . In mod normal, in conditii de stabilitate economica, stocurile de marfuri trebuie sa evolueze, in paralel cu cifra de afaceri. In activitatea practica de analiza se recomanda ca pe masura posibilitatilor sa se faca comparatii si cu situatia firmelor concurente.

- 87 -

5.2. RENTABILITATE OPTIMA PE GRUPE DE MARFURI Analiza rentabilitatii optime, pe grupe de marfuri, are drept obietiv de a defini rentabilitatea optima a intreprinderii, in functie de cea a grupelor de marfuri, de asemenea determina marfurile care urmeaza a fi eliminate si selectioneaza marfurile a caror rentabilitate este mai mare. Rentabilitatea optimala globala a intreprinderii, calculata pe grupe de marfuri permite de a determina beneficiul in functie de vanzarile unei perioade, de a defini grupele de marfuri cele mai rentabile, apoi in ordine descrescanda, de a elimina din procesul de aprovizionare si din programul de vanzare, acele marfuri care nu sunt rentabile, in scopul optimalizarii rezultatului global. Unele articole pot fi pastrate datorita unor ratiuni de marca sau de prestigiu, in timp ce altele pot fi eliminate. Aceasta analiza a marfurilor mai putin rentabile si eliminarea lor progresiva, are repercursiuni pozitive asupra aprovizionarilor si vanzarii, in acest sens ea permite concentrarea eforturilor asupra marfurilor a caror contributie la profitul global este cea mai puternica. Un aspect care se recomanda a fi luat in seama este gradul de imobilizare, procedand la gruparea stocurilor de marfuri in: stocuri normale; stocuri cu miscare lenta; stocuri fara miscare; stocuri disponibile. Incadrarea lor intr-o grupa sau alta se face in functie de frecventa consumului, calculandu-se durata de imobilizare a stocului (Di) in zile pe baza relatiei: _ S x 360 E in care: _ S = stocul mediu anual; E = iesirile din magazie; Di = ------------

- 88 -

In grupa.

raport

cu

aceasta

marime

calculata

pentru

perioadele

anterioare, se stabileste conventional, intervalul in zile pentru fiecare De exemplu, daca durata medie de stocare este de 30 zile, marfurile care au un timp de stocare mai mic decat aceasta durata, intra in grupa stocurilor normale, intre 30-60 zile, reprezinta stocurile cu miscare lenta, iar peste 60 zile fara miscare. Astfel, daca la un anumit tip de marfa Di = 45 zile, iar de la ultima modificare au trecut 50 zile, intra in grupa stocurilor cu miscare lenta. In ceea ce priveste stocurile disponibile, acestea se identifica dupa alte criterii, respectiv posibilitatile de utilizare in cadrul firmei. Actualizand permanent baza de date privind stocurile, la anumite intervale pot fi obtinute anumite informatii, structurate in urmatorul tabel:

TABELUL NR. 2

Valoarea stocurilor de marfuri ( milioane lei )

Nr.crt.

Date de identif. 1. 2. 3. Mf. A Mf. B Mf. C ...... Total

Normale

Cu misc. lenta

Fara miscare 10.000 ....... 30.000

Disp.

30.000 ....... 150.000

10.000 ...... 2.000

15.000 ....... 45.000

...... n

Rezulta ca din valoarea totala a stocurilor de 227 mil. lei, 20% sunt cu miscare lenta, 13% fara miscare, iar aproape 9% sunt disponibile. Situatia data se compara cu perioadele anterioare pentru a vedea modificarile intervenite, actionandu-se in consecinta.

- 89 -

5.3. STOCARE SAU SOLDARE Obiectivul acestei analize este definirea necesitatii de mentinere in stoc sau lichidare (soldare) a unor categorii de marfuri determinate precum si calcularea punctului de echilibru intre costul de stocaj al marfurilor si vanzarea lor la un pret diferit. Decizia de stocare a unui tip de marfa care se pare ca nu poate fi vandut in aceleasi conditii este bazate pe un calcul de rentabilitate tinand cont de costurile de stocaj, de vanzarile sperate, da marja bruta unitara. Aceasta metoda permite definirea totalului minim de vanzari pentru asigurarea rentabilitatii stocajului sau in functie de perspectivele de vanzare ale lotului restant, care sunt costurile de stocaj maxim acceptabile. Formula matematica prin care se exprima aceasta relatie este: C X > ------V - a X - minim de procentaj de vanzare necesar pentru asigurarea rentabilitatii stocajului; C - cost unitar de stocaj; V - pret de vanzare unitar; a - cost unitar de cumparare; Aceasta metoda permite de a defini daca stocarea este rentabila in functie de veniturile vanzatorilor (procent de vanzare superior cotei costului unitar de stocaj prin marja bruta unitara). De asemenea, metoda permite, plecand de la perspectivele de vanzare cunoscute si de la costul stocarii, de a calcula punctul de la care este eficienta soldarea, respectiv stocarea. Metoda este aplicata la marfurile ale caror care vanzari sunt cu influentate de un fenomen sezonier,cum ar fi in cadrul stocurilor S.C. APCO ROMANIA S.R.L. lanturile antiderapante se vand precadere in anotimpul de iarna.

