CAPITOLUL 4

EVALUAREA IN CONTABILITATE A
MARFURILOR SI AMBALAJELOR
IN UNITATI CU AMANUNTUL

Evaluarea consta in cuantificarea si exprimarea in bani a marimii

elementelor si a operatiilor privind miscarea acestora.
Pentru marfuri, sistemul de evaluare se compune din:
 evaluarea la intrare
 evaluarea la iesire
 evaluarea la inventar.
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei
si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in
forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Exemplu:

O societate a achizitionat marfuri din import pentru care sunt necesare

lucrari de ambalare si etichetare. Cheltuielile efectuate sunt redate in tabelul
de mai jos:
Pretul de cumparare facturat de furnizor 25 000 000 lei
Taxe vamale achitate in vama 2 500 000 lei
Comision vamal 12 500 lei
TVA achitata in vama 400 000 lei
Cheltuieli de transport pe parcurs intern 3 570 000 lei
Cheltuieli de manipulare 400 000 lei
Cheltuieli cu verificarea calitatii marfurilor 700 000 lei
Prima de asigurare platita unei societati pentru marfa
asigurata impotriva calamitatilor 900 000 lei
Reducerea comerciala acordata de furnizor 600 000 lei
Diferenta de curs valutar rezultata din plata furnizorului
extern 100 000 lei
Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de
60 000 000 lei. In scopul vanzarii vor fi necesare:
 costuri cu evaluarea marfii 20 000 000 lei
 costuri cu pregatirea vanzarii 6 000 000 lei
 costuri cu vanzarae efectiva 8 000 000 lei

17
 CAPITOLUL 4

a) calculul costului de chizitie:

COST DE ACHIZITIE = valoarea in vama ( 25 000 000 lei ) + taxe
vamale achitate in vama ( 2 500 000 lei ) + comision vamal ( 12 500 lei ) +
cheltuieli de transport pe parcurs intern ( 3 000 000 lei ) + cheltuieli de
manipulare ( 100 000 lei ) + cheltuieli cu verificarea calitatii marfurilor
( 700 000 lei ) + prima de asigurare ( 900 000 lei ) – reducerea comerciala
acordata ( 600 000 lei ) = 316125 000 lei.

b) calculul valorii realizabile nete:

VALOAREA RAELIZABILA NETA = pretul de vanzare ( 60 000
000 lei ) – costuri cu evaluarea marfurilor ( 20 000 000 lei ) – costurile cu
pregatirea vanzarii ( 6 000 000 lei ) – costurile cu vanzarea efectiva ( 8 000
000 lei ) = 26 000 000 lei.

c) Conform IAS 2 ”Contabilitatea stocurilor”, stocurile trebuie

evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea raelizabila neta.
Prin urmare, min ( 31 612 500 lei si 26 000 000 lei ) = 26 000 000 lei
este valoarea cu care stocurile vor fi recunoscute in situatiile financiare.

Evaluarea in contabilitate a stocurilor la intrare

De obicei, la intrare, stocurile sunt evaluate la costul istoric,

identificat, dupa caz, prin costul de achizitie, pentru stocurile cumparate,
costul de productie pentru stocurile fabricate, valoarea de utilitate ( pentru
stocurile primite cu titlu gratuit sau recuperate din dezmembrarea
mijloacelor fixe, estimate in functie de pretul pietei ) si alte costuri
ocazionate cu stocurile intrate.
Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si
alte taxe de cumparare, costuri de transport manipulare si alte taxe care pot fi
atribuite direct achizitiei de marfuri.
Costurile de achizitie pot include diferentele de curs valutar care au
aparut direct din achizitionarea recenta de bunuri facturate in valuta doar in
acele cazuri rare care sunt permise prin tratamentul alternativ prevazut in
IAS 21 ”Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”. Aceste diferente de
curs valutar se limiteaza doar la acelea care au rezultat dintr - o depreciere
monetara accentuata impotriva careia nu exista nici un mijloc practic de
acoperire si care afecteaza datorii care nu pot fi decontate, rezultate din
achizitia recenta a stocurilor.

18
 CAPITOLUL 4

Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si

materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie precum si
cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate
de fabricatia bunurilor. Deasemenea pot fi incluse dobanzile la creditele
bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente
perioadei.

