MANUAL Politici 2014

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
Str. Petricani, nr. 9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841

telefon: 0040/ 021/ 317.10.05; fax: 0040/ 021/ 316.84.28
E-mail: office@rnp.rosilva.ro Pagina web: www.rosilva.ro
ONRC : J40/450/1991 ; CUI : RO1590120
MANUAL
DE POLITICI CONTABILE ŞI PROCEDURI

DE APLICARE
CONFORME CU OMFP 3055/2009
RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014
Page 1
Bucureşti 2013
CUPRINS
Prefaţă....................................................................................................
1. ImportanŢa şi rolul politicilor contabile pentru RNP...........................................................................6
1.1. Aspecte generale referitoare la politicile contabile.......................................................................................6
1.2. Elemente ce trebuie avute în vedere la stabilirea politicilor contabile...........................................................7
1.3. Modificarea politicilor contabile.................................................................................................................. 8
1.4. Influenţa politicilor contabile asupra indicatorilor raportaţi prin situaţiile financiare anuale.........................9
1.5. Semnificaţia unor termeni prevăzuţi în Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV a CEE, aprobate
prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, utilizaţi
în politicile contabile................................................................................................................................. 10
1.6. Legislaţie aplicabilă................................................................................................................................... 25
1.7. Prezentarea RNP...................................................................................................................................... 27
1.8. Principii şi reguli...................................................................................................................................... 34
1.9. Planul de conturi general............................................................................................................................ 42

2. FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE........................................................42
2.1. Bilanţul...................................................................................................................................................... 43
2.2. Contul de profit şi pierdere......................................................................................................................... 43
2.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu..................................................................................................... 44
2.4. Situaţia fluxurilor de numerar..................................................................................................................... 44
2.5. Notele explicative la situaţiile financiare..................................................................................................... 45
2.6. Conţinutul raportului administratorilor...................................................................................................... 45

3. ACTIVE IMOBILIZATE.........................................................................................................................47
3.1. Reguli de bază pentru evaluare................................................................................................................... 47
3.2. Imobilizări necorporale.............................................................................................................................. 47
3.3. Imobilizări corporale................................................................................................................................... 59
3.4. Imobilizări financiare.................................................................................................................................. 88

4. ACTIVE CIRCULANTE.........................................................................................................................90
4.1. Recunoaştere şi evaluare........................................................................................................................... 90
4.2. Stocuri....................................................................................................................................................... 90
Page 2
4.3. Creanţe..................................................................................................................................................... 106
NOTA: Constituirea şi utilizarea fondului de conservare în cazul altor deţinători în baza contractelor de prestări
servicii se va face înregistrându-se tot în contul 4622 fără a mai afecta cheltuielile şi veniturile(nu se mai
utilizează conturile 65846,74165)............................................................................................................. 123
4.4. Investiţii pe termen scurt.......................................................................................................................... 123
4.5. Casa şi conturi la bănci.............................................................................................................................. 123

5. CHELTUIELI ÎN AVANS......................................................................................................................126
6. DATORII..........................................................................................................................................126
6.1. Datorii pe termen scurt............................................................................................................................. 127
6.2. Datorii pe termen lung.............................................................................................................................. 133
6.3. Metodologie contabilă datorii................................................................................................................... 134

7. PROVIZIOANE.................................................................................................................................143
7.1. Recunoaştere............................................................................................................................................ 143
7.2. Prezentare în situaţiile financiare.............................................................................................................. 145
7.3. Reguli specifice categoriilor de provizioane............................................................................................... 145
7.4. Estimarea provizioanelor.......................................................................................................................... 146
7.5. Monografie contabilă............................................................................................................................... 147

8. VENITURI ÎN AVANS şi alte fonduri specifice...................................................................................148
valoarea justă a activului dobândit, în cazul subvenţiilor nemonetare.............................................................148
Evaluarea ulterioară: la sfârşitul exerciţiului financiar subvenţiile pentru investiţii se recunosc la cost istoric.. .148
9. CAPITAL şi REZERVE........................................................................................................................155
9.1. Capitaluri proprii...................................................................................................................................... 155
9.2. Rezerve .................................................................................................................................................... 156
9.3. Rezultatul perioadei.................................................................................................................................. 157
9.4. Rezultatul reportat................................................................................................................................... 157
9.5. Metodologie contabilă privind capitalurile proprii.....................................................................................158

10. MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE şI NAţIONALE / ALTE SUBUNITĂţI CARE ACCESEAZĂ
FONDURI EUROPENE..................................................................................................................161
10.1. Înregistrarea prefinanţării de încasat (POS).............................................................................................161
10.2. Încasarea şi utilizarea prefinanţării (POS).............................................................................................. 161
10.3. Înregistrarea utilizării finanţării (POS).................................................................................................... 162
10.4. Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)........................................................................................168

11. CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE....................................................................................................169
Page 3
11.1. Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din exploatare..................................................................170
11.2. Venituri şi cheltuieli financiare................................................................................................................ 179
11.3. Venituri şi cheltuieli extraordinare........................................................................................................... 180
11.4. Impozitul pe profit.................................................................................................................................. 180

12. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU.......................................................................180
13. SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR...........................................................................................182
13.1. Obiectiv. Aria de aplicabilitate................................................................................................................ 182
13.2. Definiţii.................................................................................................................................................. 182
13.3. Activităţi de exploatare........................................................................................................................... 182
13.4. Activităţi de investiţii.............................................................................................................................. 183
13.5. Activităţi de finanţare............................................................................................................................. 183
13.6. Elemente specifice 184

14. NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE..........................................................................184
15. ANEXE ........................................................................................................................................185
Prefaţă
Page 4
Această lucrare a fost realizată de un grup de economişti din cadrul Regiei Naţionale a
Pădurilor-Romsilva şi de la direcţii silvice. Scopul ei este de a răspunde cerinţei legale ca
fiecare entitate să aibă propriile principii, norme şi politici contabile, chemate să asigure
condiţiile optime şi unitare de aplicare a raţionamentului profesional de la nivelul regiei ca
întreg, până la ocolul silvic – ultima verigă a structurii organizatorice a RNP - Romsilva.
Autorii s-au străduit să prezinte utilizatorilor, dar în primul rând specialiştilor din
compartimentele proprii financiar contabile, bazele teoretice şi soluţii practice pentru înţelegerea
şi fundamentarea soluţiilor de transpunere cât mai fidelă, în situaţiile financiare, a operaţiunilor
economice pe care le derulează Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
Se cuvine remarcat că această iniţiativă, premisă salutară a îndeplinirii vechiului
deziderat al implementării în domeniul silvic –recunoscut prin complexitatea sa – a unui mod de
gândire şi practică economică unitare şi articulate, prin actualizarea politicilor contabile
anterioare cu prevederile OMFP 3055/2009, si tratarea unitară a regulilor contabile cu
tratamentele contabile generale şi cele specifice legislaţiei silvice, ca şi atenţionarea
asupra unor implicaţii fiscale.
S-a încercat deasemenea instituirea unei monografii în aplicarea proiectelor de
cofinanţare cu fonduri europene accesate pentru activitatea de exploatare şi ameliorare
a cabalinelor, alături de cea folosită de direcţiile silvice judeţene. Deoarece economia şi
relaţiile internaţionale se schimbă de multe ori pe an, iar imperativele integrării europene a
României vizează şi sectorul nostru de activitate, domeniul economic şi al operaţiunilor
financiare trebuie să devină permeabile noului şi să promoveze adecvarea la realitate şi,
implicit, eficienţa.
Am încercat, prin această lucrare, să armonizăm cerinţele prevăzute de standardele
internaţionale de raportare financiară şi ale legislatiei în vigoare, prin elaborarea prezentelor
politici contabile, a planului de conturi la nivel de RNP, precum şi a monografiei contabile
care va duce la aplicarea şi interpretarea unitară a tuturor fenomenelor economice din cadrul
Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, inclusiv prin stabilirea de proceduri privind circuitul
documentelor specifice activităţii.
Mulţumim tuturor utilizatorilor, şi în primul rând conducerii financiar-contabile, pentru
aducerea la cunostinţă a tuturor aspectelor ce par neclare sau insuficient de explicite, şi
formularea de propuneri pertinente pentru completarea şi/sau modificarea prezentei lucrări.
Rugăm colegii să trimită aceste observaţii în atenţia autorilor. Doar astfel, aceştia vor putea
formula răspunsuri operative şi să ţină cont de acestea, după caz, la revizuirea ediţiei
următoare a manualului de politici contabile şi procedurilor de aplicare.
Autorii prezentei forme, elaborată pentru anul 2014 :
1. GÂŢU GABRIELA- director economic R.N.P. ROMSILVA;
2. KACSO ECATERINA - director economic DIRECTIA SILVICĂ MUREŞ;
3. RUSU VASILE – director economic DIRECŢIA SILVICĂ SUCEAVA;
4. TABACARU ION – director economic DIRECŢIA SILVICĂ BACĂU;
5. FRASINA SAVA – director economic DIRECŢIA SILVICĂ IAŞI;
6. MUSA MONICA – director economic DIRECTIA SILVICĂ CARAS SEVERIN;
7. BELEŢU ELENA CRISTINA – director economic DIRECŢIA SILVICĂ DOLJ;
8. BREBAN DANIELA-director economic DIRECTIA SILVICĂ HUNEDOARA;
9. RADU ELVIRA – director economic DIRECŢIA SILVICĂ PRAHOVA;
10. ANDRONACHI VIORICA – director economic DIRECŢIA SILVICĂ BOTOŞANI.
CADRUL GENERAL
Page 5
1. IMPORTANŢA ŞI ROLUL POLITICILOR CONTABILE
PENTRU RNP
1.1. Aspecte generale referitoare la politicile contabile

Situaţiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziţiei financiare şi a performanţei
financiare a RNP. Obiectivul situaţiilor financiare cu scop general este de a oferi informaţii
despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de numerar ale regiei, utile pentru o
gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Situaţiile financiare prezintă, de
asemenea, şi rezultatele gestiunii resurselor regiei. Situaţiile financiare oferă informaţii despre:
- activele;
- datoriile;
- capitalurile proprii;
- veniturile şi cheltuielile, inclusiv câştigurile şi pierderile;
- modificările în capitalurile proprii;
- fluxurile de numerar ale regiei.
Responsabilitatea principală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare ale regiei revine
administratorului acesteia, această prevedere fiind cuprinsă în Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificarile şi completările ulterioare.
Prin politicile contabile aprobate, administratorii gestionează şi controlează în acelaşi
timp modul de derulare a operaţiunilor economice, stabilesc baza de determinare a informaţiilor
necesare acţionarilor pentru fundamentarea deciziilor. Politicile contabile reprezintă pentru
administratori un mijloc de control deoarece, odată aprobate, personalul regiei nu se poate
abate de la acestea şi orice formă de control ulterior în regie se va raporta la cerinţele cuprinse
în politicile contabile aprobate.
Pentru personalul cu atribuţii de execuţie din compartimentele financiar-contabile,
politicile contabile reprezintă “cadrul legal” intern care trebuie respectat întocmai.
Politicile contabile aprobate de administratori trebuie să respecte legislaţia în vigoare,
atât cea în domeniul contabilităţii, cât şi legislaţia în general.
Reglementarile contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3.055/ 2009, cu modificările şi completările ulterioare, definesc
la pct. 267 alin. (1) politicile contabile ca fiind "principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile
specifice aplicate de o societate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale".
La alin. (2) al pct. 267 se prevede ca "administratorii societăţii trebuie să aprobe politici
contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prezentate de
legislaţie".
Aşa cum rezultă din textul reglementării, politicile contabile nu se limitează la
tratamentele contabile, ci vizează şi opţiuni asupra cărora administratorii trebuie să se decidă şi
pe care să le aprobe.
În afara faptului că politicile contabile sunt prevazute de lege, necesitatea lor rezultă şi
din considerente practice, din nevoia de a stabili condiţiile în care se desfaşoară anumite
operaţiuni care au impact în contabilitate şi, în final, din faptul că informaţia contabilă stă la baza
deciziilor pe care le iau administratorii . În notele explicative la situaţiile financiare anuale este
prezentat un extras din politicile contabile, astfel că utilizatorii de informaţii să înţeleagă
semnificatia indicatorilor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere şi, după caz, situaţia
modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar.
Reglementările contabile aplicabile regiei, reprezentate de Reglementările contabile
conforme cu Directivele europene, aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.
3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu exemplifică conţinutul minim al
Page 6
politicilor contabile, astfel incât să rezulte necesitatea formalizării acestora într-un document
scris.
Având in vedere importanţa politicilor contabile pentru regie, în Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, republicate, cu modificările şi completările ulterioare, s-a prevăzut ca
între atribuţiile ce revin administratorului este şi cea referitoare la "stabilirea politicilor contabile"
aplicabile .
Întrucit este necesar să se asigure continuitatea aplicării în timp a politicilor contabile, se

