CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

EC stagiar- Vasile Ioana Corina

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

1.

Studiu de caz privind ambalajele

Se livreaza bauturi racoritoare in valoare de 2000lei plus TVA. Pe un aviz de insotire
a marfii se inregistraza ambalajele aferente care circula in sistem de restituire in valoare
de 50lei. Clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 20lei pe care furnizorul la
factureaza ulterior.
Sa se evidentieze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a
clientului.
a) Inregistrarile contabile in contabilitatea furnizorului:
Livrarea marfurilor impreuna cu ambalajele
4111

4111

358
=
Ambalaje aflate la terti

2380lei

707

2000lei

4427

380lei

419
381

50lei

50lei
Ambalaje

Restituirea ambalajelor de catre client

419
=
4111
30lei
381
=
358
30lei
Facturarea ambalajelor nerestituite
419
=
708
20lei
4111
=
4427
4lei
Scoaterea din evident a ambalajelor nerestituite
608
=
358
20lei
Chelt privind ambalajele Ambalaje alflate la terti
b) Inregistrarile contabile in contabilitatea clientului:
Achizitia marfurilor si a ambalajelor
%
=
401
2380lei
371
2000lei
4426
380lei
4092
=
401
50lei
Furnizori deb pt stocuri
D 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie
Restituirea ambalajelor catre furnizor
401
=
4092

30lei

50lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
C 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie

30lei

Primirea facturii privind ambalajele nerestituite

381
=
4092
20lei
4426
=
401
4lei
C 8033 Valori material primte in pastrare sau in custodie
20lei
2. Tranzactii cu reduceri comerciale si financiare
Sa se reflecte in contabilitate urmatoarele operatiuni economice:
a) O societate comerciala se aprovizioeaza cu materii prime in valoare de 6000lei, rabat
acordat de furnizor pentru defecte de calitate 300lei, remiza de 2% acordata de catre
furnizor pentru vanzari ce depasesc 5000lei, TVA 24%.
b) 20% din valoarea facturata se deconteaza cu numerar platit inainte de data stabilita
pentru decontare, primindu-se un scont de 5%.
a) Factura cuprinde:
Pret cumparare
- Rabat

6000lei
300lei

=
-

5700lei
Remiza(2%*5700lei)

114lei

= Net comercial

5586lei

+ Tva(24%*5586)

1340,64lei

= Total Factura

6926,64lei

301
4426
b)

401

6926,64lei
5586lei
1340,64lei

Decontarea cu numerar: 20%* 6926,64lei= 1385,33lei

Scont= 5%*1385,33lei=69,27lei
TVA aferenta scontului 69,27lei*24%=16,62lei
401
=
%
1385,33lei
767
69.27lei
Venituri privind sconturile obtinute
4426
16,62lei
5121
1299,44lei

3. Deprecierea stocurilor studiu de caz

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
In cursul anului N o societate a achizitionat un stoc de marfuri la costul de 10000lei. La
sfarsitul anului N se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 9000lei,
cheltuielile ocazionate de vanzare fiind de 2000lei.
La sfarsitul anului N+1 marfurile se afla inca in stoc si se estimeaza ca stocul ar putea fi
vandutla pretul de 8000lei, cheltuielile ocazionate cu vanzarea fiind de 5000lei.
La sfarsitul anului N+2 marfurile se afla inca in stoc si se estimeaza ca stocul ar putea fi
vandut cu pretul de 11000lei, cheltuielile ocazionate cu vanzarea fiind de 2000lei.
La sfarsitul anului N+3 valoarea realizabila neta a fost estimate la 12000lei.
Care sunt inregistrarile contabile care se efectueaza la inchiderea exercitiilor financiare
N, N+1, N+2, N+3.
La stabilirea valorii de inventor a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit
caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de
valoare.Valoarea realizabila neta a stocurilor este pretul de vanzare estimate care ar putea fi
obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii minus costurile estimate necesare vanzarii.
a) La sfarsitul anului N valoarea realizabila neta = 9000-2000=7000lei
VRN de 7000lei este mai mica decat costul de 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si
se constituie ajustare pentru depreciere de 10000lei-7000lei=3000lei
6814
=
397
3000lei
Chelt de expl privind ajustarile
Ajustari pt deprecierea marfurilor
pentru deprecierea activelor circulante
b) La sfarsitul anului N+1 VRN= 8000-5000=3000lei
VRN de 3000lei este mai mica decat 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si este
nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10000lei-3000lei=7000lei
Din anul preceden exista dj o ajustare constituita de 3000lei care se va majora cu
7000lei-3000lei=4000lei.
6814
=
4000lei
Chelt de expl privind ajustarile
pentru deprecierea activelor circulante

397
Ajustari pt deprecierea marfurilor

c) La sfarsitul anului N+2 VRN = 11000-2000=9000lei

VRN de 9000lei este mai mica decat 10000lei, deci stocurile sunt depreciate si este
nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10000lei-9000lei=1000lei
Din anul precedent exista dj o ajustare pentru depreciere constituita de 7000lei, care se
va diminua cu 7000lei-1000lei=6000lei
397
6000lei

7814

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Ajustari pt deprecierea marfurilor

Venituri din ajustari

pentru deprecierea activelor circulante

d) La sfarsitul anului N+3 VRN este de12000lei si este mai mare de 10000lei, deci ajustarea
pentru depreciere se anuleaza pentru soldul ei de 1000lei
397
=
7814
1000lei
Ajustari pt deprecierea marfurilor
Venituri din ajustari
pentru deprecierea activelor circulante
4. Sisteme de contabilizare a stocurilor :
IAS 2 afirm c stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i
valoarea realizabil net. Prin urmare, trebuie s vedem ce se nelege prin cost i prin
valoare realizabil net.
Costul stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii,
precum i alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n
prezent. El cuprinde costurile directe i alocarea regiei de producie.
Costurile directe includ preul de achiziie al materialelor, costurile cu manopera
direct, costurile de transport, taxele vamale de import, costurile cu asigurarea i manipularea
bunurilor.
Reducerile comerciale i financiare trebuie deduse din costul stocurilor. Reducerile
financiare se acord pentru plata imediat a bunurilor recepionate. Astfel, este corect reducerea
costului stocurilor pn la valoarea care a fost, practic, pltit pentru respectivele bunuri.
Regia de producie include, n mod normal, costurile cu manopera indirect, costurile
cu materialele indirecte, amortizarea, ntreinerea cldirilor unei fabrici etc. Nu este permis
tratarea acestor costuri ca i cheltuieli ale perioadei. Ele trebuie s fie alocate costului stocurilor.
Regia fix trebuie alocat pe baza capacitii normale. Capacitatea normal trebuie
s fie realist, i nu un ideal care trebuie atins. Regia variabil este alocat fiecrei uniti de
producie pe baza produciei actuale.
Anumite tehnici de determinare a costului stocurilor pot fi utilizate pentru
simplificare dac rezultatele aproximeaz costul actual:
a)