Evaluarea in contabilitate a stocurilor la iesire

Problema fundamentala a inregistarrilor la iesirea stocurilor

cumparate sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea loturilor
iesite. In acest sens s - au delimitat mai multe metode cum sunt:
 metoda identificarii specifice ( IS );
 metoda costuliu mediu ponderat ( CMP );
 metoda epuizarii loturilor, cu variantele:
* primul intrat - primul iesit ( FIFO );
* ultimul intrat – primul iesit ( LIFO );
* urmatorul intrat – primul iesit (NIFO);
 metoda ultimului pret de cumparare;
 metoda pretului prestabilit;
 metoda stocului util;

Metoda identificarii specifice porneste de la ipoteza ca fiecare articol

iesit este identificat prin data de intrare si costul de achizitie. Sistemul de
depozitare permite o asemenea identificare. O asemenea metoda utilizata
pentru elemente de stocuri care sunt in mod obisnuit fungibile, prin alegerea
loturilor, poate reprezenta o modalitate de ”aranjare” a beneficiului
perioadei.
Metoda costului mediu ponderat ( CMP ).Costul mediu ponderat se
poate calcula lunar, inainte sau dupa fiecare operatie de intrare, ca raport
intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor pe de o parte si
cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea intrata, pe de alta parte.

Potrivit metodei epuizarii loturilor, varianta ”primul intrat – primul

iesit” ( FIFO ) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la
costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.

19
 CAPITOLUL 4

Metoda epuizarii lotului, varianta ”ultimul intrat – primul iesit”

( LIFO ), iesirile din stoc sunt evaluate la costul de achizitie al articolelor
intrate ultimele in stoc. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului
anterior in ordine invers cronologica.

Metoda epuizarii lotului, varianta ”urmatorul ( proximul ) intrat –

primul iesit” ( NIFO ), iesirile din stoc sunt evaluate la valoarea de
inlocuire bazata pe pretul ultimei facturi. De regula, acest pret este egal cu
pretul pietei sau costul de inlocuire, dupa caz.

Metoda ultimului pret de cumparare, stocurile iesite sunt evaluate

la pretul de cumparare inscris in factura ultimelor loturi intrate in gestiunea
intreprinderii.

Metoda pretului prestabilit, antecalculat pe baza preturilor medii

ale bunurilor respective din exercitiile precedente, corectate cu indicile de
variatie a preturilor.Diferentele dintre pretul prestabilit si costul efectiv de
achizitie se inregistreaza in faza de intrare distinct in contabilitate.
Deasemenea sunt reflectate si diferentele intre pretul prestabilit al stocurilor
initiale din exercitiul precedent si pretul prestabilit al acelorasi stocuri,
antecalculat pentru exercitiul curent.
Diferentele de pret privind stocurile initiale si intrarile de stocuri
inregistrate in conturi distincte se repartizeaza asupra cheltuielilor pentru
stocurilor iesite in baza relatiilor de calcul.
a) determinarea coeficientilor de repartizare

Coeficientul Soldul initial al conturilor + Rulajul debitor al conturilor

de = de diferente de pret de diferente de pret
repartizare Soldul initial al conturilor + Rulajul debitor al conturilor
de stocuri la pret prestabilit de stocuri la pret prestabilit

b) determinarea cotei de repartizare aferenta stocurilor la finele lunii de

referinta:

Cota de repartizare aferenta Coeficient Valoarea la pret prestabilit

stocurilor la finele lunii = de x a stocurilor la finele
de referinta repartizare lunii de referinta

20
 CAPITOLUL 4

c) determinarea cotei de repartizare aferenta stocurilor iesite:

Soldul debitor al
Cota de repartizare aferenta contului de diferente Cota de repartizare
iesirilor pe luna = inainte de repartizarea + aferenta stocurilor la
de referinta diferentelor pe luna de finele lunii de
referinta 371 referinta