- 90 -

In acest caz stocarea reprezinta un capital imobilizat important, reprezentand un grad de dificultate dat, in raport cu capacitatea totala de stocare. O importanta mare in acest sens au si actiunile de promovare . Randamentul unui mijloc de promovare a vanzarii este format din raportul intre marja bruta a vanzarilor asteptate si bugetul de vanzare corespunzator. Efortul de promovare este rentabil daca marja bruta, obtinuta prin vanzarile suplimentare, depaseste cheltuielile de promovare angajate. Intre cele doua decizii de soldare sau de stocare exista si urmatoarele solutii posibile:soldarea unei parti a marfii; acordarea unui rabat fara a scadea la nivelul pretului de cost sau chiar sub acesta.

- 91 -

5.4. INDICATORII ROTATIILOR SI DURATELOR Fluxurile de aprovizionare in amonte si fluxurile de consum, in aval nu au aceeiasi viteza de rotatie. In mod particular fluxul de aprovizionare alimenteaza stocul de o maniera discontinua, astfel, rolul stocului este de a asigura o continuitate a celor doua fluxuri, jucand astfel rolul de tampon. Un stoc mare alimenteaza fara dificultati fluxul de consumatie, dar solicita imobilizari corporale si intretinere. Un stoc mic risca insa o ruptura in fluxul de consumatie. Desi fluctuant, se poate admite ca intreprinderea dispune in permanenta de un anumit stoc, denumit stoc mediu; cantitatea de marfuri corespunzand unui stoc mediu se roteste de mai multe ori pe parcursul unui an, astfel incat acest numar de ori masoaraviteza de rotatie a stocului. Viteza de rotatie se poate exprima prin: - Numarul de rotatii sau coeficientul rotatiilor calculat ca raport intre fluxul de rotatie al perioadei si stocul mediu al perioadei. Determinarea raportului ridica probleme legate de exprimarea valorica a sa, pentru a se include in acelasi indicator diversele spete de stocuri, legate de evaluarea numaratorului si numitorului care trebuie facuta pe baza aceluiasi criteriu. De asemenea, apare dificultatea majora in a evalua stocul mediu, astfel ca in ipoteza cea mai simpla stocul mediu este exprimat ca media stocului de la inceputul perioadei si a stocului de la sfarsitul perioadei. - Durata unei rotatii indica numarul de zile necesare pentru rotatia stocului mediu sau numarul de zile de stocaj al valorilor materiale respective. Se poate extinde analiza la nivelul grupei mari de active circulante, legat de care intreprinderea este interesata in cunoasterea aprofundata a utilizarii lor eficiente, si aceasta deoarece au cel mai inalt grad de mobilitate masele mari de elemente patrimoniale. In categoria indicatorilor rotatiilor si duratelor, pot prezenta interes in analiza si duratele de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de

- 92 -

afaceri, si aceasta datorita faptului ca trecerea intreprinderii de la o stare patrimoniala S 0 la o alta S 1, normativa sau efectiva, se face prin procese financiare succesive, de alocare de fonduri banesti in procese productive si de achitare a obligatiilor banesti, precum si prin precese de recuperare a lor din incasarea vanzarilor sau de completare de surse imprumutate. De asemenea, cifra de afaceri incorporeaza elementele valorice necesare pentru acoperirea tuturor destinatiilor. Un alt set de indicatori ai rotatiilor si duratelor se refera la creditul comercial acordat si primit. Intreprinderea vinde pe credit, care ingheata pe moment capitalurile, timp in care intreprinderea si cumpara pe credit, beneficiind astfel de capitalurile furnizorilor. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori, scopul fiind acela ca durata creditului-clienti sa fie inferioara duratei creditului-furnizori.

- 93 -

BIBLIOGRAFIE CONTABILITATEA IN COMERT SI TURISM -PROV.UNIV.DR. MIHAELA DUMITRANA, CONF.UNIV.DR. MAGDALENA NEGRUTIU

CONTABILITATEA DE GESTIUNE -PROF.UNIV.DR.PARTENIE DUMBRAVA, IN COMERT SI TURISM LECTOR UNIV.DR. ATANASIU POP

CONTABILITATEA INTREPRINDERII -PROF.UNIV.DR. MIHAI RISTEA, CORINA CUCU, CORINA LAZARESCU MODELE DE CONTABILITATE SI ANALIZA FINANCIARA ROMANIA CONTABILITATEA FINANCIARA A AGENTILOR ECONOMICI DI ROMANIA NOUL SISTEM CONTABIL AL AGENTILOR ECONOMICI DIN ROMANIA PROF.UNIV.DR.MIHAI RISTEA -PROF.UNIV.DR. IACOB PETRU PANTEA -CONF.DR. M.D. PARASCHIVESCU CONF.DR. W. PAVALOAIA

- 94 -