Metoda cu amnuntul
Costul = Preul de vnzare Procentajul marjei brute normale
Aceast metod este utilizat pe scar larg n comerul cu amnuntul. Pe baza
acestei metode bunurile sunt evaluate la preul de vnzare mai puin profitul brut normal per

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
element. Aceast metod este adecvat societilor care activeaz n comerul cu amnuntul
acolo unde exist stocuri de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i
pentru care nu este practic s se foloseasc alt metod de determinare a costului.
b)

Metoda costului standard

Costul standard ia n considerare nivelul normal al consumului de materiale i
consumabile, al eficienei manoperei i al capacitii de producie. Dac se utilizeaz acest sistem
este esenial s se fac revizuirea periodic a acestor costuri i, dac este necesar, s se
revizuiasc n funcie de condiiile actuale. Altfel, s-ar utiliza date depite pentru determinarea
costului stocurilor.
c)

Metoda elementului individual

Aceast metod trebuie utilizat pentru produsele ale cror costuri pot fi uor
identificate (ex: un proiect care are o natur unic).
d)

Utilizarea uneia dintre metodele elementelor grupate

Acestea sunt metode utilizate, de regul, pentru evaluarea stocurilor care nu se
nscriu n circumstanele descrise mai sus, adic cele pentru care metodele (a), (b) i (c) sunt mai
adecvate. Acestea sunt utilizate acolo unde exist un mare numr de elemente fungibile. Aceste
metode includ:

Primul intrat, primul ieit (FIFO). Aceast metod presupune c primul stoc primit este i
primul vndut. Pe baza acestei metode stocul va fi evaluat la cel mai recent pre de achiziie.
Costurile nregistrate n contul de profit i pierdere vor fi, prin urmare, mai mici pe baza acestei
metode. Evaluarea activelor bilaniere va fi fcut la valoarea cea mai actual dintre toate
evalurile ce s-ar obine prin metodele elementelor grupate.
Costul mediu ponderat (CMP). Costul fiecrui element este determinat pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei i a costului
elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Media poate fi calculat pe o
baz periodic sau odat cu recepia fiecrui transport, n funcie de circumstane.
Ultimul intrat, primul ieit (LIFO). Aceast metod presupune c ultimul stoc primit este i
primul vndut. Costurile nregistrate n contul de profit i pierdere vor fi, prin urmare, mai mari
pe baza acestei metode. Evaluarea bilanului va fi bazat pe preul stocurilor achiziionate n
urm cu ceva timp.
Trebuie menionat c n IAS 2 metodele FIFO i CMP sunt considerate tratamente
contabile de baz, iar LIFO este considerat tratament contabil alternativ. SIC 1 dezbate un aspect
privitor la posibilitatea unei societi de a utiliza diferite metode determinare a costului stocurilor
pentru categorii diferite de stocuri.
Stocul este evaluat la cea mai mic valoare dintre cost i valoarea realizabil net.
Exemple de situaii n care ar fi necesar o ajustare semnificativ a valorii prin reducerea costului

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
la valoarea realizabil net se nregistreaz atunci cnd:

Stocul a fost avariat;

Stocul s-a uzat moral, total sau parial; sau
A fost sczut preul de vnzare. n acest ultim caz, estimrile valorii realizabile nete nu
trebuie s fie bazate pe fluctuaii temporare scderea preului de vnzare trebuie considerat ca
fiind permanent (dei acest raionament se poate dovedi a fi greit).
Minimul dintre cost i valoarea realizabil net trebuie calculat element cu element,
cu excepia situaiilor n care evaluarea individual a elementelor nu poate fi fcut n practic
iar elementele stocului sunt similare sau nrudite. Elementele se consider a fi similare sau
nrudite dac ele provin din aceeai linie de producie, au scop sau destinaii finale similare i
sunt produse i comercializate n aceeai arie geografic.
Exemplu: - Deprecierea datorat avarierii
S.C. BETA S.R.L. comercializeaz materiale de construcii. Preul unui metru cub de B.C.A. este
de 250 lei. Sfritul exerciiului financiar al societii este la 31 decembrie 2004. Pe 31
decembrie 2004 a izbucnit o furtun care a afectat unul din depozitele societii. Aceasta a
avariat uor stocurile de BCA ale societii, pe care nu societatea nu le-a mai putut vinde dect cu
150 lei metrul cub dup deducerea tuturor costurilor suplimentare de cedare. Prin urmare,
B.C.A.-urile vor fi nregistrate n contabilitate la valoarea lor realizabil net de 150 lei metrul
cub.
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
Evaluarea mrfurilor la data intrrii n patrimoniu este practicat la nregistrarea operaiilor
economice n contabilitate pe tot parcursul desfurrii activitii, fiind numit i evaluare
curent. Regula general de evaluare la intrarea n patrimoniu este costul istoric. Costul
stocurilor trebuie s cuprind toate costurile aferente achiziiei i prelucrrii, precum i alte
costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma i n locul n care se gsesc n prezent.
Costul de achiziie, pentru bunurile dobndite cu titlu oneros; care cuprind:
preul de cumprare,
taxe de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care ntreprinderea le poate recupera de la
autoritile fiscale),
costuri de transport, manipulare i alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse
finite, materiale i servicii.
Reducerile comerciale, rabaturile i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina
costurile de achiziie.
Exemplu: O societate comerciala importa marfuri de la un furnizor extern cu sediul in SUA, in
urmatoarele conditii: pret cumparare 1500dolari(include transportul si asigurarea pe parcurs
extern), taxa vamala 10%, comision vamal 0.5%, TVA 24%.Cursul de schimb valutar aplicabil la

