7/14/2019 IAS-2 stocuri.

pdf

IAS 2 Stocuri
Obiectivul acestui Standard este acela de a descrie tratamentul contabil pentru stocuri
O problemã fundamentalã în contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce
urmeazã a fi recunoscutã drept activ şi reportatã pânã când veniturile aferente sun
recunoscute.
Termeni cheie:
Stocurile sunt acele active:
- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfãşurãrii normale
a activitãţii;
- în curs de producţie în vederea unei vânzãri în aceleaşi 
condiţii ca mai sus; sau
- sub formã de materii prime, materiale şi alte consumabile
ce urmeazã a fi folosite în procesul de producţie sau pentru
 prestarea de servicii.
Valoarea realizabilã  preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul 
netã desfãşurãrii normale a activitãţii, mai puţin costurile estimate
 pentru finalizarea bunului şi a costurilor estimate necesare
vânzãrii.
Valoarea justã suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ, sau decontatã
o datorie, între pãrţi interesate, în cunoştinţã de cauzã, în cadrul 
unei tranzacţii desfãşurate în condiţii obiective.

Valoarea realizabilã netã se referã la suma netã pe care o entitate se aşteaptã sã o

realizeze din vânzarea de stocuri pe parcursul desfãşurãrii normale a activitãţii. Valoarea justã
reflectã suma pentru care acelaşi stoc ar putea fi schimbat pe piaţã, între cumpãrãtori ş
vânzãtori interesaţi şi în cunoştinţã de cauzã. Valoarea realizabilã netã este o valoare specificã
entitãţii, însă valoarea justã nu este. Valoarea realizabilã netã pentru stocuri poate sã nu fie
egalã cu valoarea justã minus costurile de vânzare.
Stocurile includ bunurile cumpãrate şi deţinute cu scopul revânzãrii, cum sunt mãrfurile
achiziţionate de un detailist în vederea revânzãrii sau terenurile şi alte proprietãţi imobiliare
deţinute cu scopul de fi revândute. Stocurile includ, de asemenea, produsele finite sau
producţia aflatã în curs de execuţie de cãtre entitate, precum şi materialele şi alte consumabile
destinate utilizãrii în procesul de producţie În cazul unui prestator de servicii, stocurile includ
costul serviciilor, pentru care entitatea nu a recunoscut încã venitul aferent .
Evaluarea stocurilor 
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai micã dintre cost şi valoarea realizabilã
netã.
Costul stocurilor trebuie sã cuprindã toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrãrii
precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se gãsesc
 în prezent.
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpãrare, taxe de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autoritãţile fiscale), costuri
de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse finite,
materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse
pentru a determina costurile de achiziţie.

Exemplu:
1
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 1/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Entitatea ESTEBAN achiziţionează mărfuri din import, cheltuielile legate de achiziţie

fiind :
valoare în vamă 40.000 RON ;
-
- taxe vamale 4.000 RON ;
- cheltuieli de transport pe parcurs intern 2.500 RON ;
- cheltuieli de manipulare 300 RON ;
- prime de asigurare 1.200 RON ;
- reducere comercială primită de la furnizor 800 RON.
 În urma plăţii furnizorului extern au rezultat diferenţe de curs valutar în sumă de 600
RON. Entitatea estimează că va vinde mărfurile pentru preţul de 70.000 RON, costurile
necesare vânzării fiind estimate la suma de 25.000 RON.
La ce valoare vor fi evaluate mărfurile, la închiderea exerciţiului financiar ?
Stocurile trebuie să fie evaluate la valoarea cea mai micã dintre cost şi valoarea
realizabilã netã.
Costul de achiziţie se determină astfel:
* Valoare în vamă 40.000
+ taxe vamale 4.000
+ cheltuieli de transport pe parcurs 2.500
intern
+ cheltuieli
prime de de manipulare
asigurare 300
1.200
 – reducere comercială 800
= COST ACHIZIŢIE 47.200
Valoarea realizabilă netă este :
* Preţ de vânzare estimat 70.000
 – costuri estimate necesare 25.000
vânzãrii
= VALOARE REALIZABILĂ NETĂ 45.000

Stocurile
depreciere vor fi la
a acestora evaluate la nivelul
nivelul sumei sumeiRON.
de 2.200 de 45.000 RON, entitatea înregistrând şi o

Exemplu:
Societatea ESTEBAN, cu sediul în TÂRGOVIŞTE, achiziţionează mărfuri din import la
preţul de 10.000 €. Factura pentru cheltuielile externe de transport este în valoare de 1.000 €
iar cheltuielile de transport intern, până la destinaţie, sunt în sumă de 2.000 RON, TVA 19%
Taxa vamală este de 10%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Cursul valutar, conform DV
(declaraţia vamală de import), este de 3,5 RON/€. Cheltuielile efectuate în vamă (taxe
comision, TVA) se achită prin bancă în ziua importului, furnizorul intern după 8 zile, furnizoru
pentru transportul extern după 15 zile (cursul euro este de 3,3 RON) şi furnizorul de marfă
după 30 de zile
Care sunt(cursul euro este
înregistrările de 3,6 în
efectuate RON).
contabilitate?
• factura de marfă:
371 = 401 35.000 RON
Mărfuri Furnizori (10.000 € x 3,5 RON)

• factura pentru cheltuielile externe de circulaţie:

371 = 401 3.500 RON
Mărfuri Furnizori (1.000 € x 3,5 RON)

2
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 2/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

• taxa vamală:
371 = 446.x 3.850 RON
Mărfuri  Alte impozite, (35.000 RON + 3.500 RON) x 10%
taxe

• comisionul vamal:
371 = 447.x 192,5 RON
Mărfuri Fonduri speciale, (35.000 RON + 3.500 RON) x 0,5%
taxe
• TVA în vamă:
4426 = 5121 8.083 RON
TVA deductibilă Conturi la (35.000 + 3.500 + 3.850 + 192,5) x 19%
bănci

• factura pentru transport intern:

371 = 401 2.000 RON
Mărfuri Furnizori
4426 = 401 380 RON
TVA deductibilă Furnizori
• plată taxe în vamă:
446.x = 5121 3.850 RON
 Alte impozite, taxe Conturi la
447.x = bănci 192,5 RON
Fonduri speciale, 5121
taxe Conturi la
bănci

• plată furnizor intern:

401 = 5121 2.380 RON
Furnizori Conturi la
bănci

• plată furnizor marfă:

401 = 5124 35.000 RON
Furnizori Conturi la (10.000 € x 3,5 RON)
665 = bănci 1.000 RON
Cheltuieli din dif de curs valutar  5124 10.000 € x (3,6 – 3,5)
Conturi la
bănci

• plată furnizor transport extern:

401 = 5124 3.500 RON
Furnizori Conturi la bănci (1.000 € x 3,5 RON)
5124 = 765 200 RON
Conturi la Venituri din dif de curs valutar  1.000 € x (3,5 – 3,3)
bănci

3
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 3/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitãţilor produse

cum ar fi costurile cu manopera directã. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematicã a
regiei de producţie, fixã şi variabilã, generatã de transformarea materialelor în produse finite
Regia fixã de producţie constã în acele costuri indirecte de producţie care rãmân relativ
constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor ş
utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor. Regia variabilã de
producţie constã în acele costuri indirecte de producţie care variazã direct proporţional sau
aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materiile prime indirecte şi forţa de
muncã indirectã.
 Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza
capacitãţii normale de producţie. Capacitatea normalã de producţie este producţia estimatã a f
obţinutã, în medie, de-a lungul unui anumit numãr de perioade sau sezoane, în condiţi
normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultatã din întreţinerea planificatã a
echipamentului. Nivelul actual de producţie poate fi folosit dacã se considerã cã acesta
aproximeazã capacitatea normalã. Valoarea regiei fixe alocate fiecãrei unitãţi produse nu se
majoreazã ca urmare a obţinerii unei producţii scãzute sau a neutilizãrii unor active. Regia
nealocatã este recunoscutã drept cheltuialã în perioada în care a apãrut. În exerciţiile în care
se înregistreazã o producţie neobişnuit de mare, valoarea regiei fixe alocate fiecãrei unitãţ
produse este diminuatã, astfel încât stocurile sã nu fie evaluate la o valoare mai mare decât
costul lor. Regia variabilã, este alocatã fiecãrei unitãţi produse pe baza folosirii reale a
facilitãţilor productive.
Exemplu:
 În anul 2006, entitatea ESTEBAN a înregistrat următoarele cheltuieli la fabricarea a 800
de anvelope:
- cheltuieli directe: 80.000 RON ;
- cheltuieli indirecte de producţie 35.000 RON, din care variabile 18.500 RON.
  Care este formula la înregistrarea produselor finite, ştiind capacitatea normală de
 producţie ca fiind egală cu 1.200 de bucăţi?
Costul de producţie se determină astfel:
* Cheltuieli directe 80.000
+ cheltuieli indirecte variabile 18.500
+ cheltuieli indirecte fixe 11.000
[(35.000 – 18.500) x 800] / 1.200
= COST DE PRODUCŢIE 109.500
 Înregistrarea contabilă va fi:
345 = 711 109.500 RON
Produse finite Variaţia stocurilor 
 

Exemplu:
O întreprindere denumită generic FanGenGrig SA fabrică un produs, pentru care s-a
stabilit un cost variabil unitar de producţie de 60 lei. Cheltuielile fixe lunare de producţie sunt
de 15.000 lei. În anul 2005, societatea a obţinut 10.000 bucăţi, în 2006 s-au fabricat 13.000
bucăţi iar în anul 2007 s-au înregistrat 9.000 de bucăţi.
Determinaţi costul de producţie unitar şi total, dacă se presupune că nivelul capacităţi
normale de producţie este de 10.000 de bucăţi.
Anul 2005:
10.000
Costul de producţie total = 60 × 10.000 + 15.000 × 12 × = 780.000 lei
10.000

4
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 4/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

780.000
Costul de producţie unitar = = 78 lei/buc
10.000
Anul 2006:
Costul de producţie total = 60 × 13.000 + 15.000 × 12 = 960.000 lei
960.000
Costul de producţie unitar = = 73,84 lei/buc
13.000
Anul 2007:
8.000
Costul de producţie total = 60 × 9.000 + 15.000 × 12 × = 684.000 lei
10.000
684.000
Costul de producţie unitar = = 76 lei/buc
9.000

Exemplu:
Entitatea CATISERVPROD fabrică 80.000 buc produs A, înregistrând urmatoarele
cheltuieli:
 cheltuieli cu materii prime consumate 600 RON;
 cheltuieli cu materialele consumabile consumate 100 RON;
 cheltuieli cu manopera directa 900 RON;
 cheltuieli indirecte cu materialele consumabile 150 RON;
 cheltuieli indirecte cu forta de munca 150 RON;
 cheltuieli cu amortizarea fabricii, a instalatiilor si echipamentelor 250 RON;
 cheltuieli cu intretinerea sectiilor si utilajelor 60 RON;
 cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari 80 RON;
 cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 15 RON;
 cheltuieli cu publicitatea 20 RON;
 cheltuieli cu manopera personalului din unitatile de desfacere 150 RON.
Capacitatea normala de productie este de 100.000 buc produs A.
Determinaţi costul de productie şi valoarea cheltuielilor neîncorporabile.

Cheltuielile pot fi structurate astfel:

Cheltuieli Cheltuieli indirecte Cheltuieli indirecte Cheltuieli ale
directe variabile fixe perioadei
Materii prime 600 Mat consum 150 Amortizare 250 Deplasări 80
indirecte
Mat 100 Forta de munca 150 Întreţinere 60 Ch poştale 15
consumabile indir 
Manoperă 900 Publicitate 20
directă
Pers 150
TOTAL: 1.600 TOTAL: 300 TOTAL: 310 desfac
TOTAL: 265

Costul de producţie se determină astfel:

* Cheltuieli directe 1.600
+ cheltuieli indirecte 300
variabile
+ cheltuieli indirecte fixe 248
(310 x 80.000) / 100.000
= COST DE PRODUCŢIE 2.148

5
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 5/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Cheltuielile neîncorporabile sunt:

* Cheltuieli indirecte fixe nealocate 62
+ Cheltuielile perioadei 265
= CHELTUIELI NEÎNCORPORABILE 327
 Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în mãsura în care reprezintã costur
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se gãsesc în prezent. De
exemplu, poate fi adecvatã includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau a costulu
proiectãrii
Iatăproduselor destinate
câteva exemple de anumitor clienţi.
costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor , ci sun
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
- pierderile de materiale, manoperã sau alte costuri de producţie înregistrate peste
limitele normal admise;
- cheltuieli de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în
procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouã fazã de fabricaţie;
- regii generale de administraţie care nu participã la aducerea stocurilor în forma şi în
locul în care se gãsesc în prezent; şi
- costuri de desfacere.
 În mãsura în care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evalueazã la costurile de
producţie.
personalul Aceste
direct costuri
angajatconstau, în primul rând,
în furnizarea din manoperã
serviciilor, inclusiv şipersonalul
din alte costuri legate de
însãrcinat cu
supravegherea, precum şi regiile corespunzãtoare. Costurile cu personalul angajat în
activitatea de desfacere şi administraţie nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli în
perioada în care au loc. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit
sau regiile neatribuibile, care sunt adesea facturate la preţurile impuse de prestatorii de
servicii.
Tehnici de mãsurare a costurilor 
Diverse tehnici de mãsurare a costurilor, cum sunt metoda costului standard sau
metoda preţului cu amãnuntul, pot fi folosite pentru simplificare, dacã se considerã cã
rezultatelealeacestor
normale materialelor
metodeşi aproximeazã
consumabilelor,
costul.
manoperei, eficienţei şi
Costul standard ia capacitãţii
în considerare
de producţie
nivelurile
 Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacã este necesar, în funcţie de condiţiile
actuale.
Metoda preţului cu amãnuntul este adesea folositã în comerţul cu amãnuntul pentru a
mãsura costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidã, care au marje similare ş
pentru care nu este practic sã se foloseascã altã metodã de determinare a costului. Costu
stocurilor este calculat prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor
Procentajul marjei brute utilizat ia în considerare stocurile al cãror preţ a fost redus sub preţul
de vânzare iniţial. Adesea este utilizat un procent mediu pentru fiecare departament de
vânzare cu amânuntul.

Exemplu:
Entitatea GENICOD ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul şi practică un adaos
comercial de 25%. Ea cumpără mărfuri în valoare de 10.000 RON pe care le vinde.
Cum se înregistrează achiziţia şi vânzarea mărfurilor?
•  înregistrarea facturii aferentă mărfurilor:
371 = 401 10.000
Mărfuri Furnizori
4426 = 401 1.900
TVA deductibilă Furnizori

6
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 6/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

•  înregistrarea adaosului comercial:

371 = 378 2.500 RON
Mărfuri Diferenţe de preţ la (10.000 RON x 25%)
mărfuri

•  înregistrarea TVA neexigibilă:

371 = 4428 2.375 RON
Mărfuri TVA neexigibilă (10.000 RON + 2.500 RON) x 19%

Preţul de vânzare afişat de către societatea BRASAL este de 14.875 RON (10.000
RON + 2.500 RON + 2.375 RON).

•  înregistrarea vânzării:
5311 = 707 12.500
Casa în Venituri din vz
lei = mărfuri 2.375
4427
TVA colectată

•
descărcarea din gestiune a mărfurilor
607 vândute:= 371 10.000
Chelt priv mărfuri vândute Mărfuri
378 = 371 2.500
Diferenţe de preţ la Mărfuri
mărfuri = 371 2.375
4428 Mărfuri
TVA neexigibilă

Exemplu:
Entitatea GENICOD ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare inclusiv TVA şi practică o
cotă deCare
adaos de 30%. Ea a vândut mărfuri în valoare de 100.555 RON preţ de vânzare.
este costul de achiziţie al mărfurilor vândute?

100.555 × 100
Preţul de vânzare, exclusiv TVA neexigibilă = = 84.500 RON
119

84.500 × 100
Costul de achiziţie = = 65.000 RON
130

Formule de determinare a costului

Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servici
produse şi destinate unor comenzi distincte va fi determinat prin identificarea specificã a
costurilor individuale. Totuşi, identificarea specificã nu poate fi folositã în cazurile în care
stocurile cuprind un numãr mare de elemente care sunt, de regulã, fungibile. În aceste cazuri
metoda care permite selectarea acelor elemente ce rãmân în stoc ar putea fi folositã pentru
obţinerea unor efecte dorite asupra profitului sau pierderii.
Costul stocurilor, cu excepţia celor de mai sus, trebuie determinat cu ajutorul formule
„primul – intrat, primul – ieşit” (FIFO) sau a costului mediu ponderat (CMP). O entitate va folos
aceeaşi formulã de determinare a costului pentru toate stocurile de naturã şi utilizare similarã