înţelege ca acestea trebuie să fie scrise. Deci politicile contabile reprezintă un document intern,
ele sunt analizate/consultate de către auditorii financiari/statutari, auditorii interni, organele cu
atribuţii de control în domeniul financiar-contabil, personalul din departamentele financiar-
contabile.
În functie de modul de prezentare a politicilor contabile, acestea pot să apară sub formă
de:
- un document (manual) care cuprinde atât reguli şi tratamente contabile prevăzute de
reglementările contabile, cât şi documente justificative ce stau la baza înregistrării operaţiunilor
economico-financiare; sau
- două sau mai multe documente care formează un tot unitar cum este cazul RNP care
utilizează programe informatice complexe care au proceduri şi înregistrări standardizate. În
astfel de cazuri se poate ca regulile contabile aprobate de administratori să fie completate cu
tratamentele contabile şi procedurile de sistem.
La stabilirea politicilor contabile trebuie avută în vedere strategia regiei, respectiv dacă
regia urmăreşte realizarea de profituri mari imediate sau urmareşte dezvoltarea prin investiţii noi
în tehnologie.
1.2. Elemente ce trebuie avute în vedere la stabilirea politicilor contabile

La stabilirea politicilor contabile administratorii trebuie să ţină seama de contextul
economic în care regia îşi desfaşoară activitatea, precum şi de cerinţele cuprinse în legislaţia
sau reglementările contabile aplicabile.
În acest sens, se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a) necesitatea asigurării continuităţii aplicării politicilor contabile
Una din condiţiile existente în reglementările contabile se referă la necesitatea asigurării
continuităţii şi consecvenţei aplicării politicilor contabile.
Pentru ca situaţiile financiare anuale să îşi atingă scopul, respectiv de-a oferi informaţii
necesare în luarea deciziilor, utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare anuale ale
regiei în timp, pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performantele sale. În acelaşi
timp este important pentru investitori să compare informaţiile din situaţiile financiare anuale ale
diverselor regii pentru a alege cea mai potrivită investiţie de efectuat.
Pentru a selecta o politica contabilă potrivită, este necesar ca managementul regiei să
facă estimări pe perioade mai lungi de 3-5 ani, şi să estimeze care sunt efectele aplicarii unei
politici contabile sau a alteia, pentru că s-ar putea ca o politică contabilă sa fie corespunzatoare
pe termen scurt, dar nepotrivită pe termen lung.
Pentru ca deciziile utilizatorilor de informaţii să fie luate în baza unor informaţii complete,
în situaţiile financiare anuale trebuie oferite informaţii despre politicile contabile utilizate la
elaborarea situaţiilor financiare anuale şi despre orice modificare a acestor politici, precum şi
despre efectele modificărilor.
Politicile contabile adoptate trebuie să asigure continuitatea şi comparabilitatea situaţiilor
financiare de la o perioadă la alta.
Politicile contabile se schimbă extrem de rar, doar când apare o lege care cere acest
lucru sau, ca opţiune a firmei, atunci când politica contabilă aprobată conduce la prezentarea de
informaţii nereale sau nerelevante;
b) RNP va analiza şi va lua în considerare eventualitatea trecerii la aplicarea Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară.
Page 7
c) pentru a alege o politica contabila potrivita, este necesar ca managementul regiei să
facă estimări pe perioade mai lungi, de 3-5 ani, şi să estimeze care sunt efectele aplicării unei
politici contabile sau a alteia;
d) apartenenţa regiilor la un grup de societăţi comerciale sau întocmirea de situaţii
financiare anuale consolidate.
Situaţiile financiare anuale consolidate trebuie să fie întocmite folosind politici contabile
uniforme pentru tranzacţii asemănătoare şi alte evenimente în circumstanţe similare.
Dacă un membru al grupului foloseşte alte politici contabile decât cele adoptate în
situaţiile financiare anuale consolidate, pentru tranzacţii asemănătoare şi evenimente în
circumstanţe similare, în scopul întocmirii situaţiilor financiare consolidate trebuie făcute ajustări
corespunzatoare la situaţiile sale financiare.
1.3. Modificarea politicilor contabile

Deşi reglementările contabile menţionate pun accent deosebit pe nevoia de
comparabilitate a situaţiilor financiare anuale, acestea precizează totuşi că: "Nevoia de
comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate şi nu trebuie să devină un
impediment în introducerea de politici contabile imbunătăţite. Nu este indicat pentru o societate
să continue să evidenţieze în contabililate, în aceeaşi manieră, o tranzacţie sau un alt
eveniment dacă politica adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi
credibililate. Nu este indicat pentru o societate să-şi lase politicile contabile nemodificate atunci
când există alternative mai relevante şi mai credibile.
Este, de asemenea, important ca situaţiile financiare să prezinte informaţii
corespunzătoare pentru perioadele precedente.” [pct. 23 alin. (5) din reglementari]
Politicile contabile trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul,
dar în anumite situaţii acestea pot fi modificate.
Modificările de politici contabile pot fi determinate de:
a) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune regiei (modificare de reglementare),
caz la care modificarea politicilor contabile nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar
menţionate în acestea. Pot fi situaţii în care o prevedere cuprinsă într-un act normativ (hotărâre
a guvernului, ordonanţă a guvernului etc.) impune un anumit tratament contabil, sau poate fi o
nouă reglementare contabilă, aşa cum este cazul Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/ 2009, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) iniţiativa regiei, când modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare
anuale.
Modificarea de politică contabilă la iniţiativa regiei poate fi determinată de:
- o modificare excepţională intervenită în situaţia regiei sau în contextul economico-financiar în
care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
- obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
- fuziuni şi operaţiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea
politicilor contabile ale regiei absorbite cu cele ale regiei absorbante etc.
Deşi schimbarea conducătorilor unei regii ar putea aduce idei noi privind organizarea şi
conducerea regiei, în reglementările contabile se face precizarea că schimbarea conducătorilor
regiei nu justifică modificarea politicilor contabile, în acest sens trebuie avut în vedere ca
aprobarea politicilor contabile şi a oricăror modificări aduse acestora este de competenţa
administratorilor.
Reglementările contabile conforme cu directivele europene solicită ca, în cazul
modificării unei politici contabile, regia să menţioneze în notele explicative natura modificării
politicilor contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă
informaţii credibile şi mai relevante pentru ca utilizatorii situaţiilor financiare să poată aprecia
dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor
raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii regiei.
Page 8
În ceea ce priveşte aplicarea unor noi politici contabile, la pct. 44 alin. (2) din noile
reglementări contabile se prevede că: "Modificarea politicilor contabile se efectuează numai
pentru perioadele viitoare, începand cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia
modificării politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la
începutul unui exerciţiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul
unui exerciţiu financiar".
Aceasta presupune că nu se recunosc în contabilitate efectele modificării politicilor
contabile pentru perioadele anterioare şi prin urmare, nu se utilizează contul 117 "Rezultatul
reportat" şi nu se modifică bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.
1.4. Influenţa politicilor contabile asupra indicatorilor raportaţi prin situaţiile

financiare anuale
Este cunoscut faptul că politicile contabile alese influenţează indicatorii raportării prin
situaţiile financiare anuale. În aceste condiţii, pentru a demara o analiza a regiei prin prisma
indicatorilor raportaţi, este necesară o minimă cunoaştere a activităţii regiei şi a mediului în care
îşi desfaşoară activitatea. La aceasta se adaugă un element care ţine de inteligibilitatea
informaţiilor raportate prin situaţiile financiare anuale, şi anume acela potrivit căruia se
presupune că utilizatorii dispun de suficiente cunoştinţe privind regia, ca şi de noţiuni de
contabilitate, la care se pot adăuga, în prezentul context, cele de analiză economico- financiară.
La nivelul regiei, comparabilitatea în timp a informaţiilor raportate poate fi afectată în
cazul modificării politicilor contabile.
Analiza comparabilă între regii este influenţată de politicile contabile alese de fiecare
dintre acestea, cu atât mai mult cu cât în unele cazuri există reguli alternative de evaluare. În
cazul unei eventuale analize între regii, un element avut în vedere trebuie să fie insă
similaritatea activităţilor desfaşurate. Aceasta cu atât mai mult cu cât pentru anumite domenii de
activitate poate exista legislaţie specifică şi, în plus, regiile respective pot constitui uneori
subiect al unei autorităţi de reglementare.
În concluzie, în condiţiile în care reglementările contabile în vigoare permit alegerea unei
anumite opţiuni contabile, managerii regiei vor aplica raţionamentul profesional atunci când vor
aproba politicile contabile, având în vedere impactul acestora asupra indicatorilor raportaţi prin
situaţiile financiare anuale. Se cuvine amintită, în acest context, importanţa pe care o are
existenţa printre persoanele implicate în elaborarea politicilor contabile a unor specialişti care să
posede suficiente cunoştinte în acest domeniu.
De menţionat că fiecare dintre elementele amintite mai sus nu influenţează bilanţul şi
contul de profit şi pierdere, operaţiunile fiind înregistrate întotdeauna conform contabilităţii de
angajamente. Doar fluxul de numerar aferent operaţiunilor derulate este independent de
politicile alese de regie. Singura posibilitate de "manevră" pe care o au regiile în contextul
întocmirii situaţiei fluxurilor de numerar se referă la posibilitatea, oricum limitată, a încadrării
anumitor intrări/ieşiri de numerar la una dintre cele trei activităţi raportate prin această situaţie,
în scopul distribuirii echitabile a fluxului net de trezorerie la fiecare din cele trei activităţi.
1.5. Semnificaţia unor termeni prevăzuţi în Reglementările contabile

conforme cu Directiva a IV a CEE, aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanţelor Publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare,
utilizaţi în politicile contabile
Pentru înţelegerea unitară a conceptelor de către toţi utilizatorii manualului de politici
contabile, prezentăm în continuare cei mai uzuali “termeni” utilizaţi în transpunerea şi utilizarea
manualului de politici contabile, definiţii preluate în special din Codul silvic şi din OMFP
3055/2009 precum şi din Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. (IFRS).
Page 9
Activ O resursă :
(a) controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente

trecute; şi
(b) de la care sunt aşteptate beneficii economice viitoare care

să se răsfrângă asupra entităţii.
Activ biologic Un animal viu sau o plantă.
Activ circulant a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi

vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de
exploatare al entităţii;
b) este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării;
c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data

bilanţului; sau
d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a

căror utilizare nu este restricţionată.
Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

Activ contingent Un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente
anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată
numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor
evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub
controlul entităţii.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce

poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de ex. o despăgubire),
care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.
Activ cu ciclu lung de Un activ care necesită o perioadă lungă pentru a se califica pentru
producţie utilizarea sau vânzarea sa preconizată.
Activ financiar Orice active care reprezintă:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate;

sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în
condiţii care sunt potenţial favorabile entităţii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile

instrumente de capitaluri proprii şi este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau

poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor
instrumente de capitaluri proprii; sau
Page 10
Article I. un instrument financiar derivat care va fi sau poate
fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de
numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix din
instrumentele de capital ale entităţii. În acest scop, instrumentele
de capital ale entităţii nu includ instrumente care sunt ele însele
contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de
capitaluri proprii ale entităţii.
Activ imobilizat Un activ care nu respectă definiţia unui activ circulant;

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii
economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un
an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de
producţie, cu respectarea prevederilor legale
Active monetare Bani deţinuţi şi active de primit în sume fixe sau determinabile de
bani.
Activitate agricolă Administrarea de către entitate a transformării activelor biologice,
Activitate întreruptă O componentă a unei entităţi care a fost fie cedată, fie clasificată
ca deţinută pentru vânzare şi care:
a) reprezintă un segment major al afacerii sau o

zonă geografică de operaţiuni;
b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui

segment major al afacerii sau al unei zone geografice de
operaţiuni .
Activităţi de Principalele activităţi producătoare de venit ale RNP, precum şi
exploatare alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţi de finanţare Activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii compoziţiei

capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii.
Activităţi de investiţie Achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii,

care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Amenajament silvic documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-

organizatoric şi economic, fundamentat ecologic
Amenajarea pădurilor ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi

păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de
vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care
Page 11
acestea le îndeplinesc
Amortizare Alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui

activ pe întreaga durată de utilizare a acestuia. În cazul unei
(Depreciere) imobilizări necorporale, termenul “amortizare” este, în general,
utilizat în loc de “depreciere”.Cei doi termeni au acelaşi sens,
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi
aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie
de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei
amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor
pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere
reversibilă a acestora
Angajament ferm Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificată de

resurse la un preţ specificat, la o dată sau la mai multe date
viitoare specificate.
Angajament ferm de O înţelegere cu o terţă parte irevocabilă pentru ambele părţi,

cumpărare opozabilă din punct de vedere legal, care
(a) specifică toţi termenii de referinţă incluzând preţul şi durata

tranzacţiilor, şi care
(b) include o penalizare pentru nerespectarea termenilor

contractuali de o asemenea valoare încât ducerea la îndeplinire a
obligaţiilor contractuale este probalilă într-o măsură foarte
ridicată.
Asistenţă Acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii

guvernamentală economice specifice unei entităţi sau unei categorii de entităţi
care îndeplinesc anumite criterii.
Asociat într-o O parte într-o asociere în participaţie care are controlul comun
asociere în asupra acelei asocieri în participaţie.
participaţie
Asociere în Înţelegere contractuală prin care două sau mai multe părţi
participaţie întreprind o activitate economică supusă controlului comun.
Administrare păduri Totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic

desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior
sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul
asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
regimului silvic
Page 12
Beneficii ale Toate formele de contraprestaţii acordate de entitatea economica
angajaţilor în schimbul serviciului prestat de angajaţi.
Beneficii economice Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de

viitoare trezorerie şi echivalente de numerar către entitate. Acest
potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de
exploatare ale entităţii. De asemenea se poate transforma în
numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea
de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de
producţie care micşorează costurile.
Beneficii pe termen Beneficii ale angajaţilor(altele decât beneficiile pentru terminarea

scurt ale angajaţilor contractului de muncă) care sunt datorate, în totalitate, în termen
de 12 luni de la sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează
servicii în cauză.
Beneficii pentru Beneficii ale angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al:
terminarea
contractului de a) deciziei entităţii de a termina contractul unui angajat
muncă înainte de data normală de pensionare; fie al
b) deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar

disponibilizarea în schimbul acelor beneficii;
Capitalizare Recunoaşterea unui cost ca parte din costul unui activ.
Capitaluri proprii Interesul rezidual în activele entităţii economice după deducerea

tuturor datoriilor sale.
Cercetare Investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării

unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice sau tehnice noi.
Cheltuiala cu Valoarea globală inclusă în determinarea profitului sau a pierderii

impozitul(venit din pe perioada exerciţiului în ceea ce priveşte impozitul curent şi cel
impozit) amânat.Cheltuielile cu impozitul (venitul din impozit) cuprind
cheltuielile cu impozitul curent (venitul din impozit curent) şi
cheltuielile cu impozitul amânat (venitul din impozit amânat).
Cheltuieli Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalurilor proprii .
Reprezintă cheltuielile suportate de entitatea economică cu

materii prime, consumabile, energie, apă, alte cheltuieli materiale,
Page 13
Cheltuieli de cheltuieli cu prestări servicii, cheltuielil cu personalul, alte
exploatare cheltuieli de exploatare.
Ciclu de exploatare Perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt

destinate procesării şi finalizarea lor în numerar sau echivalente
de numerar.
Clasa de active O grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare,

aflate în exploatarea entităţii.
Contabilitate şi Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute

angajamente atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe
măsură ce numărul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi
sunt înregistrate în evidenţele contabile şi rapoarte în situaţiile
financiare ale perioadelor aferente.
Continuitatea Situaţiile financiare sunt întocmite pe baza continuităţii activităţii

activităţii dacă nu există intenţia conducerii de a lichida entitatea sau de a
înceta tranzacţia sau dacă nu are altă alternativă reală decât de a
face acest lucru.
Contract Un angajament între două sau mai multe părţi, cu consecinţe

economice clare astfel încât părţile au posibilitatea redusă sau nu
au deloc posibilitatea de a le evita, datorită faptului că
angajamentul are putere executorie. Contractele pot lua diverse
forme şi nu trebuie să fie sub formă scrisă.
Contract de Un contract negociat în mod particular pentru construirea unui

construcţii activ, sau a unui complex de active care se află într-o strânsă
legătură sau interdependenţă în ceea ce priveşte proiectarea,
tehnologia şi funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală.
Contract de garanţie Un contract care solicită emitentului să facă plăţi specificate

financiară pentru rambursarea deţinătorului pentru o pierdere pe care acesta
o suportă din cauză că un debitor specificat nu face plata la timp
în conformitate cu termenii iniţiali sau modificaţi ai instrumentului
de datorie.
Contract de închiriere Definiţia leasingului include contractele de închiriere ale unui activ
cu opţiune de ce cuprind o clauză care oferă locatarului opţiunea de a deveni
cumpărare proprietarul bunului la îndeplinirea condiţiilor convenite. Aceste
contracte sunt denumite uneori contracte de închiriere cu opţiune
de cumpărare.
Page 14
Contract de leasing Un angajament prin care locatorul conferă locatarului, în schimbul
achitării unei serii de plăţi, dreptul de a utiliza un activ pentru o
perioadă de timp convenită.
Contract oneros Un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea

obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice estimate
a se obţine din respectivul contract.
Control Autoritatea de a guverna politicile financiare şi de exploatare ale

entitatii pentru a obţine beneficii din activităţile sale.
Corelarea costurilor Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute în contul de

cu veniturile profit şi pierdere pe baza unei asocieri directe între costurile
implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces
implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi
cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi
tranzacţii sau alte evenimente. Totuşi, aplicarea conceptului
corelării nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu
corespund definiţiei activelor sau datoriilor.
Cost curent Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui

plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în
prezent. Suma nedecontată în numerar sau echivalente de
numerar, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.
Cost istoric O bază de evaluare conform căreia activele sunt înregistrate la

suma în numerar sau echivalente de numerar plătită la o valoare
justă a contraprestaţiei oferite în momentul cumpărării. Datoriile
sunt înregistrate la valoarea încasărilor obţinute în schimbul
obligaţiei, sau, în anumite împrejurări(de exemplu, în cazul
impozitului pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în
numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge datoriile, în
cursul normal al afacerii.
Costul stocurilor Toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte

costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă şi în locurile în
care se găsesc în prezent.
Costul mediu Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea

ponderat costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor
elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul
perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare
recepţie – în cadrul RNP: lunar, în baza situaţiilor primite de la
Page 15
compartiment tehnic. Perioada de calcul nu trebuie să
depăşească durata medie de stocare. Contabilitatea stocurilor de
masă lemnoasă se ţine cantitativ şi valoric, pe partizi/ loturi si
sortimente industriale.
Costuri de cedare Costuri marginale, direct atribuibile cedării unui activ , cu excepţia
costurilor de finanţare şi cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Costurile îndatorării Dobânda şi alte costuri suportate de entitate în legătură cu

împrumutarea de fonduri.
Creanţe privind Valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile

impozitul amânat viitoare, în ceea ce priveşte:
a) diferenţele temporare deductibile;

b) raportarea pierderilor fiscale nefolosite;şi
c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;

Credibilitate Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine
erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea
încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte
sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
Curs de închidere Cursul de schimb la vedere, la data întocmirii bilanţului – situaţiilor

financiare anuale.
Data acordării Data de la care entitatea şi altă parte (inclusiv un angajat) au

subvenţiei încheiat un acord de plată de bază de acţiuni, adică atunci când
entitatea şi partenerul acesteia accepta termenii şi condiţiile
acordului. La data acordării subvenţiei entitatea conferă
partenerului dreptul de a încasa numerar, alte active sau
instrumente de capitaluri proprii ale entităţii, doar dacă condiţiile
de intrare în drepturi sunt îndeplinite, în cazul în care există. Dacă
acel acord face obiectul unui proces de aprobare, data acordării
subvenţiei este data la care se obţine aprobarea.
Data de raportare Sfârşitul celei mai recente perioade acoperite de situaţiile

financiare sau de un raport financiar interimar.
Data tranzacţionării Dată la care entitatea se angajează să achiziţioneze sau să

vândă un activ.
Datorie O obligaţie actuală, rezultată din evenimente anterioare, a cărei
Page 16
stingere se aşteaptă să determine o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice ale entităţii. O datorie este
recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când
este propbabil ca o ieşire de resurse încorporând beneficii
economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi
cand valoarea la care se va realiza această decontare poate fi
evaluată în mod credibil.
Datorie contingentă (a) O obligaţie posibilă, apărută ca urmare a unor evenimente

trecute şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau
neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care
nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau
(b) O obligaţie curentă, apărută ca urmare a unor evenimente
trecute, dar care nu este recunoscută, deoarece:
· Nu este sigur că vor fi necesare resurse care să
încorporeze beneficiile economice pentru stingerea acestei
obligaţii; sau
· Valoarea obligaţiei nu poate fi evaluată suficient de

credibil.
Datorii curente O datorie care satisface oricare din următoarele criterii:
a) Se aşteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de

exploatare al entităţii;
b) Este deţinută în primul rând spre a fi tranzacţionată;
c) Este exigibilă în termen de 12 luni după data bilanţului;
sau
d) Entitatea nu are un drept necondiţionat de a amâna
achitarea datoriei pentru cel mult 12 luni după data bilanţului.
Toate celelalte datorii vor fi clasificate ca datorii pe termen lung.

Datorii privind Valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile
impozitul amânat viitoare, în ceea ce priveşte diferenţele temporare impozabile.
Derecunoaştere (a Derecunoaşterea este înlăturarea unui activ financiar sau a unei

unui instrument datorii financiare recunoscut(e) anterior din bilanţul entităţii.
financiar)
Dezvoltare Aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-

un plan al său, proiect ce vizează producţia de materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme de servicii noi sau
îmbunătăţite substanţial înainte de începerea producţiei sau
utilizării comerciale.
Diferenţa de curs Diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi al
valutar unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
Page 17
Durata de viaţa Fie:
economică
a) Perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este
utilizabil economic de către unul sau mulţi utilizatori; fie
b) Numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare

care se estimează a fi obţinute prin utilizarea activului de către
unul sau mai mulţi utilizatori.
Durata de viaţă utilă Fie:
a) Perioada de timp în care se preconizează utilizarea

activului de către entitate; fie
b) Numărul de unităţi de producţie sau alte unităţi similare

care se preconizează să se obţină de către entitate, în baza
activului.
Echivalente de Investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt
numerar uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt
supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Elemente monetare Disponibilitãţile bãneşti şi activele/datoriile de primit/de plãtit în

sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţialã a unui
element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plãti un
numãr fix sau determinabil de unitãţi monetare
Elemente nemonetare Unităţi monetare deţinute, active şi datorii de primit sau de plătit
într-un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Elementele
nemonetare achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la cost
istoric (imobilizãri, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile
financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data
efectuãrii tranzacţiei. Elementele nemonetare achiziţionate cu
plata în valutã şi înregistrate la valoarea justã (de exemplu,
imobilizãrile corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile
financiare anuale la aceastã valoare.
Entitate raportoare Entitatea pentru care există utilizatori de informaţii pentru care
situaţiile financiare reprezintă principala sursă de informaţii
financiare despre entitate.
Erori ale perioadei Omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale
anterioare entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând
din imposibilitatea de a utiliza sau din utilizarea greşită a
informaţiilor credibile care:
a) Erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare

pentru acele perioade erau autorizate pentru emitere; şi
b) În mod rezonabil ar fi putut fi obţinute şi luate în
Page 18
considerare la pregătirea şi prezentarea acelor situaţii financiare.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelile în

aplicarea politicilor contabile, scăpări din vedere sau interpretări
greşite ale faptelor şi fraude.
Evaluare Procesul prin care se determină valorile monetare la care

elementele situaţiilor financiare vor fi recunoscute şi înregistrate în
bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.
Evenimente ulterioare Acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc
datei bilanţului între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt
autorizate pentru emitere. Pot fi identificate două tipuri de
evenimente:
a) Cele care fac dovada condiţiilor existente la data

bilanţului(evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la
ajustarea situaţiilor financiare);şi
b) Cele care oferă indicaţii despre condiţiile apărute ulterior

datei bilanţului ( evenimente ulterioare datei bilanţului care nu
conduc la ajustarea situaţiilor financiare).
FIFO Presupune că primele elemente de stocuri cumpărate sau
produse sunt cele care se şi vând primele şi, prin urmare,
(first-in, first-out) elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care
au fost cumpărate sau produse cel mai recent.
Fluxuri de trezorerie Intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar.
Fond comercial Beneficii economice viitoare ce provin din active care nu pot fi
identificate individual şi recunoscute separate.
Fond forestier Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor

care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie
silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie
forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la
data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în
condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate
Grup O societate mama împreună cu toate filialele ei.
Grup de active Gruparea animalelor vii similare sau a plantelor similare.

biologice
Imobilizare Activ identificabil, nemonetar, fãrã suport material şi deţinut pentru

Page 19
necorporala utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau
servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri
administrative. Anumite imobilizãri necorporale pot fi pãstrate în
sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui
software), documentaţie legalã (în cazul unei licenţe sau al unui
brevet) sau peliculã.
Impozit pe profit Valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu

profitul impozabil(pierderea fiscală) pe o perioadă – trimestrial sau
anual.
Instrument financiar Orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru

entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri
proprii pentru o altă entitate.
Inteligibilitate Informaţiile furnizate de situaţiile financiare au calitatea de a fi

inteligibile când sunt uşor înţelese de utilizatori, care dispun de
cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a
activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi care au
dorinţa de a studia informaţiile prezentate.
Împrumuturi de plătit Datorii financiare, altele decât cele de plătit pe termen scurt în
condiţii normale de creditare.
Împrumuturi Împrumuturi al căror creditori se angajează să dispenseze

nerambursabile debitorul de rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite
condiţii prestabilite.
Leasing financiar Operaţiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate

riscurile şi avantajele neprevăzute aferente dreptului de
proprietate asupra unui activ. Titlul de proprietate poate fi
transferat, în cele din urmă, sau nu.
Leasing operaţional Operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului

financiar.
Masă lemnoasă Totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din
aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi
mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră
Materiale lemnoase Lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc,

cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu secţiune
dreptunghiulară sau pătrată -, precum şi lemnul cioplit. Această
categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de
Page 20
Crăciun, răchită şi puieţi
Metoda directă de O metodă prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi
raportare a fluxurilor încasări brute în numerar.
de trezorerie din
activităţi de
exploatare
Metoda indirectă de Prin aceasta metodă, profitul sau pierderea este ajustat(a) cu
raportare a fluxurilor efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau
de trezorerie din angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare,
activităţi de trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate
exploatare cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări.
Moneda de prezentare Monedă în care sunt prezentate situaţiile financiare.
Note Notele conţin informaţii suplimentare faţă de cele prezentate în

bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor prezentate
în capitalurile proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie. Notele
oferă descrieri narative sau dezagregări ale elementelor
prezentate în aceste situaţii şi informaţii privind elementele care
nu se califică pentru a fi recunoscute în acele situaţii.
Numerar Disponibilităţi băneşti şi depozitele la vedere.
Obligaţie Un angajament sau o responsabilitate de a reacţiona într-un

anumit fel. Legea poate impune respectarea obligaţiilor apărute
drept consecinţă a unui contract sau a unei cerinţe legale. De
asemenea obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de
a menţine bune relaţii de afaceri sau de a se comporta într-o
manieră echitabilă.
Performanţa In functie de rezultatele obtinute, de realizarea obiectivelor

prestabilite se poate aprecia performanta oricarei entitati din
cadrul RNP.
Perioada interimară O perioadă de raportare financiară mai scurtă decât un exerciţiu

financiar complet.
Poziţie financiară Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii,
aşa cum este reflectată în bilanţ.
Prag de semnificaţie Potrivit acestui principiu orice element care are o valoare
Page 21
semnificativă trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare.
Elementele cu valoare nesemnificativă care au aceeaşi natură
sau funcţii similare trebuie însumate. Elementele din bilanţ şi
contul de profit şi pierderi prezentate au valoare semnificativă
dacă prin omisiunea lor sau prezentarea lor grupată ar putea
influienţa deciziile utilizatorilor informaţiei contabile.
Prevalenta Principiul conform căruia toate tranzacţiile şi alte evenimente sunt

economicului asupra contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu
juridicului realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică.
Prestaţie silvică Lucrările cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoalele silvice, pe

bază de contract, în vegetaţia forestieră din afara fondului
forestier naţional.
Producţie agricolă Produsul recoltat din activele biologice ale entităţii.
Profit Valoarea reziduală care rămâne după ce cheltuielile(inclusiv

ajustările pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au
fost deduse din venituri. Orice valoare în plus faţă de cea
necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul
perioadei este considerată profit.
Profit contabil Profitul sau pierderea pe o perioadă, înainte de scăderea
cheltuielilor cu impozitul.
Profit impozabil Profitul (pierderea) pe perioada exerciţiului, determinat în

concordanţă cu regulile stabilite de autorităţile fiscale, pe baza
(pierdere fiscala) cărora impozitul pe profit este plătibil(recuperabil).
Provizion O datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Prudenţa Includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor

necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de
incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie
supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.
Raport financiar Raportul financiar care conţine fie un set complet de situaţii
interimar financiare(aşa cum se arătă în IAS 1) , fie un set de situaţii
financiare condensate (aşa cum se arătă în IAS 34) pentru o
perioadă interimară.
Recolta Separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii

activului biologic.
Page 22
Recunoaştere Procesul încorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a
unui element care corespunde definiţiei unui element care
îndeplineşte următoarele criterii de recunoaştere:
a) Este probabil că orice beneficiu economic viitor asociat să

intre sau să iasă în sau din entitate;şi
b) Elementul are un cost sau o valoare care poate fi

evaluat(ă) în mod credibil;
Reevaluare Retratarea activelor sau datoriilor
Regie fixă de Acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante,
producţie indiferent de volumul producţiei, cum ar fi amortizarea,
întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu
conducerea şi administrarea secţiilor.
Regie variabilă de Acele costuri indirecte de producţie care variază direct

producţie proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul
producţiei, cum sunt materiile prime indirecte şi forţa de muncă
indirectă.
Relevanţă Informaţia are calitatea de a fi relevantă atunci când influenţează

deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să
evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, să confirme
sau să corecteze evaluările lor anterioare.
Risc valutar Riscul că valoarea justă a viitoarelor fluxuri de trezorerie ale unui
instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de
schimb valutar.
Semnificativ Omisiunile sau declaraţiile greşite ale elementelor sunt

semnificative dacă ar putea, individual sau împreună, să
influenţeze deciziile economice ale utilizatorilor , decizii luate pe
baza situaţiilor financiare. Semnificaţia depinde de mărimea şi
natura omisiunilor sau erorilor luate în considerare în funcţie de
situaţie. Mărimea sau natura elementulului sau o combinaţie a
acestora ar putea fi factorul determinant.
Situaţii financiare Un set complet de situaţii financiare include:
a) bilanţ;
b) cont de profit şi pierdere;
c) situaţie a modificărilor în capitalurile proprii care să
reflecte fie:
Page 23
(i) toate modificările capitalurilor proprii;
fie
(ii) modificările capitalurilor proprii, altele decât acelea

provenind din tranzacţii de capital sau deţinătorii de capitaluri
proprii care acţionează în calitatea lor de deţinători de capitaluri
proprii;
d) situaţie a fluxurilor de trezorerie ; şi
e) nota cuprinzând un rezumat al politicilor contabile

semnificative şi alte note explicative.
Tranzacţie în valută O tranzacţie care este exprimată sau necesită decontare în
valută.
Unitate generatoare Cel mai mic grup identificabil de active, care generează intrări de
de numerar numerar, în mare măsură independente de intrările de fluxuri de
trezorerie generate de alte active sau grupuri de active.
Valoare actualizată Estimarea curentă a valorii prezente actualizate a fluxurilor de

trezorerie viitoare nete care urmează a fi generate în derularea
normală a activităţii.
Valoare de decontare Sumele neactualizate în numerar sau echivalente de numerar

care se aşteaptă să fie plătite pentru a stinge datoriile în cursul
normal al activităţii.
Valoare de utilizare Valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie estimate ce

se aşteaptă a fi realizate în utilizarea în continuare unui activ şi
din cedarea sa la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
Valoare recuperabilă Cea mai mare valoare dintre preţul net de vânzare al unui activ şi
valoarea sa de utilizare.
Valoare reevaluată (a Valoarea justă pe care o poate obţine în prezent entitatea din
unui activ) cedarea unui activ, după deducerea costurilor estimate de cedare,
dacă activul are deja vechimea şi condiţia preconizate la sfârşitul
duratei sale de viaţă utilă.
Valoarea justă Suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ sau decontată
o datorie de bunăvoie, între părţi interesate şi în cunoştinţă de
cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat
obiectiv.
Page 24
Valuta O monedă, alta decât moneda funcţională a entiăţii.
Venit Creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor
ori reduceri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale
capitalulilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor (statului)
1.6. Legislaţie aplicabilă

Organizarea şi conducerea contăbilităţii REGIEI NAŢIONALE A PĂDURILOR - ROMSILVA
(“RNP”) se efectuează în baza actelor normative în vigoare, din care enumerăm:
 Legea privind societăţile comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;
 Legea nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*), privind reorganizarea unităţilor economice de
stat ca regii autonome şi societăţi comerciale
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene;
 OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
 OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile
 OMP 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele
prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82, republicată;
 Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contraventiilor silvice cu modificările şi

complectările ulterioare;
 .HG996/2008Normelor referitoare la provenienta,circulatia şi comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de
prelucrat lemn rotund;
 LEGEA 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional;
 LEGEA 167/2010 privind aprobarea OUG 15/2010 pentru modificarea art.13 alin (2) din
OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu;
 OMFP 766/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire
constatare, evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice
periculoase şi de alţi factori vătămatori fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din
afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea.
 Hotărârea Guvernului nr. 276\2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe (M.O.
nr. 313/30.05.2013).
 Hotărârea Guvernului nr. 2139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea
şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).
 CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003)
 CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 ( Legea nr. 571/2003 ), Normele de aplicare,
actualizate şi completate, cu toate ordinele ministrului finanţelor publice
 COD DE PROCEDURĂ FISCALĂ OG 92 din 2003 cu modificările şi complectările
ulterioare.
Page 25
 CODUL CIVIL (Legea 287/2009), actualizat
 COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ Lg 134 din 2010.
 OMMP nr. 1540 din 3 iunie 2011, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,
modalitãţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos
 OMMP 1545/2011 pentru aprobarea Normei metodologice privind constituirea şi utilizarea
fondului de stimulare a personalului silvic/agenţilor constatatori cu modificările şi
completările ulterioare
 Legea 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere
 LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional
desfaşurate de zilieri şi normele de aplicare
 OMFP nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului);
 Legea nr. 389/2005, a calului cu modificările şi complectările ulterioare;
 OMAAP nr. 564 / 17.08.2006, pentru aprobarea normelor de cheltuieli finanţate de la bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru
întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională;
 HG nr. 759/2007 , privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale cu modificările şi complectările ulterioare;
 OUG nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi complectările ulterioare;
 OG nr.64 din 2001 privind repatizarea profitului la societăţi naţionale, companii naţionale
şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome
cu modificările şi completările ulterioare
 OMFP 214|15.02.2o13 privind formatul si structura Bugetului de venituri si cheltuieli cu
anexele de fundamentare;
 Legea 261\2013 privind instituirea unor masuri speciale pentru impozitarea
ezploatarii resurselor naturale, altele decat gazele naturale;
Pentru desfăşurarea în condiţii legale a activităţii un impact semnificativ asupra RNP îl au şi
următoarele acte normative specifice obiectului de activitate:
Privind cadrul legislativ de funcţionare
Privind rezervele constituite
 HG nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare a

mijloacelor fixe;
 HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordonanţa nr. 64/2001, modificată, privind repartizarea profitului la societăţile naţionale,
companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.
Privind constituirea provizioanelor pentru participarea salariaţilor la profitul realizat
 OMFP nr. 128/2005 privind unele reglementări contabile aplicabile agenţilor economici;
 OMFP nr. 144/2005 referitor la precizările privind determinarea sumelor care fac obiectul
repartizării profitului conform Ordonanţei nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la
societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi
completările ulterioare.
Page 26
Privind imobilizările corporale
 HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de

funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat de Consiliul
de Administratie al RNP.
 Legea nr. 15/1994 republicată, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, cu modificările şi completările ulterioare.
Privind patrimoniul public
 HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP;

 Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
 HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, cu
modificările şi completările ulteriore;
 OMFP nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului);
 OG nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi
valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale.
RNP îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii reglementată de Legea nr. 46 din 18
martie 2008(actualizată) Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare.
Ordine şi Decizii RNP cu implicaţii asupra activităţii RNP, aplicabile începând cu 01.01.2014.
Privind filialele
Romsilva are în structura sa unitãţi fãrã personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 2, din HG
229/2009 şi unitãţi cu personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 3, ale cãror adrese pot fi
modificate prin hotãrâre a Consiliului de administraţie al Romsilva. Structurile organizatorice şi
funcţionale ale unitãţilor se aprobã de Consiliul de administraţie al Romsilva, conform
prevederilor legale în vigoare.
1.7. Prezentarea RNP
1.7.1 Organizare si funcţionare
Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA a fost înfiinţată în anul 1991 şi îşi

desfaşoară activitatea în domeniul silviculturii.
Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA a fost înregistrată în registrul comerţului sub
nr. J40/450/1991, deţinând în certificatul de înregistrare fiscală - cod fiscal RO 1590120
Acţiunile Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA nu sunt tranzacţionate pe o piaţă
organizată.
Acţiunile aparţin în integralitate statului român.
Sediul social este in Mun. Bucuresti, Sos Petricani ,nr.9A, sector 2.
1.7.2 Obiect de activitate
Principalele activităţi desfăşurate de Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA potrivit actului

de înfiinţare, sunt următoarele:
Page 27
Privind obiectul de activitate al Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA :
 Hotărârea Guvernului nr. 229 din 04/03/2009, privind reorganizarea Regiei

Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi
funcţionare, specifică următoarele:
(1) Romsilva are ca scop principal gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier
proprietate publică a statului.
(2) Activitatea principală desfăşurată de Romsilva este "Silvicultura şi alte activităţi forestiere",
clasa CAEN 0210.
(3) Prin activităţile pe care le desfăşoară, Romsilva urmăreşte:
a) aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii, acţionând pentru apărarea,

conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, respectiv a
celui proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietate privată pe care îl
administrează, precum şi pentru gestionarea fondurilor de vânătoare şi de pescuit atribuite,
pentru recoltarea, prelucrarea şi valorificarea, prin acte şi fapte de comerţ, a produselor
specifice fondului forestier, exercitând şi atribuţii de serviciu public cu specific silvic;
b) efectuarea de lucrări de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare de

investiţţi în domeniul silviculturii şi în alte domenii ale ştiinţelor naturale, precum şi întocmirea de
documentaţii topo-cadastrale;
c) administrarea prin intermediul subunităţilor cu personalitate juridică sau preluarea în

custodie, în condiţiile legii, a ariilor naturale protejate în care fondul forestier proprietate publică
a statului are o pondere majoritară, asigurând conservarea biodiversităţii acestora;
d) aplicarea strategiei şi implementarea programelor de ameliorare genetică a cabalinelor de

rasă, creşterea, ameliorarea, calificarea şi exploatarea efectivelor de cabaline din secţiile
proprii, organizarea şi desfaşurarea de competiţţi hipice;
e) creşterea animalelor de blană şi efectuarea cercetării stiinţifice şi dezvoltării tehnologice în

acest domeniu
 CODUL SILVIC, adoptat prin Legea Nr. 46 din 19 martie 2008, prevede:
Titlul II Administrarea fondului forestier naţional :
Art. 10 - (1) Sunt obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice, după caz,
la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice.
(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice
autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care
administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta;
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura
servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte.
În Anexă sunt definite conceptele de administrare, şi anume:
Page 28
1. Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA are organizată contabilitatea în
compartiment distinct, condus de director economic, potrivit art. 10 din Legea contabilităţii nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Legislaţia în domeniul contabilităţii aplicată de societatea, pe baza căreia s-au elaborat
prezentele politici contabile, este reprezentată de următoarele:
 Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare
 Ordinul ministrului finanţelor publice nr 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii;
 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind
unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune;
 Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr 3.512/2008 privind documentele financiar-
contabile, cu completările ulterioare;
 Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
Potrivit art. 34 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA se încadrează în categoria
societăţiilor ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar.
La nivelul subunităţilor evidenţa contabilă este de asemeni organizată în compartimente

distincte conduse de către directori sau contabili şefi (direcţii silvice, ocoale silvice, ICAS)
Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic

desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
regimului silvic.
11. Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul,
depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu
legal de fond forestier sau de materiale lemnoase
19. Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor
silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier
30. Principiul teritorialităţii - efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de
contract, de către ocolul silvic care deţine majoritatea fondului forestier din raza unităţii
administrativ-teritoriale respective.
Cifra de afaceri a RNP cuprinde, prin urmare, sumele provenind din vânzarea de
bunuri şi prestarea de servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale regiei după scăderea
reducerilor comerciale incluse în factură, a taxei pe valoarea adaugată deductibilă şi a altor
impozite şi taxe aferente, iar în cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se
cuprind, printre altele, următoarele :
 venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte
bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva;
 venituri din prestări servicii de administrare sau prestarea de servicii silvice, pe bază de
contract sau comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate privată sau
aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie forestieră de pe
terenuri din afara fondului forestier naţional.
Privind managementul riscului
Page 29
 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management / control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control
managerial, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 si 1649/2011;
Organizarea contabilităţii
RNP are obligaţia de a întocmi situaţii financiare individuale anuale complete, care cuprind:
bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de
numerar, notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei
financiare, profitului sau pierderii RNP.
Modificarea politicilor contabile se face, numai dacă intervin modificări legislative sau sunt
rezultatul unei nevoi de informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile
RNP.
Aria de aplicabilitate
Prezentul Manual de politici contabile este aplicabil începând cu data de 01 ianuarie 2014, fiind
elaborat cu respectarea prevederilor din reglementările contabile româneşti în vigoare la
aceasta dată (Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată; Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 3055/2009; Ordinul ministrului finanţelor nr. 2861/2009) şi Directiva a IV-a a Comunităţii
Economice Europene.
Moneda de raportare
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor

efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Prin valută se înţelege altă
monedă decât leul.
Situaţiile financiare anuale individuale se întocmesc în limba română şi în moneda naţională.
Utilizatorii Situaţiilor financiare anuale
Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prezentul manual includ investitorii

actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte
autorităţi, precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte
din necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate, necesităţile de informaţii pot
include următoarele:
 Investitorii. Reprezintă ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor, aceştia fiind
preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de
informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente
de capital (nu e cazul in prezent de dividende). În cazul Regiei, acţionarul este statul roman,
acesta fiind interesat de informaţii privind evaluarea capacităţii RNP de a plăti vărsăminte la
bugetul statului.
 Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de informaţii
privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii
care le permit să evalueze capacitatea RNP de a oferi remuneraţii, şi orice alte beneficii,
precum şi oportunităţi profesionale, conform CCM în vigoare la data acordării şi orice alte
reglementări legale.
Page 30
 Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă
împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
 Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le
permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii şi
alţi creditori sunt, în general, interesaţi de RNP pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu
excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii RNP, atunci când
aceasta este un client major.
 Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii RNP, în special
atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de ea.
 Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt interesate de
alocarea resurselor şi implicit de activitatea RNP. Acestea solicită informaţii pentru a
reglementa activitatea RNP, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul
venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.
 Publicul. RNP poate afecta publicul în diferite moduri. RNP are o contribuţie substanţială la
economia naţională în multe moduri, mai ales gestionarea unei importante resurse naturale
– fondul forestier proprietatea publică a statului, dar şi prin numărul de angajaţi şi
colaborarea cu furnizorii şi distribuitorii. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând
informaţii referitoare de evoluţia activităţii acesteia.
Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare
Politicile contabile sunt elaborate astfel încât să asigure furnizarea, prin situaţiile financiare
anuale, a unor informaţii care să fie:
 inteligibile, în sensul de a fi uşor de înţeles de utilizatori;

 relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;
 comparabile, pentru a compara în timp situaţiile financiare;
 credibile, în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a RNP, reflectă
substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică, sunt neutre,
prudente şi complete, sub aspectele semnificative.
Inteligibilitatea
Situaţiile financiare furnizate de RNP sunt întocmite astfel încât acestea sunt înţelese uşor de
către utilizatorii acestora, presupunându-se că aceştia dispun de cunoştinţe suficiente privind
desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate.
Relevanţa
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare ale RNP sunt relevante pentru luarea deciziilor de
către utilizatori. Altfel spus, aceştia pot evalua evenimente trecute, prezente sau viitoare, pot
confirma / corecta evaluările lor anterioare.
Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite

cazuri, natura informaţiei este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina relevanţa sa. În alte
cazuri, atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante.
O informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau prezentarea sa eronată poate influenţa
deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.
Credibilitatea
Page 31
Informaţiile sunt prezentate astfel încât acestea nu conţin erori semnificative, nu sunt
părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-au propus să
reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.
Ca urmare, informaţiile sunt caracterizate prin credibilitate numai dacă:
 reprezintă cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le
reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte;
 sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea lor economică, şi nu
doar cu forma lor juridică, în conformitate cu principiul prevalenţei economicului asupra
juridicului;
 sunt neutre, adică lipsite de influenţe;
 sunt complete, adică nu conţin omisiuni care să inducă în eroare.
Comparabilitatea
Situaţiile financiare ale RNP sunt caracterizate prin comparabilitate în timp.

Utilizatorii pot compara situaţiile financiare ale RNP în timp, pentru a identifica tendinţele în
poziţia financiară şi performanţele sale.
Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente sunt
efectuate într-o manieră consecventă în cadrul RNP de-a lungul timpului. În acest scop, în cazul
modificării politicilor contabile se prezintă aceste modificări precum şi efectele acestor
modificări asupra situaţiilor financiare.
În evaluarea respectării caracteristicilor de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare
anuale individuale, RNP stabileşte un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei
financiare. De asemenea, stabileşte şi dacă:
 informaţia este oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
 beneficiile de pe urma informaţiei depăşesc costul acesteia.
Corectarea erorilor contabile
Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile
financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile
financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a
utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea
acelor situaţii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.
Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de
profit şi pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe

seama rezultatului reportat.
Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de

asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, pot fi corectate pe seama contului de profit şi
pierdere erorile nesemnificative.
Page 32
Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile. Se
consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este
semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală
sau cumulată a elementelor. O eroare nesemnificativă la nivelul unei unităţi - direcţie silvică -
cumulată cu erori nesemnificative de aceeaşi natură la nivelul întregii regii, poate deveni
semnificativă.
Prin urmare, aprecierea erorilor pentru exerciţiile anterioare (semnificative sau
nesemnificative), este în competenţa Centralei RNP-Romsilva.
În notele explicative la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la
erorile constatate.
Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea
situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.
În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune

ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii comparative
referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei
financiare, sunt prezentate în notele explicative.
Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se

efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin
înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de politica contabilă şi
programele informatice utilizate, cu condiţia neafectării rulajelor pe regie.
Din punct de vedere fiscal, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva corectează erorile aferente
exerciţiilor financiare precedente, conform Codului fiscal şi Normelor de aplicare în vigoare (de
regulă prin declaraţii rectificative - pentru impozite şi taxe directe rezultate, sau prin rândul de
regularizări din decontul de TVA).
Utilizarea estimărilor în contabilitate
Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, unele elemente ale situaţiilor

financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu,
estimări ale: clienţilor incerţi; uzurii morale a stocurilor; precum şi a modului preconizat de
consumare a beneficilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc.
Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii credibile avute
la dispoziţie. O estimare poate necesită revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanţele
pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii sau a unei mai bune
experienţe.
O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă şi nu
reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăţi în a face distincţie
între o modificare de politică contabilă şi o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o
modificare a estimării.
Efectul modificării unei estimări contabile se va recunoaşte prospectiv prin includerea sa în
rezultatul:
- perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de
exemplu, ajustarea pentru clienţi incerţi); sau
- perioadei în care are loc modificarea şi al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect şi
asupra acestora (de exemplu, durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale).
Page 33
1.8. Principii şi reguli
Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele 36
la 63 din OMFP nr. 3055/2009.
1.8.1. Principii contabile
RNP întocmeşte Situaţiile financiare individuale în baza contabilităţii de angajament şi a

principiilor contabile generale.
Contabilitatea de angajament
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile

contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.
Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi
evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor
aferente.
Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile
aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.
Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente
perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.
Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor
financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.
Principiul continuităţii activităţii
Trebuie să se prezume că activitatea RNP se desfăşoară pe baza principiului continuităţii

activităţii, conform căruia RNP îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de
lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.
Principiul permanenţei metodelor
Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

Modificările de politici contabile pot fi determinate de:
 iniţiativa RNP, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile
financiare anuale;
 o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune RNP (modificare de reglementare),
caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în
acestea.
Modificarea de politică contabilă la iniţiativa RNP poate fi determinată de:
 o modificare excepţională intervenită în situaţia RNP sau în contextul economico-financiar în
care aceasta îşi desfăşoară activitatea;
 obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.
Schimbarea conducătorilor RNP nu justifică modificarea politicilor contabile.
Principiul prudenţei
Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudenţă şi, în special:
 în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
Page 34
 trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al
unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi
data întocmirii acestuia;
 trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul
exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea
devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt
avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze
contractuale;
 trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar
este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare
se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit şi pierdere.
Exercitarea prudenţei nu permite constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată

a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor,
deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
Principiul independenţei exerciţiului
Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de

data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli, în baza documentelor justificative.
Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă
factură (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri,
datoriile pentru care nu s-a primit încă factură (contul 408 „Furnizori - facturi nesosite”). În toate
cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor justificative (avize
de însoţire, situaţii de lucrări etc.).
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii
Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate
separat.
Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere
Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de

închidere al exerciţiului financiar precedent.
Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu
exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.
Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar.
Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar.
În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente,
nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. Corectarea pe seama
rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, nu se
consideră încălcare a principiului intangibilităţii.
Principiul necompensării
Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi
cheltuieli este interzisă.
Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente
justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate, efectuate
Page 35
cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi
cheltuielilor corespunzătoare.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare /
scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare / intrare în evidenţă, pe baza documentelor
justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul
contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face
ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de
forma juridică a acestora.
Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă
a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în
evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.
Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum
acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza
înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai
modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea,
contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să
respecte cadrul legal existent.
În condiţii obişnuite, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea
economică. În cazuri rare, atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei
operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, RNP va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni,
cu respectarea fondului economic al acestora.
Principiul pragului de semnificaţie
Anumite elemente din bilanţ şi contul de profit şi pierdere pot fi prezentate combinat cu condiţia
ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. De asemenea,
pragul de semnificaţie este utilizat şi în evaluarea relevanţei informaţiilor din situaţiile financiare.
Evenimente ulterioare datei bilantului
Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care
au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru
emitere.
În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege
aprobarea acestora de către un Consiliul de Administratie,
Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care
situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc
după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate.
Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:

a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente
ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şi
b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste
evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.
În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare
anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare, pentru a reflecta
evenimentele ulterioare datei bilanţului.
Page 36
Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare
şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare sau
recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:
a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie
prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de
acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie
contingentă;
b) falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la data bilanţului
exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să
ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale;
c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte.
1.8.2. Reguli generale de evaluare
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza

principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, cu excepţia imobilizărilor corporale
prezentate la valoare reevaluată.
Evaluarea la data intrării în patrimoniul RNP
La data intrării în patrimoniul RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în RNP;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport
la capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie
costului de achiziţie.
Valoare justă
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între
părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o
evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a
activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte
metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.
Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, RNP trebuie să procedeze la inventarierea şi

evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se
reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc
amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau
pierdere de valoare.
Page 37
Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii se face potrivit normelor interne elaborate în conformitate cu OMFP 3055/2009 şi
normelor specifice emise de Ministerul Finanţelor Publice.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va

ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de
ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la
perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu
au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă
informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data
bilanţului.
Evaluarea la data ieşirii din patrimoniul RNP
La data ieşirii din patrimoniul RNP sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate. De
asemenea, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente
acestora.
Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora, cu
respectarea prevederilor legale.
Documentele financiar contabile
Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei

intr-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de
document justificativ (art.6 alin 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată).
Documentele financiar contabile au la bază Normele metodologice de întocmire şi utilizare a
documentelor financiar contabile, aprobate prin ORDIN MFP nr. 3512/2008
privind documentele financiar-contabile, cu specificarea că unităţile silvice întocmesc „Nota de
recepţie şi constatare de diferenţe (Cod 14-3-1A)”, semnată de comisia de recepţie,
document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, încărcare în gestiune, act de probă în
litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie, document
justificativ de înregistrare în contabilitate, doar in cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o facturã sau aviz de însoţire a mãrfii, care fac parte
din gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în pãstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
-bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare care însoteşte
transportul (factura, aviz, s.a.);
- bunurilor materiale care prezintã diferenţe la recepţie;
- mãrfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.
În alte cazuri decât cele menţionate mai sus, recepţia şi încărcarea în gestiune, după caz,
şi înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentului de livrare care însoţeşte
transportul (factura, aviz de însoţire a mărfii, etc.)
Formularele financiar contabile prevăzute de ordinul de mai sus cuprind conţinutul minimal de
adaptat, prin adăugare de noi informaţii, specifice regiei, şi anume:
Page 38
Documentele justificative trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente principale:
- denumirea documentului;
- denumirea/numele şi prenumele şi, dupã caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care
întocmeşte documentul;
- numãrul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea pãrţilor care participã la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când
este cazul);
- conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al
efectuãrii acesteia;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, dupã caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnãturile persoanelor care rãspund de efectuarea
operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale
persoanelor în drept sã aprobe operaţiunile respective, dupã caz;
- alte elemente menite sã asigure consemnarea completã a operaţiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate pot dobândi calitatea de
document justificativ numai în condiţiile în care furnizeazã toate informaţiile prevãzute de
normele legale în vigoare.
1.8.3. CONTROL INTERN
1.8.3.1. Controlul intern în contabilitate
Controlul intern în cadrul RNP este organizat în conformitate cu prevederile din OMFP nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 şi
1649/2011 cuprinde standardele de management / control intern la entităţile publice şi pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial
OMFP nr. 3055/2009 cuprinde şi prevederi specifice pentru organizarea controlului intern. În
prezentul Manual de politici contabile amintim rolul şi atribuţiile generale ale controlului intern,
urmând ca acestea să facă obiectul unei proceduri interne specifice.
Controlul intern financiar contabil la RNP vizează asigurarea:

 conformităţii cu legislaţia în vigoare;
 aplicării deciziilor luate de conducerea RNP;
 bunei funcţionări a activităţii interne a RNP;
 fiabilităţii informaţiilor financiare;
 eficacităţii operaţiunilor RNP;
 utilizării eficiente a resurselor;
 prevenirii şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
 pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii RNP şi a comportamentului personalului
în cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale RNP;
 pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune
comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia RNP.
Controlul intern financiar contabil la RNP se aplică în vederea asigurării unei gestiuni contabile
şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor definite mai sus.
Controlul intern financiar contabil vizează asigurarea:
 conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
 aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;
 protejării activelor;
 prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;
Page 39
 fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care
ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;
 fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.
Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:
 existenţa unui manual de politici contabile;
 existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;
 existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;
 cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;
 efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
 identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;
 adaptarea programelor informatice la nevoile RNP;
 conformitatea cu regulile contabile;
 asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;
 respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel
încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;
 pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;
 definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare consolidate, către
toate entităţile de consolidat.
1.8.3.2. Controlul financiar de gestiune
Controlul financiar de gestiune reprezintă parte a controlului intern şi are ca scop

principal urmărirea bunei funcţionări a activităţii interne a RNP, respectarea procedurilor privind
angajarea, gestiunea şi evidenţa patrimoniului.
Controlul financiar de gestiune este organizat ca un compartiment distinct respectându-
se principiul cost/beneficiu al informaţiei.
1.8.3.3. Control financiar preventiv propriu
În cadrul RNP, control financiar preventiv propriu este organizat în conformitate cu

prevederile din OG 119/1999 completată şi modificată precum şi în baza Deciziei Directorului
General al RNP care va fi actualizat ori decâte ori cadrul legislativ va impune această situaţie.
Direcţiile Silvice şi ICAS în baza Deciziei Directorului General al RNP vor emite la rândul lor
decizii pentru organizarea controlului financiar propriu la structurile din subordine.
1.8.3.4. Auditul intern
Auditul intern este organizat conform prevederilor din Legea 672/2002 republicată şi
actualizată, în compartiment distinct, în subordinea Consilului de Administraţie.
Activitatea se va desfăşura pe baza programului multianual, supus dezbaterii şi aprobării
Comitetului de Audit.
Obiectivul general al auditului intern îl reprezintă îmbunătăţirea managementului RNP, şi poate fi

atins în principal prin:
- activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante,
efectuate în scopul de a furniza entităţii o evaluare independentă a proceselor de management
al riscurilor.
Page 40
- Activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele
guvernanţei corporatiste, fără ca auditorul intern să-şi asume responsabilităţi manageriale.
1.8.4. Auditarea externă a situaţiilor financiare
Serviciile de audit financiar extern vor fi contractate în conformitate cu prevederile din OG

34/2006 completată şi modificată.
Auditarea situaţiilor financiare va fi făcută în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit

(ISA)
Auditul situaţiilor financiare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar va fi efectuat în

conformitate cu cerinţele din OMFP nr. 3055/2009 cu modificări şi completări.
Pentru asigurarea unor informaţii complete conform cerinţelor organismelor de reglementare vor
fi întocmite şi auditate situaţiile financiare consolidate la nivelul RNP.
Situaţiile financiare consolidate vor fi supuse aprobării Consiliului de Administraţie în termenul

legal.
Situaţiile financiare anuale ale RNP se auditează de persoane autorizate în condiţiile legii.
Auditorii statutari îşi exprimă un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului
administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
Raportul auditorilor statutari cuprinde:
 o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare anuale care fac obiectul auditului
statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea
acestora;
 o descriere a ariei auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform
cărora a fost efectuat auditul statutar;
 o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit căreia situaţiile
financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi,
după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale; opinia de audit este fără
rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii statutari nu au fost în măsură să
exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimării unei opinii;
 o referire la aspectele asupra cărora auditorii statutari atrag atenţia, printr-un paragraf
distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
 un punct de vedere privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile
financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.
Raportul se semnează de către auditori statutari persoane fizice, în numele persoanei juridice
autorizate şi se datează.
1.8.5. Aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale
Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională.

Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în
cauză şi de raportul de audit sunt supuse aprobării Consiliului de Administratie al RNP.
Page 41
Situaţiile financiare anuale individuale şi consolidate împreună cu raportul de audit şi al
administratorilor se publică în întregime, acestea trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul
de bază.
Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului

sau de acoperire a pierderii contabile. Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se
prezintă în notele explicative.
Direcţiile silvice întocmesc situaţii financiare anuale proprii, care cuprind, pe lângă
formularele prevăzute de prevederile legale, şi situaţii analitice solicitate de Centrala RNP, care,
după analiza în Comitetele Directoare ale Direcţiilor, se înaintează la Centrala RNP-Romsilva.
1.9. Planul de conturi general

Regia utilizează pentru recunoaşterea tranzacţiilor şi evenimentelor „planul de conturi”
aprobat de OMF nr. 3055/2009 cu modificările şi completările care au avut loc ulterior publicării.
Regia dezvoltă în analitice fiecare cont sintetic în funcţie de necesităţile de informare şi
de obţinere a informaţiilor necesare fundamentării deciziilor.
Conturile din clasa 6 – Cheltuieli si cele din clasa 7- Venituri, vor fi dezvoltate analitic în
funcţie de recunoaşterea fiscală a unor cheltuieli/ venituri pentru a uşura în acest fel obţinerea
de informaţii necesare întocmirii declaraţiilor fiscale.
Regia utilizează pentru conducerea contabilităţii program informatic cu următoarele
module:
- Contabilitate
- Salarii;
- Gestiune - stocuri;
- Imobilizări.
Dacă în recunoaşterea, prezentarea şi evaluarea unor tranzacţii şi evenimente nu sunt
prezentate detaliat în „Manualul de politici contabile” , se va utiliza „raţionamentul profesional”
astfel încât sa fie respectate principiile contabile şi regulile de funcţionare a conturilor.
Planul de conturi utilizat este prezentat in anexă.
2. FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE

ANUALE
Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a a
CEE preluată în Capitolul VI al OMFP nr. 3055/2009. Componentele sunt detaliate începând cu
pct. 11.
2.1. Bilanţul
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi
capital propriu ale RNP la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute
de lege.
În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi
exigibilitate.
Active
Un activ reprezintă o resursă controlată de către RNP ca rezultat al unor evenimente trecute, de
la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru RNP. Un activ este
Page 42
recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui
beneficiu economic viitor de către RNP şi activul are un cost sau o valoare care poate fi
evaluat(ă) în mod credibil.
De exemplu un activ poate fi:
 utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de
bunuri destinate vânzării de către RNP;
 schimbat cu alte active;
 utilizat pentru stingerea unei datorii;
Datorii
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este
probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei
obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în
mod credibil.
Capitaluri proprii
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al statului în activele RNP după deducerea
tuturor datoriilor sale.
Beneficiile economice
Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
numerar sau echivalente de numerar către RNP. Această contribuţie se reflectă fie sub forma
creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin
reducerea costurilor de producţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul
este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de
bunuri destinate vânzării de către RNP. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma
convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.
OMFP nr. 3055/2009 prezintă formatul bilanţului în conformitate cu directivele europene. În
conformitate cu punctul 17 „Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din
contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care
natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci
când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte
autorităţi de reglementare.”
2.2. Contul de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere este un element component al situaţiilor financiare care cuprinde:
-cifra de afaceri netă
-veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului
(profit sau pierdere)
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor (statului).
Cheltuielile
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.
Page 43
În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate după activităţi şi
natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare, activitate
financiară şi activitate extraordinară.
Activităţile curente reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în
Actele constitutive la obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează
şi care sunt o continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din
acestea.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale RNP şi care, prin urmare, nu se aşteaptă
să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Aceste elemente trebuie prezentate la „Venituri extraordinare” şi „Cheltuieli extraordinare”.
Pentru stabilirea evenimentelor extraordinare se are in vedere în principal, natura evenimentului
şi apoi frecvenţa acestuia.
RNP recunoaşte la cheltuieli extraordinare costurile generate de evenimentele de forţă
majoră, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
2.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia modificărilor capitalului propriu prezentată în Nota la bilant este documentul contabil de
sinteză prin care se prezintă evoluţia elementelor de capitaluri proprii şi sursa modificărilor.
În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate după natură, după
cum urmează:
 Patrimoniul regiei;
 Patrimoniul public;
 Rezerve din reevaluare;
 Rezerve legale;
 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
 Alte rezerve;
 Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor
contabile şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);
 Rezultatul exerciţiului curent;
 Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute de legislaţia în vigoare).
Prezentările sunt completate şi de informaţii referitoare la:
 natura modificărilor;
 tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
 natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;
 orice alte informaţii semnificative.
2.4. Situaţia fluxurilor de numerar

Situaţia fluxurilor de numerar prezentată în OMFP 3055/2009 este documentul contabil de
sinteză prin care se prezintă modul în care RNP a generat şi utilizat numerarul şi echivalentele
de numerar în perioadele raportate.
În situaţia fluxurilor de numerar, intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de numerar sunt
grupate pe trei activităţi:
 Activităţi de exploatare, care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din activitatea de exploatare care nu sunt considerate fluxuri de investiţie sau de
finanţare;
Page 44
 Activităţi de investiţie care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate;
 Activităţi de finanţare care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar din activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor
proprii şi împrumuturilor RNP.
RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă
fluxurile din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar
generat de exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele
elemente:
 Venituri şi cheltuieli nemonetare;
 Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;
 Variaţia capitalului circulant;
Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea, plăţile
de dobânzi şi de vărsăminte la buget sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.
2.5. Notele explicative la situaţiile financiare

Notele explicative fac parte integrantă din situaţiile financiare anuale şi contribuie la respectarea
obligaţiilor referitoare la caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi la prezentarea fidelă
a poziţiei şi performanţei RNP.
Notele explicative cuprind:
 informaţii despre politicile contabile folosite;
 informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după
caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt
relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.
RNP are definite următoarele note explicative:

1. Active imobilizate;
2. Provizioane;
3. Repartizarea profitului;
4. Analiza rezultatului din exploatare;
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
6. Principii, politici şi metode contabile;
7. Participaţii şi surse de finanţare;- nu e cazul la RNP
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de
supraveghere;
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari;
10. Alte informaţii;
11. Nota cu privire la situaţia terenurilor cu vegetaţie forestieră
2.6. Conţinutul raportului administratorilor

Raportul administratorului se întocmeşte la nivel de RNP.
Consiliul de administraţie analizează şi aprobă pentru fiecare exerciţiu financiar, un raport
denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde o prezentare generală a RNP
respectiv:
 o sinteză privind volumul masei lemnoase exploatate, cifra de afaceri, rezultatul operaţional,
valoarea investiţiilor, şi valoarea vărsămintelor din profit;
 datele de identificare ale RNP;
 declaraţia persoanelor responsabile cu privire la conformitatea, corectitudinea şi realitatea
situaţiilor financiare anuale;
 declaraţia privind transparenţa tranzacţiilor trecute şi de perspectivă ale RNP;
Page 45
 auditarea situaţiilor financiare.
De asemenea, raportul cuprinde o prezentare detaliată a activităţii cu referire la:
 contextul macroeconomic general;
 cadrul legal aplicabil;
 tarifele practicate;
 organizarea şi, după caz, reorganizarea RNP;
 evaluarea generală a RNP, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în
situaţiile financiare anuale, necesare pentru a înţelege dezvoltarea RNP, performanţa sau
poziţia sa financiară;
 activele RNP şi anume: infrastructura şi dreptul de proprietate, investiţiile realizate, evoluţia
activelor circulante;
 date privind personalul salariat;
 aspecte legate de mediu;
 prezentarea acţiunilor planificate şi nerealizate în anul financiar de raportare.
În conformitate cu prevederile punctului 306 din OMFP nr. 3055/2009, raportul va cuprinde un
capitol distinct referitor la managementul riscurilor pe baza Registrului de risc cu referire la:
 politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie previzionată
pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;
 riscul de piaţă provenind din riscul de preţ asociat cadrului de reglementare, din riscul valutar
şi din riscul de rată a dobânzii şi
 riscul investiţional.
Totodată, raportul va aborda şi următoarele aspecte:
 informaţii referitoare la respectarea condiţiilor de capital propriu potrivit legislaţiei aplicabile
societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;
 analiza indicatorilor financiari;
 evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
 dezvoltarea previzibilă a entităţii;
 activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; şi
 activitatea directiilor silvice RNP.
De asemenea, în cadrul raportului se vor prezenta detalii referitoare la guvernanţa corporativă
cu referire la:
 codul de guvernanţă aplicat;
 informaţii relevante privind practicile care exced cerinţele legislaţiei naţionale;
 organizarea şi rezultatele controlului intern, şi a sistemelor de gestionare a riscurilor vizavi
de raportarea financiară;
 modul de desfăşurare a adunărilor generale a CA al RNP, principalele atribuţii ale acestora
dar şi o descriere explicită a drepturilor acestora;
 structura şi modul de operare a conducerii RNP respectiv prezentarea componenţei şi
atribuţiilor Consiliului de Administraţie, a conducerii Centralei RNP şi a conducerii directiilor.
Potrivit punctului 308 din ordinul mai sus citat, raportul administratorilor se aprobă de consiliul
de administraţie şi se semnează de preşedinte, în numele acestuia.
La nivel de direcţii silvice se intocmeşte şi inaintează un raport de gestiune privind

activitatea economico-financiară a fiecarei unităţi.
Page 46
3.ACTIVE IMOBILIZATE
Baza pentru prezentarea acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a a
CEE preluată în punctele 64 la 146 din Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2, din OMFP
nr. 3055/2009.
3.1. Reguli de bază pentru evaluare

Scop
Activele imobilizate ca parte importantă în activele RNP au implicaţii importante în prezentarea

poziţiei financiare datorită faptului că sunt principalele generatoare de beneficii economice, ele
fiind deţinute pentru desfăşurarea activităţii pe o perioadă mai mare de un an. Decizia de
investire într-un activ imobilizat este foarte importantă şi are implicaţii în fluxurile de numerar ale
RNP şi în cheltuielile viitoare cu deprecierea activului.
Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentele contabile pentru toate categoriile de
active imobilizate, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare individuale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare anuale să poată
înţelege cu uşurinţă informaţiile privind imobilizările acesteia. Aspectele principale urmărite în
contabilizarea şi prezentarea imobilizărilor sunt:
 recunoaşterea şi evaluarea activelor;

 determinarea valorii contabile a activelor, a cheltuielilor cu amortizarea şi a pierderilor din
depreciere care trebuie recunoscute în raport cu acestea;
 asigurarea transparenţei în prezentarea informaţiilor astfel încât utilizatorii să-şi poată asuma
responsabilitatea deciziilor şi a efectelor acestora;
 informarea adecvată a diverselor categorii de utilizatori ai situaţiilor financiare.
Caracteristici generale
Un factor esenţial pentru recunoaşterea unui activ imobilizat îl reprezintă generarea de beneficii
economice viitoare şi existenţa unui grad de certitudine ridicat că respectivele beneficii revin
RNP şi că riscurile aferente neprimirii sumei sunt suportate de aceasta.
Un activ este clasificat ca activ imobilizat atunci când acesta:

 nu este deţinut pentru vânzare sau consum sau nu se aşteaptă să fie realizat în cursul
normal al ciclului de exploatare al RNP;
 nu este deţinut, în principal, pe termen scurt sau în scopul comercializării şi nu se aşteaptă a
fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
 nu reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată
pentru o durată mai mare de 12 luni.
La rândul lor, activele imobilizate se împart în:

 imobilizări necorporale;
 imobilizări corporale;
 imobilizări financiare.
3.2. Imobilizări necorporale
3.2.1. Obiectiv
Page 47
Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor
necorporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu uşurinţă
informaţiile privind activele de natura imobilizărilor necorporale. Baza pentru prezentarea
acestui capitol o reprezintă prevederile de la punctele 72 la 91 din OMFP nr. 3055/2009
(Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2.2 – Imobilizări necorporale).
3.2.2. Recunoaşterea activelor necorporale
RNP, ca parte a activităţii curente operează doar cu imobilizări necorporale achiziţionate

separat, neexistând cazuri în care să trebuiască să recunoască imobilizări necorporale rezultate
ca urmare a achiziţiei sau a combinării de întreprinderi, inclusiv fond comercial. Ca urmare,
acest subcapitol se referă doar la imobilizările necorporale achiziţionate separat. De asemenea,
RNP nu deţine imobilizări necorporale generate intern, cu unele exceptii posibile (cum ar fi
programe informatice ale informaticienilor proprii sau ale acestora în colaborare cu terţi).
Imobilizările necorporale sunt active nefinanciare identificabile, nemonetare, fără suport

material, deţinute pentru utilizare în procesul producţiei sau furnizării de bunuri şi servicii, pentru
a fi închiriate terţilor, sau în scopuri administrative.
Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc
(în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă.
Identificare
O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:

 este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de RNP şi vândută, transferată,
autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract
corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau
 decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de RNP sau de alte drepturi şi obligaţii.
Dacă o imobilizare încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale, se evaluează care
element este mai semnificativ pentru a stabili încadrarea în imobilizări corporale sau în
imobilizări necorporale.
O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanţ dacă se estimează că va genera

beneficii economice pentru entitate şi costul său poate fi evaluat în mod credibil.
Control
RNP controlează un activ dacă are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare ce
decurg din resursa respectivă, şi poate restricţiona accesul altora la beneficiile pe care le
generează. Controlul beneficiilor se face prin dreptul legal pe care RNP îl are asupra activului.
Beneficii economice viitoare
RNP va evalua probabilitatea beneficiilor economice viitoare folosind prezumţiile rezonabile şi

justificate care reprezintă cea mai bună evaluare realizată de către conducere a factorilor care
apar. Beneficiile economice viitoare pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor,
reduceri de costuri, alte beneficii rezultate din folosirea activului de către RNP.
Page 48
3.2.3. Recunoaşterea şi evaluarea iniţială
Evidenţiere şi evaluare
Dacă activul este achiziţionat separat atunci va fi evidenţiat la costul de achiziţie, denumit
valoare de intrare.
Costul activului conţine:

 preţul de cumpărare incluzând taxele de import, impozite şi taxe nereturnabile; şi
 orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii activului pentru folosirea sa (onorariile
profesionale, costurile testării funcţionării corespunzătoare a activului inclusiv costurile de
instruire iniţială a personalului).
Dacă un activ de natura acestora este achiziţionat în schimbul unui alt activ, costul acestuia
este evidenţiat la valoarea justă a activului primit.
Exemple de cheltuieli care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:

 costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de
publicitate şi activităţi promoţionale);
 costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un nou loc sau cu o nouă clasă de clienţi; şi
 costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.
Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează când
activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în parametrii proiectaţi.
3.2.4. Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare, efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa, se
înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când acestea sunt efectuate.
Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din
costul unei imobilizări necorporale.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale doar atunci când este previzibil
că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste
performanţa stabilita iniţial şi când acestea pot fi evaluate credibil.
Costurile privind actualizarea / adaptarea programelor informatice la legislaţia în vigoare

nu reprezintă o majorare a performanţei prevăzută iniţial.
3.2.5 Amortizarea şi deprecierea
Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate necorporale cu durate limitate
de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea unor astfel
de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică (amortizare).
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă

alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare
economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie
costul (de exemplu valoarea justă).
Durata de utilizare economică / durata de viaţă utilă reprezintă:
Page 49
 perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către RNP; sau
 numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.
Imobilizările necorporale trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele
lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai
mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii
acestora este permanentă.
Dacă activele imobilizate necorporale fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în
scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea
au fost efectuate.
Un activ este afectat atunci când valoarea sa contabilă nu va fi recuperată de la utilizarea

continuă a acestuia sau din vânzarea acestuia. Ori de câte ori există indicii, o testare pentru
depreciere va fi efectuată.
Indiciile pentru efectuarea testelor de depreciere sunt:

 scădere semnificativă a valorii de piaţă a activului;
 modificări în tehnologie, pieţe, economie;
 planuri de întrerupere sau de restructurare a activităţii; sau
 dovezi evidente de uzură morală.
În cazul în care, la data bilanţului, un activ necorporal are o valoare recuperabilă mai mică decât
valoarea contabilă, se va înregistra o ajustare pentru depreciere până la această valoare.
3.2.6 Evaluarea la data bilanţului
Un activ necorporal va fi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi

ajustările cumulate de valoare stabilite cu ocazia inventarierii.
Evaluarea imobilizărilor necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar,

stabilită în funcţie de utilitatea lor, starea acestora şi preţul pieţei. Fac obiectul evaluării şi
imobilizările în curs de execuţie.
Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se

efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, astfel:
 prin înregistrarea unei amortizări suplimentare – în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă;
 prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere – în cazul în care se
constată o depreciere reversibilă a acestora.
Imobilizările necorporale vor fi evaluate de către evaluatori independenţi sau de personalul RNP
prin metoda valorii juste şi prin alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri
de numerar sau cost de înlocuire).
Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări trebuie să fie luate
la propunerea comisiei de inventariere, în baza indiciilor că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală nu mai există sau s-a
redus, funcţie de prevederile stabilite de către Comisia centrală de inventariere şi
specificul silvic.
Page 50
Inventarierea va ţine cont de prevederile OMFP Nr. 2.861/ 2009, pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, care specifică, la Art. 6. –„ Inventarierea elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere,
numite prin decizie scrisă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere,
în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică şi
economică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementărilor
contabile aplicabile”. In cazul direcţiilor silvice, preşedintele comisiei de inventariere va fi, de
regulă, directorul tehnic sau altă persoană desemnată, în cazul în care nu există postul de
director tehnic.
3.2.7. Derecunoaştere şi cedare
O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când nici un
beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea sa.
Scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale, se efectuează prin evidenţierea distinctă
a veniturilor din vânzare, a cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi a
altor cheltuieli legate de cedarea acesteia.
În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile care apar o dată cu
încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între
veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile
ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli,
după caz, în contul de profit şi pierdere, la indicatorul “Alte venituri din exploatare”, respectiv
“Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.
Principalele documente financiar-contabile pe baza cărora se inregistrează imobilizările

şi mişcarea acestora: facturi emise de terţi, deconturi de cheltuieli care atestă cheltuielile
efectuate, bonuri de consum, state de salarii, contracte de concesiune, procese verbale de
recepţie, procese verbale de predare-primire sau de recepţie finală a bunurilor care fac obiectul
concesiunii sau a aportului la patrimoniul privat al regiei sau la patrimoniul public al statului,
documentaţii întocmite de evaluator sau situaţii de reevaluare folosind metoda indicilor şi a
surselor interne şi externe, documente ce insoţesc reorganizări (fuziuni,înfiinţări, transformări),
plan de amortizare, Registrul numerelor de inventar, bonuri de mişcare, proces verbal de
scoatere din funcţiune ş.a.
3.2.8. Reguli specifice categoriilor de imobilizări necorporale
3.2.8.1. Cheltuielile de constituire
Cheltuielile de constituire sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea activităţii RNP (taxe şi
alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate şi
alte cheltuieli de această natură legate de înfiinţarea şi modificarea activităţii RNP).
RNP include cheltuielile de constituire la „Active”. Cheltuielile de constituire sunt amortizate pe o

perioadă de 1 an. Acestea trebuie prezentate în notele explicative la situaţiile financiare anuale
(Nota nr. 1 „Active imobilizate”).
Page 51
În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, se analizează înaintea
distribuirii din profituri, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat
este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Tratamentul contabil:
201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizări

6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
amortizarea imobilizărilor
La finele perioadei, după ce se amortizează integral cheltuielile de constituire, se va reflecta

scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil:
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire
3.2.8.2. Cheltuieli de dezvoltare
Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor

cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect ce vizează producţia de materiale,
dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi îmbunătăţite substanţial, înaintea de
începerea producţiei sau utilizării comerciale.
Proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, procesele, sistemele
sau serviciile noi sau îmbunătăţite sunt considerate activităţi de dezvoltare. Nu reprezintă
imobilizări necorporale de natura activelor de explorare şi de evaluare acele active care sunt în
mod clar corporale (vehicule şi echipamente).
O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern)
se recunoaşte dacă, şi numai dacă, RNP poate demonstra toate elementele următoare:
 fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie
disponibilă pentru utilizare sau vânzare;
 intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau vinde;
 capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
 modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile;
 disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură adecvate pentru a completa
dezvoltarea şi pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;
 capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe perioada
dezvoltării sale.
Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,

după caz (pct 80. - (1))
În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio

distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire
şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Întrucât legislaţia naţională nu defineşte rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele
care pot fi utilizate, potrivit legii.
Page 52
Conform Codului Silvic, art. 75, Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul
silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează,
prin hotărâre a Guvernului, în Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice "Marin Drăcea", în
coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca institut naţional cu
personalitate juridică, precum şi prin alte instituţii de drept public şi privat care au ca obiect de
activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.
Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplineşte criteriile de

recunoaştere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare şi o fază de
dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincţia între faza de cercetare şi cea de dezvoltare
ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu
acel proiect ca şi cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.
Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui
proiect intern) nu se recunoaşte. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a
unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece, în faza de
cercetare a unui proiect intern, RNP nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există şi
că aceasta va genera beneficii economice viitoare.
Cercetarea este investigaţia originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării unor

cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice ori tehnice noi, celelalte fiind considerate dezvoltare, şi se
evidenţiază ca imobilizare necorporală; aceste teme apreciate ca fiind de dezvoltare de către
inginerii silvici, respectiv de către cercetătorii din ICAS, se vor amortiza pe perioada de aplicare,
dar nu mai mult de 5 ani.
În cazul RNP, toate contractele şi facturile primite de la ICAS sau de la alte instituţii care au ca
obiect cercetarea sau dezvoltarea în domeniu, vor conţine obligatoriu viza de bun de plată cu
specificarea stadiului de cercetare sau de dezvoltare, ca şi perioada contractului sau a
perioadei de aplicare, din partea tehnică, în vederea aprecierii că sunt îndeplinite criteriile
pentru recunoaşterea acestor cheltuieli ca imobilizare necorporală şi pentru a definii perioada
de amortizare.
Exemple de activităţi de cercetare sunt:

a) activităţile al căror scop este acela de a obţine cunoştinţe noi;
b) identificarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor descoperirilor făcute prin cercetare sau
a altor cunoştinţe;
c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii;
şi
d) formularea, elaborarea, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale,
instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite.
Cheltuielile de amenajare a pădurilor au caracterul cheltuielilor curente ale perioadei,

reprezentând cheltuieli de exploatare, fiind asimilate unor cheltuieli cadastrale (conform
ordinelor interne, RNP-Romsilva constituie centralizat fondul necesar pentru decontarea
chletuielilor de amenajare pentru ocoalele silvice „în rând de amenajare”, funcţie de
cheltuielile anuale de amenajare a unui hectar de fond forestier şi de mărimea fondului
forestier domeniu public al statului administrat de fiecare direcţie silvică; Atât valoarea
obligaţiei financiare necesare constituirii sursei centralizate, care se face prin virarea de către
direcţiile silvice a unor tranşe lunare stabilite, precum şi modul de decontare a lucrărilor de
amenajare, sunt stabilite prin ordine interne.
Tratamente contabile:
Page 53
Exemplu
Faza de cercetare
Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se
efectuează înregistrările:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizări privind imobilizările
amortizarea imobilizărilor
Faza de dezvoltare
Înregistrarea în contabilitate a achiziţiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizări
Înregistrarea imobilizarilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlul gratuit sau

constate plusuri la inventar (studii, proiecte, prototipuri)
203 Cheltuieli de dezvoltare = 475 Subvenţii pentru investiţii
Înregistrarea cheltuielii de dezvoltare, la care se adaugă cheltuielile aferente brevetării

205 Concesiuni, brevete, licenţe mărci = %
203 Cheltuieli de dezvoltare
404 Furnizori de imobilizări comerciale, drepturi şi
active similare
Înregistrarea amortizarii activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare
6811 = 2803
Înregistrarea scoaterii din evidenta a activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare

- amortizate integral 2803 = 203
- neamortizate integral
% = 203
2803
6583
3.2.8.3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare
Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică dobândeşte dreptul de
utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar.
Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune

stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii
urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul
în care contractul prevede plata unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în
contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând
redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.
Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare, se amortizează pe

durata prevăzută pentru utilizarea lor de către RNP/DS care le deţine.
Tratamente contabile:
A. Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ