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
data receptiei este de 3.6lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul valorii in vama este de
3.5lei/dolar. Pentru a aduce marfa in unitate societatea apleleaza la serviciile unei firme de
transport intern de la care primeste o factura totala de 1240lei.
Calculati costul de achizitie
Contabilizati receptia bunurilor importate
Contabilizati plata TVA in vama
Contabilizati factura primita de la furnizorul de transport intern.
Calculul valorii in vama:
Pret cumparare=1500dolari*3.5lei/dolar = 5250lei
+Taxa vamala=10%*5250lei
= 525lei
+Comision vamal=0.5%*5250lei
= 26.25lei
=Valoare in vama
= 5801.25lei
Tva achitata in vama=5801.25*24%=1392.30lei
Costul de achizitie cuprinde:
Pretul de cumparare: 1500dolari*3.6lei/dolar
= 5400lei
+Taxa vamala
525.00lei
+Comision vamal
26.25lei
+chelt de transport (exclusiv TVA= 1240*100/124=1000lei) 1000lei
=cost achizitie
6951.25lei
Receptia marfurilor importate:
371
=
%
5951.25lei
401
5400lei
446
551.25lei(525+26.25)
Plata TVA:
4426
=
5121
1392.30lei
Facura primita de la furnizorul de transort intern:
%
=
401
1240lei
1000lei
371
240lei
4426
6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie :
Imobilizari necorporale realizate cu forte proprii
Exemplu: O societate comerciala realizeaza cu forte proprii (cu specialistii salariati angajati)
un proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima
luna.
Cheltuieli cu materialele auxiliare: 2.000 lei
Cheltuieli cu salariile: 1.500 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Cheltuieli cu materialele auxiliare: 2.000 lei
Cheltuieli cu salariile: 1.500 lei
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in
valoare de 1.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani.
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in
valoare de 1.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 3 ani.
Pentru simplificare, nu se iau in calcul cheltuielile aferente fondului de salarii, cum ar
fi: contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la fondul de somaj.
- Consumul de materiale auxiliare in prima luna:
6021
=
Cheltuieli cu materialele auxiliare

3021
Materiale auxiliare

2.000

- Cheltuieli cu salariile:
641
Cheltuieli cu salariile
personalului

421
1.500
Personal salarii datorate

-Inregistrarea productiei de imobilizari necorporale in prima luna:

233
Imobilizari necorporale
in curs de executie
233
Imobilizari necorporale
in curs de executie

721
Venituri din productia
de imobilizari necorporale
721
Venituri din productia
de imobilizari necorporale

3.500

3.500

-Consumul de materiale auxiliare in luna a doua:

6021
Cheltuieli cu materiale
auxiliare
6021
Cheltuieli cu materiale
auxiliare

3021
Materiale auxiliare

1.000

3021
Materiale auxiliare

1.000

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

-Finalizarea lucrarilor de cercetare:

203
Cheltuieli de dezvoltare

203
Cheltuieli de dezvoltare

721
1.000
Venituri din productia
de imobilizari necorporale

233
3.500
Imobilizari necorporale
in curs de executie

- Amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare (4.500 : 36 luni = 125 lei):

6811
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor

2803
125
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

-Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate:

2803
=
203
4.500
Amortizarea cheltuielilor
Cheltuieli de
de dezvoltare
dezvoltare
7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.
Societatea X a achizitionat un utilaj la costul de 4000lei, plus TVA, factura fiind primita in
data de 10.03.N. Utilajul este pus in functiune in data de 08.04N, cheltuielile cu punerea in
functiune efectuate de o firma specializata sunt de 500lei, TVA 24%.
Sa se contabilizaze achizitia utilajului in data de 10.03.N, inregistrarea cheltuielilor cu punerea in
functiune si punerea in functiune a utilajului in data de 08.04.N.
Imobilizarile corporale in curs de executie se trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa
receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
Achizitia utilajul in data de 10.03.N: Deoarece activul nu este pus in functiune la data achizitiei,
acesta va fi evidentiat distinct in categoria imobilizai corporale in curs de executie

4000lei
960lei

%
231
4426

404

4960lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Cheltuielile cu punerea in functiune reprezinta o parte componenta a costului unei imobilizari
corporale, deci de adauga la valoare imobilizarii in curs:
%
=
404
620lei
500lei
231
120lei
4426
8. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
Situatia stocurilor in luna iunie este urmatoarea :01.06-stoc initial 30buc*5leu/buc; 05.06intrari 24buc*8lei/buc, 10.06- intrari 25buc*9lei/buc, 20.06- intrari 38buc*7lei/buc; 18.06 iesiri
65buc, 25.06 iesiri de 50buc. La iesirea din gestiune se utilizeaza metoda LIFO(ultimul intratprimiul iesit). Sa se stabileasca valoarea iesirilor si stocul final.
Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu se face prin mai multe metode FIFO(primul intrat
primul iesit), LIFO(ultimul intrat primul iesit), CMP calculate dupa fiecare receptive sau CMP
calculate periodic. Pentru exemplificare eu am ales metoda LIFO.
Prin urmare valoarea iesirilor din 18.06 este:
01.06 stoc initial 30buc*5lei/buc
05.06 intrari

24buc*8lei/buc

10.06 intrari

25buc*9lei/buc

18.06 iesiri

65buc*X

; rest 14buc*5lei/buc

Valoarea iesirior din 18.06= (25buc*9lei/buc)+(24buc*8lei/buc)+(16buc*5lei/buc)=497lei

Valoarea iesirilor din 25.06:
18.06 stoc ramas 14buc*5lei/buc
20.06 intrari

38buc*7lei/buc

25.06iesiri

50buc* X; rest 2buc*5lei/buc

Valoarea iesirilor din 25.06=(38buc*7lei/buc)+(12buc*5lei/buc)=326lei

Valoarea stocului final este de 2buc*5lei/buc=10lei
9. Productia in curs de executie aferenta stocurilor
Societatea Mobilux se ocupa cu productia de mobile la comanda. In luna iunie s-au lucrat doua
comenzi A si B. Comanda A a fost finalizata si a necesitat costuri de productie de 12400lei.
Comanda B nu a parcurs toate etapele procesului de productie, costurile cu aceasta comanda in
luan iunie fiind de 4500lei. Sa se analizeze cum afecteaza cele doua comenzi valoarea stocurilor
societatii.
Uneori in cursul unei perioade sunt terminate toate produsele care au inceput sa fie fabricate,
alteori insa, acestea trec numai prin anumite etape de productie pana la sfarsitul
perioadei.Acestea reprezinta productia in curs de executie. Productia in curs de executie

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
reprezinta productia care nu atrecut prin toate stadiile de prelucrarein procesul tehnologic..
In cazul nostru comanda A este terminate, deci reprezinta un produs finit, iar comanda B
reprezinta productia in curs de executie. Comenzile permit utilizarea de fise pentru calculul
costurilor, iar fisa costului productiei in curs de executie cuprindecosturile accumulate pana in
acel moment. In concluzie valoarea stocurilor societatii cuprinde atat valoarea comenzii A ca
produs finit cat si valoarea comenzii B ca productie in curs de executie.

11.Tranzactii in regim de consignatie

O societate primeste bunuri de la o persoana fizica spre vanzare in regim de consignatie in
valoare de 5500lei, commission 15%,TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa vanzarea
marfurilor catre populatie societatea face plata catre deponent.Se vor contabiliza primirea
marfurilor spre vanzare in consignatie, vanzarea cu numerar a marfurilor, plata deponentului
si scoaterea din evident a marfurilor vandute.
Primirea marfurilor in regim de consignatie se contabilizeaza extrabilantier prin contul
Debit 8033 Valori material primate in pastrare sau custodie 5500lei
Vanzarea marfurilor
Comision =5500lei*15%=825lei
TVA = 825*24%=198lei
Pret de vanzare cu Tva incasat in numerar=5500lei+825+198lei=6523lei
5311

%
462
704
4427

6523lei
5500
825
198

Plata deponentului
462
=
5311
5500lei
Scoaterea din evident a marfurilor vandute
Credit 8033 Valori material primate in pastrare sau custodie 5500lei
12. Tranzactii la o casa de amanet
Din punct de vedere juridic, amanetul (gajul) reprezinta un contract accesoriu, unilateral, real,
prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil corporal sau necorporal pentru garantarea
obligatiei (art. 1.685 din Codul civil). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu
deosebirea ca are intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.
Amanetul poate fi utilizat astfel drept garantie la acordarea creditelor sub forma gajului civil sau
comercial cu sau fara deposedare. Regula generala este aceea conform careia bunul gajat trebuie sa fie

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
efectiv predat creditorului. Predarea efectiva se face prin traditie (transmitere) la bunurile corporale si prin
remiterea titlului de creanta la bunurile necorporale.
Creditorului ii este interzis sa foloseasca bunul gajat, are obligatia conservarii acestuia si este tinut la
restituire dupa achitarea integrala a creantei garantate. In situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si
achita datoria, creditorul are dezlegarea de a trece la realizarea gajului, cerand instantei printr-o
ordonanta, autorizarea gajului prin:
scoaterea bunului gajat la vanzare prin licitatie publica;
atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.
EXEMPLU : La data de 01.08.N, casa de amanet S.C. X S.R.L. incheie un contract cu o persoana
fizica Y, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice
suma de 1.000 lei, pe termen de 12 luni. Persoana Y va achita casei de amanet un comision de 20%.
Comision = 1.000 x 20% = 200
Inregistrari contabile
Acordarea imprumutului:
2678
5311
1.000
Alte creante imobilizate
Casa in lei
si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:
8033
1.000
Valori materiale primite in
pastrare sau custodie
la scadenta, pot exista mai multe situatii:
A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului
de rambursare a imprumutului
Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de
imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care,
potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea
adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt
sau nu returnate.
5311
Casa in lei

%
2678
Alte creante imobilizate
704
Venituri din servicii prestate

1.200
1.000
200

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului

8033
Valori materiale primite in pastrare
sau custodie

1.000

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de

inventar.
Caracteristicile bunurilor primite drept gaj:
1 lantisor 5 grame = 250lei
1 pereche cercei 10 grame = 500 lei
1 bratara 5 grame = 250lei
TOTAL: 20 grame = 1.000lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu
imprumutul acordat:
303
Materiale de natura obiectelor de
inventar

2678
Alte creante imobilizate

1.000

Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 55 lei/gramul, prin urmare se
face evaluarea setului la valoarea de piata:
1 lantisor 5 grame = 275lei
1 pereche cercei 10 grame = 550 lei
1 bratara 5 grame = 275lei
TOTAL: 20 grame = 1.100lei
Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la
valoarea de piata trece pe venituri) :
303
Materiale de natura obiectelor de
inventar

758
Alte venituri din exploatare

100

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se

hotaraste sa vanda bijuteriile
In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de
amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au
devenit proprietatea sa.
Pret evaluat 1.000
Adaos comercial 50% 500
TVA 24% 360
Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:
371
Marfuri

%
2678
Alte creante imobilizate
378
Diferente de pret la marfuri
4428
TVA neexigibila

1.860
1.000
500
360

Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:

8033
Valori materiale primite in pastrare
sau custodie

1.000

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:

5311
Casa in lei

%
1.860
707
1.500
Venituri din vanzarea marfurilor 360
4427
T.V.A. colectata

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

%
607
Cheltuieli privind marfurile
378
Diferente de pret la marfuri
4428
T.V.A. neexigibila

371
Marfuri

1.860
1.000
500
360

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Exigibilitatea T.V.A.:
360

4427

4423

T.V.A. colectata

T.V.A. de plata

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:

4423

5311

T.V.A. de plata

Casa in lei

360

13. Tranzactii la o casa de schimb valutar

La punctul de schimb valutar deschis de catre S.C. DATATEST S.R.L. se
efectueaza in data de 14 iulie N urmatoarele operatii de vanzare/cumparare de valuta
catre/ de la populatie la cursurile afisate in moneda nationala: cumpararea a 4.000 EURO
la un curs valutar de 3,6400 lei/EURO; vanzarea a 3.500 EURO la un curs valutar de
3,6900 lei/EURO.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de vanzare-cumparare valuta:
a) Cumpararea de valuta:
5314
Casa in valuta

5311
Casa in lei

14.560 lei (pretul de cumparare)

b) Vanzarea de valuta:
5311
Casa in lei

%
14.760 lei (pretul de vanzare al valutei)
5314
12.915 lei (pretul de cumparare al valutei)
Casa in valuta
708
1.845 lei (venit din comision)
Venituri din activitati diverse

La venituri se inregistreaza numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb la

momentul tranzactiei.
14. Studiu de caz privind importul de stocuri
O societate comerciala achizitioneaza in luna iunie N marfuri in valoare de 5000euro
de la un furnizor german. Se primeste factura de la furnizor aceasat fiind datata inainte de
15.05.N. Cursul BNR aplicabil la data emiterii facturii a fost 4.2856lei/euro. Cursul la
data receptiei marfurilor a fost de 4.2836lei/euro. Cursul de schimb la sfarsitul lunii iunie

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
a fost 4.2753lei. Contabilizati achizitia intracomunitara si TVA corespunzatoare si
evaluarea datoriei la sfarsitul anului.
Ahizitia intracomunitara folosind cursul de la data receptiei:
5000euro*4.2836lei/euro=21.418lei
371
=
401
21418lei
TVA pentru achizitia intracomunitara:
Baza de impozitare TVA = 5000euro*4.2856lei/euro(cursul la data emiterii
facturii)=21.428lei
Tva =21.428lei*24%=5142.72lei
4426
=
4427
5142.72lei
Evaluarea datoriei la sfarsitul anului
Datorie la furnizori evaluata la cursul de la sfarsitul anului=
5000euro*4.2753lei/euro=21376.5lei
Datorie contabilizata initial= 21.418lei
Diminuarea datoriei si recunoasterea diferentei de curs valutar:21418-21376.5=41.5lei
401