7
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 7/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

pentru entitate. Pentru stocurile de naturã sau utilizare diferite, pot fi justificate formule diferite
de determinare a costului.
Formula FIFO presupune cã primele elemente cumpãrate sunt cele care se şi vând
primele şi, prin urmare, elementele care rãmân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care au
fost cumpãrate sau produse cel mai recent. Formula costului mediu ponderat calculeazã
costul fiecãrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în
stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpãrate în timpu
perioadei. Media poate fi calculatã periodic sau dupã recepţia fiecãrui transport, în funcţie de
circumstanţele în care se gãseşte entitatea.
Standardul nu permite utilizarea formulei ultimul intrat, primul ieşit (LIFO) pentru
determinarea costului stocurilor. Metoda LIFO trateazã cele mai noi pãrţi ale stocului ca fiind
primele vândute şi în consecinţã pãrţile care rãmân în stoc sunt recunoscute ca şi cum ar f
fost cele mai vechi. Acest lucru nu este în general o reprezentare credibilã a fluxurilor de
stocuri reale.

Exemplu:
Situatia stocurilor de mărfuri la societatea SANDI, in luna martie, se prezintă astfel:
- stoc initial : 600 buc * 200 lei/buc ;
- 08.03 – intrare : 250 buc * 280 lei/buc ;
- 12.03 – intrare : 50 buc * 250 lei/buc ;
- 19.03 – iesire : 800 buc ;
- 22.03 – intrare : 280 buc * 310 lei/buc ;
- 27.03 – iesire : 340 buc ;
- 29.03 – intrare : 190 buc * 325 lei/buc.
Care este valoarea stocului la sfarsitul lunii, în cazul în care entitatea utilizează metoda
FIFO la evaluarea stocurilor la ieşire?
 În situaţia în care se utilizează metoda FIFO, valoarea stocului final se determină astfel:
Mişcări Stoc existent
Data Intrări Ieşiri Cost unitar Valoare Cantitat Cost unitar Valoare
e
01.03 600 200 120.000 600 200 120.000
08.03 250 280 70.000 600 200 120.000
250 280 70.000
190.000
12.03 50 250 12.500 600 200 120.000
250 280 70.000
50 250 12.500
202.500
19.03 600 200 120.000 50 280 14.000
200 280 56.000 50 250 12.500
176.000 26.500
22.03 280 310 86.800 50 280
250 14.000
12.500
280 310 86.800
113.300
27.03 50 280 14.000 40 310 12.400
50 250 12.500
240 310 74.400
100.900
29.03 190 325 61.750 40 310 12.400
190 325 61.750
74.150
8
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 8/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Rezultă ca valoarea stocului la sfârşitul lunii este de 74.150 RON.

Care este profitul brut obţinut de entitate la sfârşitul lunii martie, ştiind că preţul de
vânzare practicat este de 300 RON / buc până pe data de 20.03 şi 330 RON / buc, după
această perioadă.

Data Cantitat Pre Cost Profit

19.03 e
600 ţ
330 200 600 x (300 – 200) = 60.000
200 330 280 200 x (300 – 280) = 4.000
64.000
27.03 50 330 280 50 x (330 – 280) = 2.500
50 330 250 50 x (330 – 250) = 4.000
240 330 310 240 x (330 – 310) = 4.800
11.300
PROFIT TOTAL: 75.300
Valoare realizabilã netã
Costul stocurilor nu este recuperabil dacã acele stocuri au suferit deteriorãri, au fost
uzate moral integral sau parţial sau preţurile lor de vânzare s-au diminuat. Costul stocurilor
este, de asemenea, nerecuperabil şi în condiţiile în care au crescut costurile estimate pentru
finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vânzarea. Practica diminuãrii valori
stocurilor sub cost, pânã la valoarea realizabilã netã, este consecventã cu principiul conform
cãruia activele nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se
poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.
De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu
element. Uneori însă poate fi mai adecvat să se grupeze elementele similare sau conexe
 Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care aparţin aceleiaşi game de produse, care au
scopuri
care nu sau
pot,utilizări
practic,similare, care sunt
să fie evaluate produse
distinct faţăşide
comercializate
alte elementeîndin
aceeaşi zonă geografică
acea gamă de produseş
Nu este adecvat să se înregistreze stocurile pe baza unei clasificări, de exemplu, produse
finite, sau stocurile dintr-un anumit sector sau zonă geografică.

Exemplu:
Situaţia stocurilor de mărfuri „Rochii damă” pentru un magazin specializat în vânzarea
acestora se prezintă astfel:
Specificare Cantitate Cost VRN
unitar  unitara
Rochii dama matase
- masura 40 600 30 34
- masura 42 300 40 36
- masura 44 300 50 52
Rochii dama stofa
- masura 46 900 100 90
- masura 48 600 80 82
Evaluati stocurile de marfuri la sfarsitul anului, conform IAS 2 Stocuri.
Entitatea poate apela la trei metode de evaluare a stocurilor sale :
1. Metoda de calcul element cu element presupune compararea costului cu valoarea
9
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 9/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

realizabilă netă pentru fiecare articol din stoc şi se prezintă astfel :

Specificare Cantitate Cost VRN Valoare VRN a Valoare

unitar  unitara stoc stocului recunoscu
la cost tă
Rochii dama
matase 600 30 34 18.000 20.400 18.000
- masura 40 300 40 36 12.000 10.800 10.800
-
- 42
masura 44 300 50 52 15.000 15.600 15.000
Rochii dama stofa
- masura 46 900 100 90 90.000 81.000 81.000
- masura 48 600 80 82 48.000 49.200 48.000
Valoare totală

Rochiile având măsurile 40, 44 şi 48 nu sunt depreciate (VRN > cost), însă pentru cele
cu măsura 42 se va înregistra o depreciere de 1.200 RON, iar pentru rochiile măsura 46, o
depreciere la nivelul sumei de 9.000 RON.
2.
Metoda pe categorii
fiecărei categorii de articole
de articole presupune
şi conduce o comparaţie
la următorul rezultatîntre
: costul total şi VRN a

Specificare Cantitate Cost VRN Valoare VRN a Valoare

unitar  unitara stoc stocului recunoscu
la cost tă
Rochii dama 45.000 46.800 45.000
matase 600 30 34 18.000 20.400
- masura 40 300 40 36 12.000 10.800
- masura 42 300 50 52 15.000 15.600
- masura 44
Rochii
- dama stofa
masura 46 900 100 90 138.000
90.000 130.200
81.000 130.200
- masura 48 600 80 82 48.000 49.200
Valoare totală

Rochiile din mătase nu sunt depreciate (VRN > cost), însă pentru rochiile din stofă
entitatea în cauză va înregistra o depreciere pentru suma de 7.800 RON.
3. Metoda de calcul total, unde nu se ţine seama de categoriile de articole (rochi
mătase şi rochii stofă) ci se compară totalul valorii costului cu totalul VRN, astfel :

Specificare Cantitate unitar 

Cost unitara
VRN Valoare
stoc VRN a recunoscu
stocului Valoare
la cost tă
Rochii dama 45.000 46.800
matase 600 30 34 18.000 20.400
- masura 40 300 40 36 12.000 10.800
- masura 42 300 50 52 15.000 15.600
- masura 44
Rochii dama stofa 138.000 130.200
- masura 46 900 100 90 90.000 81.000
- masura 48 600 80 82 48.000 49.200
10
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 10/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Valoare totală 183.000 177.000 177.000

Se înregistrează o depreciere a stocurilor la nivelul sumei de 6.000 RON, deoarece

VRN este mai mică decât costul stocurilor.

Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare, de asemenea, scopul pentru care

stocurile sunt deţinute. De exemplu, valoarea realizabilă netă a stocurilor care urmează să fie
livrate în
preţul baza contractual.
stabilit unor contracte
În ferme
situaţiapentru vânzarea
în care de bunuri
cantitatea sau prestarea
contractată de servicii
este mai mică decâeste
cantitatea deţinută, valoarea realizabilă netă a surplusului se va determina pornind de la
preţurile generale de vânzare practicate pe piaţă.

Exemplu:
 În cursul anului 2006, entitatea SANDI cumpără 500 de birouri cu scopul de a le
revinde. Costul unitar de achiziţie este de 320 RON, iar preţul generat de vânzare de pe piaţă
este de 450 RON. Entitatea a încheiat un contract ferm pentru vânzarea în anul 2007 a 300 de
birouri, preţul stabilit contractual fiind de 380 RON. Costurile estimate necesare oricăre
vânzări pe piaţă se ridică la 110 RON/birou.
Cum
Cost =se500
înregistrează la sfârşitul
x 320 = 160.000 RONanului 2006 deprecierea stocurilor?
VRN = 300 x 380 + 200 x 450 – 500 x 110 = 114.000 + 90.000 – 55.000 = 149.000
RON
Deoarece VRN este mai mică decât costul de achiziţie, atunci se va înregistra o
depreciere la nivelul sumei de 11.000 RON.
607 = 371 11.000 RON
Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile

Valoarea materialelor şi a consumabilelor folosite în producţie nu este diminuată sub

cost dacă
pentru un se
preţestimează
mai marecăsau
produsele
egal cufinite
costulîn lor.
careTotuşi,
urmează să se
dacă se estimează
încorporezecăvor fi vândute
acel cost al
produselor finite va depăşi valoarea realizabilă netă, atunci şi costul materialelor aferente se
diminuează până la valoarea realizabilă netă. În aceste cazuri, costul de înlocuire a
materialelor poate fi cea mai adecvată măsură a valorii realizabile nete.

Exemplu:
Entitatea SANDI cumpără în cursul anului 2006 un stoc de stofă la costul de achiziţie de
30.000 RON. La sfârşitul anului 2006, se estimează pentru stofă o valoare realizabilă netă de
26.000 RON. Totodată, conducerea estimează că produsele finite în care urmează să fie
 încorporată stofa vor fi vândute la preţul de 75.000 RON, costul de producţie fiind estimat la
68.000Cum
RON.se înregistrează deprecierea stocului de stofă la sfârşitul anului 2006? Dar dacă
 pentru produsele finite se estimează un preţ de vânzare de 64.000 RON?
CAZUL 1 (Cost 68.000 RON, VRN 75.000 RON):
Deoarece VRN a produselor finite este mai mare decât costul de producţie, atunc
materiile prime vor rămâne în continuare înregistrate la costul de achiziţie de 30.000 RON. La
sfârşitul anului 2006, nu se va înregistra nicio înregistrare privind deprecierea stocurilor.
CAZUL 2 (Cost 68.000 RON, VRN 64.000 RON):
Deoarece VRN a produselor finite este mai mică decât costul de producţie, atunc
pentru materiile prime se va înregistra o depreciere la nivelul sumei de 4.000 RON.
601 = 301 4.000 RON
11
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 11/12
7/14/2019 IAS-2 stocuri.pdf

Cheltuieli cu mat Materii

prime prime

 Recunoaşterea drept cheltuialã

 Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilã a stocurilor va fi recunoscutã ca

o cheltuialã în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzãtor.
Valoarea oricãrei diminuãri a valorii stocurilor pânã la valoarea realizabilã netã şi toate
pierderile
sau de stocuri
pierderea. vor fioricãrei
Valoarea recunoscute
stornãridrept cheltuialã
a diminuãrii în perioada
valorii stocurilorîncacare are loc
urmare diminuarea
a unei creşter
a valorii realizabile nete va fi recunoscutã ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în
care stornarea a avut loc.

Exemplu:
Mărfurile deţinute de societatea SANDI sunt înregistrate la costul de 5.000 RON. La
sfarsitul anului N, se estimează că mărfurile vor fi vândute la un preţ de 4.500 RON, costurile
cu vânzarea mărfurilor fiind la nivelul sumei de 500 RON. În anul N+1, valoarea realizabilă
devine 4.700 RON.
Care sunt înregistrările contabile care se impun, având în vedere evoluţia stocurilor?

•  înregistrarea deprecierii stocurilor:

6XX = 3XX 1.000 RON
Cheltuieli Stocur 
i

•  înregistrarea aprecierii stocurilor:

3XX = 6XX 700 RON
Stocur  Cheltuieli
i

Bibliografie:
• IFRS, Ed. CECCAR, 2007

12
http://slidepdf.com/reader/full/ias-2-stocuripdf 12/12