Relatiile de calcul prezentate mai sus opereaza cu date cumulate de la

inceputul anului, fiind verosimile numai in cazul in care diferentele sunt
inregistrate in negru – rosu in conturile de diferente potrivit tehnicii:
Conturile de diferente:
 In debitul conturilor de diferente se inregistreaza:
- diferentele in negru – rosu aferente stocurilor intrate;
- diferentele in negru – rosu aferente intrarilor.
 In creditul conturilor de diferente se inregistreaza:
- diferentele in negru – rosu aferente iesirilor.
Soldul final este debitor si reflecta diferentele in rosu – negru aferente
stocurilor finale.
Daca se foloseste tehnica inregistrarii diferentelor numai in negru,
situatia in conturile de diferente se difersifica cu implicatii asupra
determinarii cotei de repartizare. Ea se prezinta astfel:
Conturile de diferente:
 In debitul contului de diferente se inregistraza:
- diferentele nefavorabile aferente stocurilor initiale;
- diferentele nefavorabile aferente stocurilor intrate;
- diferentele nefavorabile aferente stocurilor iesite in perioadele
precedente.
 In creditul contului de diferente se inregistreaza:
- diferentele favorabile aferente stocurilor initiale;
- diferentele favorabile aferente stocurilor intrate;
- diferentele favorabile aferente stocurilor iesite in perioadele precedente.
Pentru a depasi situatia prezenatta mai sus, relatiile de calcul adoptate
pentru determinarea coeficientului de repartizare nu pot fi decat de forma:
Coeficentul Soldul debitor sau creditor al conturilor de diferente
de = inainte de repartizare pe perioada ( luna ) de referinta
repartizare Soldul debitor al contului de stocuri la sfarsitul perioadei
cand se face calculul de repartizare fara iesirile pe

21
 CAPITOLUL 4

perioada de referinta

Exemplu:

Situatia marfurilor in cadrul SC. BETA SRL se prezinta astfel:

 01 Stoc initial: 8 000 kg x 3 750 lei/kg
 08. 01 intrare: 5 000 kg x 3 800 lei/kg
 13. 01 iesire: 9 500 kg x ?
 18. 01 intrare: 6 000 kg x 3 950 lei/kg
 27. 01 iesire: 8 200 kg x ?

CMP = 8 000 x 3750 + 5 000 x 3 800 + 6 000 x 3950 =3 826, 3 lei

8 000 + 5 000 + 6 000
Valoarea cantitatii iesite: (9 500 kg + 8 200 kg) x 3 826, 3 lei = 67 725 510
Valoare stoc: 1 300 kg x 3 826, 3 lei = 4 974 190 lei

Metoda FIFO
13. 01 – Ve ( 9 500 kg ) = 8 000 kg x 3 750 lei + 1 500 kg x 3 800 lei =
= 35 700 000 lei
27. 01 – Ve ( 8 200 kg ) = 3 500 kg x 3 800 lei + 4 700 kg x 3 950 lei =
= 31 565 000 lei
Total: 35 700 000 lei + 31 865 000 lei = 67 565 000 lei
Valoare stoc dupa 13. 01: 3 500 kg x 3 800 lei = 13 300 000 lei
Valoare stoc final: 1 300 kg x 3 950 lei = 5 135 000 lei

Metoda LIFO
13. 01 – Ve ( 9 500 kg ) = 5 000 kg x 3 800 lei + 4 500 kg x 3 750 lei =
= 35 875 000 lei
Valoare stoc dupa: 13.01: 3 500 kg x 3 750 lei = 13 125 000 lei
27. 01 – Ve ( 8 200 kg ) = 6 000 kg x 3 950 lei + 2 200 kg x 3 750 lei =
= 31 950 000 lei
Valoare stoc final: 1 300 kg x 3 750 lei = 4 875 000 lei

Evaluarea la inventar:
Se intemeiaza pe valoarea actuala, care capata statutul de valoare de
inventar si opereaza in evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia
inventarierii lor.
In cazul marfurilor, valoarea actuala este stabilita in functie de
preturile de piata, bareme, indici specifici de preturi.

22
 CAPITOLUL 4

Necesitatea evaluarii marfurilor la valoarea de inventar porneste de la

realitatea potrivit careia valoarea de intrare bazata pe costul de origine are
numai o valoare istorica. Orice schimbare semnificativa dupa intrare in
valoarea reala a bunurilor tinde sa faca costul de origine inselator in
evaluarea patrimoniului.

23