765

41.5lei

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri

O societate comerciala exporta marfuri pe cont propriuunui client in afara UE in conditii de
livrare CIF: valoarea externa CIF 1500euro, transportul pe parcurs extern 200euro, asigurarea pe
parcurs extern 70euro.Valoarea cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a
fost 250euro.Cursurile de schimb au fost: la livrarea marfurilor= 4.2lei/euro;la incasarea
creantelor =4.35lei/euro;la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern =4.32lei/euro,
la plata furnizorului pe parcurs extern =4.18lei/euro.Sa se evidentieze in contabilitate toate
operatiile de mai sus.
Livrarea marfurilor la extern in conditii nde livrare CIF:
Calculu valorii FOB
Valoarea externa CIF = 1500euro*4.2lei/euro(cursul la livrarea marfurilor) =6300lei
Transport pe parcurs extern= 200euro*4.2lei/euro=840lei
Asigurare pe parcurs extern=70euro*4.2lei/euro=294lei
Valoarea externa FOB= (1500euro-200euro-70euro)*4.2lei/euro= 5166lei
-

Livrarea marfurilor
4111

%
707

6300lei
5166

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
708

1134(840+294)

Cheltuielile de asigurare si plata lor

613

401

294lei

401

5124

294lei

Incasarea contravalorii marfurilor vandute

Suma incasata= 1500euro*4.5lei/euro=6525lei
Valoarea din facture recunoscuta anterior =6300lei
%
6525lei
4111
6300
765
225
Cheltuielile de transport pe parcurs extern 250euro*4.lei/euro=1050lei
Valoarea la facturarea transportului = 250euro*4.32lei/euro=1080lei
1080
1050
30
-

5124

%
624
665

401

Recunoasterea regularizarii veniturilor din diferenta:250euro-200euro=50euro4.2lei/euro=210lei

707
=
708
210lei

16. Studiu de caz privind tranzactiile pe baza de comision

Societatea X achizitioneaza

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare

Exemplu

1080lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
La nceputul lunii martie a anului 2010, societatea ALFA cumpr de la un furnizor cu sediul n
Statele Unite ale Americii, materii prime n valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate
pe cale naval, iar cumprtorul intr n posesia materiilor prime din momentul n care bunurile
sunt ncrcate pe nav, n portul vnztorului. n data de 10 martie 2010, transportatorul
efectueaz n numele cumprtorului, att ncrcarea, ct i recepia bunurilor.
Cursul valutar utilizat la data recepiei este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de
Banca Naional a Romniei, din ultima zi bancar anterioar operaiunii privind recepionarea
bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor recepionate este de 3,0200
lei/dolar (acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional
a Romniei n data de 9 martie 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de recepie din data
de 10 martie 2010).
Cu aceast ocazie, vnztorul transfer cumprtorului, att proprietatea, ct i riscurile i
beneficiile. Recepia bunurilor se face de ctre transportator n numele cumprtorului. La
recepie nu se constat diferene fa de cantitatea livrat de vnztor, moment n care
transportatorul confirm cumprtorului existena bunurilor solicitate i transmite o copie a
facturii primite de la furnizor i o copie a procesului-verbal de recepie. Pe toat perioada
transportului pn la predarea bunurilor ctre cumprtor, acestea se afl n proprietatea
cumprtorului i n rspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face n 7 zile
calendaristice de la ncrcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie 2010.
Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar.
Bunurile ajung n ar n data de 12 mai 2010. Odat ajunse n ar, transportatorul pred
cumprtorului materiile prime i factureaz ctre acesta cheltuielile de transport n valoare de
5.000 dolari. Data la care cumprtorul a acceptat factura de transport este 12 mai 2010, iar
cursul valutar utilizat la reflectarea n contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000 lei/dolar
(cursul de schimb valutar comunicat de BNR n data de 11 mai 2010). n perioada imediat
urmtoare, cumprtorul vmuiete bunurile importate i pltete taxele vamale n sum de
12.800 lei i TVA n sum de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face n 2 zile
calendaristice de la data facturrii, respectiv n data de 14 mai 2010, la cursul valutar de 3,2200
lei/dolar.
Cursul valutar utilizat la data decontrii este cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de
BNR din 13 mai 2010, ultima zi bancar anterioar operaiunii de decontare din data de 14 mai
2010.
Odat ajunse la cumprtor, materiile prime importate sunt date n consum n vederea prelucrrii
acestora.

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
n contabilitatea cumprtorului, materiile prime n curs de aprovizionare pentru care s-au
transferat riscurile i beneficiile aferente se reflect astfel:
1) Recunoaterea stocurilor la momentul transferului riscurilor i beneficiilor (10 martie
2010). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaiei transmise/confirmate de transportator,
utilizndu-se cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi bancar anterioar operaiunii de
recepie, respectiv cel din data de 9 martie 2010. Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000
dolari x 3,0200 lei/dolar). ntruct stocul deinut este n curs de aprovizionare, recunoaterea se
face, dup natura acestuia, n conturile din grupa 32 Stocuri n curs de aprovizionare.
321 Materii prime n curs de aprovizionare = 401 Furnizori 135.900 lei
2) n data de 17 martie 2010 se pltete furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de
2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR n data de 16 martie 2010). Contravaloarea n lei a
sumei pltite n valut reprezint 130.500 lei (45.000 dolari x 2,9000 lei/dolar). Diferenele de
curs valutar favorabile, nregistrate la data plii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200
lei/dolar - 2,9000 lei/dolar)].
401 Furnizori

135.900 lei

5124 Conturi la bnci n valut

130.500 lei

765 Venituri din diferene de curs valutar

5.400 lei

3) Preluarea efectiv de la transportator, a materiilor prime importate, vmuirea acestora i

recunoaterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziie prin nregistrarea tuturor
cheltuielilor atribuibile costului de achiziie. Astfel, costul de achiziie al materiilor prime, n
valoare de 164.700 lei, cuprinde:
- pre de achiziie, stabilit la data recepiei, n valoare de 135.900 lei;
- cheltuieli de transport-aprovizionare, n valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000 lei/dolar);
- taxele vamale, n valoare de 12.800 lei.
TVA pltit n vam n sum de 27.360 lei nu este inclus n costul de achiziie ntruct aceast
tax este recuperabil.
301 Materii prime

%
321 Materii prime n curs de aprovizionare

164.700 lei
135.900 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
401 Furnizori

16.000 lei

446 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate

12.800 lei

4) Plata cheltuielilor de transport n valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,2200 lei/dolar) i
nregistrarea diferenelor de curs valutar nefavorabile, aferente plii acestora, n valoare de 100
lei [5.000 dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]:
16.100 lei
16.000lei

%
401

= 5124

Conturi la bnci n valut

Furnizori
665

100lei

Cheltuieli din diferene de valutar

5) Plata taxelor vamale i a TVA, calculate n vam:
%
446
4426
6) nregistrarea consumului de materii prime:

= 5121
40.160 lei
Conturi la bnci n lei
12.800 lei
27.360 lei

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

164.700

lei

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti

Societatea comerciala X are in stoc materiale de croitorie. X trimite societatii Y pentru
prelucrare material in valoare de 4500lei.Y prelucreaza materialele si obtine fete de masa,
manopera facturata fiind 1800lei, TVA 24%, ulterior predandu-le societatii X. Care sunt
inregistrarile contabile efectuate de ambele societati.
Contabilitatea valorilor materiale primite de societatile comerciale pentru prelucrare sau
reparare se realizeaza cu ajutorul contului 8032-Valori material primite spre prelucrare sau
reparare.
Inregistrarile contabile efectuate de X :
-

Predarea materialelor spre prelucrare societatii Y

351
Materii si material aflate la terti

302
Materiale consumabile

4500lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

Primirea fetelor de masa realizate de Y, costul fiind: 4500lei+1800lei=6300lei

6732lei %
=
%
6732lei
6300 303
351
4500
Materiale de natura
Materiale aflate la terti
obiectelor de inventar
432 4426
401
2232(1800+432)
(1800*24%) Tva deductibila
Furnizori
- Inregistrarile contabile effectuate de Y:
Primirea materialelor spre prelucrare
Debit 8032 Valori material primite spre prelucrare sau reparare 4500lei
Facturarea manoperei:
4111

%
2232lei
704
1800lei
4427
232lei
19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti
Societatea X achizitioneaza de la Y, pe baza de facture, materii prime in valoare de 40000lei si
material auxiliare in valoare de 30000lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii Y, pe o
durata de 30 de zile din cauza lipsei spatiilor de depozitare. La expirarea perioadei bunurile sunt
aduse in gestiunea societatii X, intocmindu-se nota de primire. Pentru Y aceste bunuri reprezinta
produse finite al caror cost efectiv de productie este de 55000lei, iar pretul de inregistrare este de
60000lei.Sa se efectueze inregistrarile contabile la cele doua societati.
Inregistrarile contabile efectuate de X:
- Inregistrarea bunurilor procurate de la Y, pe baza de facture, dar ramase in
custodia acesteia la costul total: 30000+40000=70000lei
%
=
401
86800lei
351
Furnizori
Materiale aflate la terti
70000lei
4426
16800lei
Tva deductibila
Plata facturii:
401
=
5121
86800lei
- Aducerea in gestiune a materiilor prime si materialelor auxiliare achizitionate,
platite si lasate in custodia societatii Y:
%
=
351
70000lei
301
40000lei
302
30000lei
Inregistrarile contabile efectuate de Y:
-

Vanzarea produselor finite la pretul de vanzare 30000+40000=70000lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

4111

%
86800lei
701
70000lei
4427
16800lei
Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute, la pretul de inregistrare
711
=
345
60000lei
Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:
348

711

5000lei

Incasarea contravalorii produselor finite vandute

5121
=
4111
86800lei
Inregistrarea produselor finite vandute si incasate ramse in custodie se face
prin debitul contului 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie
70000lei, si la expirarea perioadei are loc scoaterea produselor finite din custodie
Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 70000lei.

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision

Pentru a mrii ritmul desfacerilor de mrfuri, societile de comer pot ceda mrfuri altor
uniti pentru vnzare, urmnd ca decontarea s se efectueze pe msura vnzrii mrfurilor.
Trebuie s se fac distincie ntre consignaie i comision, deoarece consignaia are
stabilit la intrarea mrfurilor un pre de decontare ctre deponent i un pre de vnzare al unitii
de consignaie. n cazul vnzrii n comision se ncheie un protocol ntre partenerii de schimb
prin care se menioneaz obligativitatea primitorului ca pe msura vnzrii mrfurilor s
ntocmeasc o situaie privind vnzrile pe care o transmite predtorului, ca pe baza ei acesta s
ntocmeasc factura ferm de livrare a mrfurilor, descrcarea efectiv a gestiunii i ncasarea
facturii de acordare de comision.
Comisionul pe care l acord unitatea predtoare se poate reflecta ca un scont acordat, iar
pentru primitor ca un venit din scont primit.
21.22,23 Plusuri de stocuri la inventor, minusuri de stocuri la inventor, contabilitatea
stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evident contabila.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7
zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator,
ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea entitatii.
Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor Legii 82/1991 ,
republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile".
Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, potrivit art. 128 alin. (4) din Codul fiscal , sunt
asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol, respectiv:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora,
precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si
activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
Codul fiscal nu prevede posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate si
colectarii TVA asupra diferentei rezultate. Bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia
celor la care se face referire la art. 128 alin. (8) lit. a)-c) sunt asimilate unei livrari de bunuri
efectuata cu plata. Societatea efectueaza o livrare de bunuri catre sine pentru care are obligatia de
a emite o autofactura, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (2) din Codul fiscal si
normelor metodologice date in aplicarea acestuia. Pentru marfurile constatate lipsa din gestiune,
in conformitate cu prevederile art. 137 lit. c) din Codul fiscal baza de impozitare a TVA este
constituita din pretul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, in
absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Monografie contabila diferente la inventar marfuri:
a)

lipsuri (minus la inventar) de marfuri neimputabile:

607 "Cheltuieli privind marfurile" (analitic nedeductibil) = 371 "Marfuri"

635 "Cheltuieli cu alte impozite si taxe -analitic nedeductibil" = 4427 "TVA colectata"
b)

plus de marfuri la inventar :

371 " Marfuri" = 607 " Cheltuieli privind marfurile" - stornare in negru sau
371 " Marfuri" =7588 " Alte venituri din exploatare"
c)

pierderi din calamitati (cheltuieli deductibile) :

6588 " Alte cheltuielii din exploatare" = 371 " Marfuri"

d)

lipsuri (minus la inventar) de marfuri imputabile tertilor:

607 " Cheltuieli privind marfurile" (analitic distinct) = 371 " Marfuri"
461" Debitori diversi" %
7588 " Alte venituri din exploatare"
4427" TVA colectata"

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
In cazul celorlalte stocuri (materii prime materiale) se folosesc conturile specifice, respectiv 301
" Materii prime" in loc de 371" Marfuri" si 601 "Cheltuieli cu materii prime in loc de 607 "
Cheltuieli privind marfurile"

Exemplu:
Un stoc de marfuri cu valoarea contabila de 12000lei a ars complet in urma unui incendiu
671

Chelt privind calamitatile

371

12000lei

marfuri

24. Tranzactiile privind stourile produse ca urmare a unor cauze de forta majora
La o societate comerciala in urma unor analize de specialitate s-a constata o depreciere
calitativa, peste normele legale, neimputabila in sua de 3000lei. Sa se inregistreze minusul de
materii prime ca urmare a acestei deprecieri.
601

Chelt cu materiile prime

301

3000 lei

materii prime

Si pentru TVA datorata :3000*24%=720lei

635
Chelt cu taxe si impozite

4427

720lei

tva colectata

25.Tranzactiile privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa

Societatea X achizitioneaza 50 de carete a cate 20 de tichete de masa la valoarea nominal de
9lei/tichet. Costul imprimatelor este de 500lei, TVA 24%. Societatea a acordat efectiv 40 de
carnete, restul de 10 fiind returnate catre emitent. Sa se contabilizeze achizitia tichetelor de masa,
acordarea tichetelor de masa si returnarea acestora.
Tichetele de masa sunt supuse impozitului pe venit in cota de 16% la nivelul angajatilor in luna
in care acestea au fost primite.
Achizitia tichetelor de masa
Valoarea tichetelor de masa= 50 carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=9000lei
Costul imprimatelor=500lei
TVA = 500*24%=120lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

9620
9000lei

401

9620lei

5328
Alte valori

500lei

628

120lei

4426

Acordarea tichetelor de masa

Valoarea tichetelor de masa acordate=40carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=7200lei
642

5328

Chelt cu tichetele de masa

7200lei

Alte valori

Returnarea tichetelor de masa

Valoarea tichetelor de masa returnate = 10carnete*20tichete/carnet*9lei/tichet=1800lei
461

Debitori diversi

5328

1800lei

Alte valori

-impozitul pe salariu corespunzator tichetelo de masa este retinut salariatilor:

421

444

1152lei

26.
Documentele primare care reflect creanele i datoriile fa de teri difer n funcie de
categoria n care se ncadreaz terii(furnizori,salariai,etc)i de natura juridic a relaiilor
economice(datorii sau creane)

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

n tabelul urmtor sunt redate cele mai frecvente datorii,precum i documentele n

care acestea se reflect :
Categoria de
teri

Natura

Documente privind

datoriilor

Angajarea
datoriilor

Plata

datoriilor

datorii din operaiuni factur fiscal,aviz ordin de plat,cec,bilet la

de aprovizionare cu
de nsoire a mrfii. ordin,cambie,chitant
bunuri,lucrri i servicii.
Furnizori
Clieni

Avansuri primite

Ordin de plat,cec,bilet la ordin,chitana,factur fiscal.

n tabelul urmtor sunt redate cele mai frecvente creane,precum i documentele n

care acestea se reflect :
Categoria de

Natura

teri

Documente privind
crearea drepturilor

creanelor

ncasarea
drepturilor

Furnizori

avansuri acordate ordin de plat,cec,bilet la ordin,chitan,factur f iscal

Creane din operaiuni

factura fiscal,aviz de
nsoire a mrfii.

de livrare de bunuri,lucrri i
servicii.

Clieni

ordin de
plat,cec,bilet la
ordin,cambie,

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
chitan.

nregistrri contabile privind datoriile i creanele comerciale

1)

nregistrari contabile privind vnzrile i cumprrile pe credit comercial(411-clieni,401furnizori,404-furnizori de imobilizri)cu factur fiscal.
Client

Cumprarea de stocuri,lucrri/servicii
%=401
308381
604,605
611,614
621,628,
4426

Cumprarea de imobilizri
%=404
grupa 20
grupa 21
4426

Achiatarea furnizorilor
401=512
(404) (531,542)
Furnizor

Vnzarea de stocuri,lucrri i servicii

411=%

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
701708
4427

ncasarea creanelor
512=411
(531)
2)nregistrri contabile privind vnzarile/cumprrile pe credit cambial(413-efecte de primit de
la clieni,403-efecte de pltit,405-efecte de pltit pentru imobilizri)
Client

Emiterea efectelor comerciale(bilet la ordin/cambie)

401=403
404=405

Achitarea efectelor comerciale

403=512
(405)
Furnizor

a)

Acceptarea efectelor comerciale

413=411

Depunerea la banc i ncasarea la scaden a efectelor comerciale

b)5113=413
c)512=5113

Dac efectele comerciale se depun pentru a fi ncasate nainte de scaden,banca va

reine o tax de scont din valoarea efectului comercial respectiv ;acast operaie se numete
scontare ;a+b rmn aceleai
d)5114=5113
ncasarea propriu-zis
%=5114
512
667

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
(taxa de scont)
3)nregistrri contabile privind vnzarile/cumprrile pentru care nu s-au emis/primit facturi
fiscale pe baza avizului de nsoire a mrfii (418 :clieni-facturi de ntocmit,408 :furnizori-facturi
nesosite).

Client

Cumprarea de bunuri i servicii fr factur fiscal

%
=
408
301
605,604
611614
621628
4428

Primirea facturei fiscale

408=401
Concomitent
4426=4428
Furnizor

Vnzarea de bunuri i servicii fr factur fiscal

418=%
701708
4428

nregistrarea emiterii facturii fiscale

411=418
Concomitent
4428=4427

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
4)nregistrri contabile privind avansurile bneti primite/acordate(furnizorilor)409:furnizoridebitori,419:clieni-creditori
Client

nregistrarea acordrii unui avans bnesc n vederea cumprrii de bunuri i servicii.

409=512
(531)

Cumprarea de bunuri i servicii

%=401
301381
604605
611614
621628
4426

Regularizarea avansului i achitarea restului.

401=%
409
512
Furnizor

ncasarea avansului bnesc n vederea livrrii de bunuri i servicii.

512=419
(531)

Vnzarea de bunuri i servicii.

411=%
701708
4427

Regularizarea avansului i ncasarea restului

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
%=411

27. Acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata

Cu ajutorul contului 413 se tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale
O societate prestatoare de servicii de constructii accepta un bilet la ordin de la un client in
valoare de 200.000 lei, reprezentand suma de 50.000 eur la cursul de 4 lei/euro.
413

4111

Efecte de primit de la clienti

Clienti

200.000 lei

Diferente de curs favorabile la finalul anului

La sfarsitul anului, efectul nu este inca incasat. Cursul de inchidere este de 4,1 lei/eur.
413
765
Efecte de primit de la clienti

Venituri din dif. de curs

20.000 lei

Micsorarea creantelor:
La avalizarea cambiilor si biletelor la
ordin
Se trimite spre incasare un bilet la
ordin de 10.000 lei.
5113
Efecte de incasat

413
Efecte de primit de la clienti

10.000 lei

Diferente nefavorabile de curs la finalul anului

La sfarsitul anului, un efect in valoare de 50.000 eur, curs inital 4 lei/eur nu este inca incasat.
Cursul de inchidere este de 3,9 lei/eur.
665

413

Chelt cu dif. de curs

Efecte de primit de la clienti

5.000 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Diferente nefavorabile de curs la lichidarea efectelor de primit in valuta
Se incaseaza prin contul la banca un efect de comert in suma de 50.000 eur, curs de schimb 4
lei/eur, cursul de incasare 3,9 lei/eur.
5113

200.000 lei
413

Efecte de incasat

Efecte de primit de la clienti

5124

5113

Conturi la banci in valuta

Efecte de incasat

665
Chelt. cu diferente de curs

50.000 eur * 4
lei/eur
195.000 lei
50.000 eur * 3,9
lei/eur

5113
Efecte de incasat

5.000 lei

Sume incasate de la clienti

Se trimite la banca pentru incasare un bilet la ordin de 10.000 lei. Se inregistreaza incasarea
efectului.
5113

413

Efecte de incasat

Efecte de primit de la clienti

5121

5113

Conturi la banci in lei

Efecte de incasat

10.000 lei

10.000 lei

Primirea si incasarea de cambii pentru creante create la vanzarea de marfuri:

O societate care comercializeaza produse alimentare vinde unui client marfa in valoare de
30.000 lei, TVA 19%. Societatea descarca din gestiune marfa la valoarea de 22.000 lei.
Societatea primeste o cambie in valoare de 30.000 lei TVA 19%, care este incasata ulterior.
4111

707

Clienti
4111

Venituri din vanzarea marfurilor

4427

30.000 lei
5.700 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Clienti

TVA colectata

Scoaterea din gestiune

607

371

Chelt cu marfurile

Marfuri

22.000 lei

Primirea cambiei
413

4111

Efecte de primit de la Clienti

Clienti

35.700 lei

Incasarea cambiei
5113

413

Efecte de incasat
5121

Efecte de primit de la Clienti

5113

Conturi la banci in lei

Efecte de incasat

35.700 lei
35.700 lei

Varianta : scontarea efectelor

In urma vanzarii marfurilor societatea trimite o cambie in valoare de 35.700 lei la banca spre
incasare inainte de termenul de scadenta. Aceasta operatie se numeste scontare, banca percepand
un scont de 5% din valoarea efectului. De asemenea, societatea plateste si comision bancar de 55
lei.
Cu ajutorul contului 5114 se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele
comerciale primite de la clienti.
5114

413

Efecte remise spre scontare

5121

Efecte de primit de la clienti

5114

Conturi la banci in lei

Efecte remise spre scontare

35.700 lei
33.970 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
666

5114

Chelt. privind dobanzile

627

Efecte remise spre scontare

5114

Chelt cu serviciile bancare

Efecte remise spre scontare

1.785 lei
55 lei

Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor:

Contabilitatea CEC-urilor
Facturare servicii
O societate care comercializeaza piese de calculator apeleaza la serviciile unei societati de
contabilitate. Astfel, in urma prestarii serviciilor, societatea de contabilitate emite o factura in
valoare de 5000 lei, TVA 24%, pentru achitarea careia primeste un cec cu termenul de 30.06.N in
valoare de 6200 lei.
4111

704

Clienti
4111

Venituri servicii prestate

4427

Clienti

TVA colectata

5.000 lei
1200 lei

Primire CEC
La primirea cec-ului societatea inregistreaza suma in contul 5112.
Cu ajutorul contului 5112 se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele
comerciale primite de la clienti.
5112
Cecuri primite spre incasare

4111
Clienti

6200 lei

Incasarea efectiva a cecului la termen

In data de 30.06.N, societatea de contabilitate incaseaza cec-ul primit de la client in valoare de
6200 lei.
5121

5112

Conturi la banci in lei

Cecuri de incasat

6200 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Contabilitatea decontarii prin forfetare

Valoarea creantelor vandute

5121

411

Conturi la banci in lei

Clienti

1.000 lei

Taxa de forfetare achitata institutiei financiare

668

5121

Alte chelt. financiare

Conturi la banci in lei

50 lei

Sau retinerea taxei de forfetare din creanta

5121

411

Conturi la banci in lei

668

Clienti
411

Alte chelt. financiare

Clienti

950 lei
50 lei

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea
negociata:
Inregistrare suma negociata
5121

411

Conturi la banci in lei

Clienti

1000 lei

Diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata

668

411

Alte chelt. financiare

Clienti

500 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
Sau echivalent prin debitori
5121

461

Conturi la banci in lei

668

Debitori diversi
461

Alte chelt. financiare

Debitori diversi

1000 lei
500 lei

Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat cea
negociata:
Contare suma negociata
5121

411

Conturi la banci in lei

Clienti

1000 lei

Diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata

5121

768

Conturi la banci in lei

Alte venituri financiare

500 lei

Sau echivalent prin debitori

5121

461

Conturi la banci in lei

5121

Debitori diversi
768

Conturi la banci in lei

Alte venituri financiare

28.Evaluarea creantelor in lei si in valuta la sfarsitul anului

1000 lei
500 lei

CORPUL EXPERILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA
La finele exercitiului financiar, creantele si datoriile in valuta sau exprimate in lei, a caror
decontare se face in functie de cursul unei valute se evalueaza la cursul de schimb al pietei
valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.
Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente
de curs valutar, respectiv alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare dupa caz.
Exemplu: Sa se contabilizeze urmatoarele situatii:
1) Pe data de 28.12.N s-au vandut marfuri in valoare de 200euro, curs la data vanzarii
4.4lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de
4.5lei/euro;
2) Pe data de 27.12.N s-au achizitionat marfuri in valoare de 300euro, curs la data achizitiei
4.5lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de
4.4lei/euro;
1) Se va inregistra in contabilitate la sfarsitul anului diferenta de curs valutar:
Creanta contabilizata in momentul vanzarii=200euro*4.4lei/euro=880lei
Valoarea creantei la sfarsitul anului N= 200euro*4.5lei/euro=900lei
4111
=
765
20lei
2) Se va inregistra in contabilitate la sfarsitul anului diferenta de curs valutar:
Datoria contabilizata in momentul achizitiei=300euro*4.5lei/euro=1350lei
Valoarea datoriei la sfarsitul anului N= 300euro*4.4lei/euro=1320lei
401

765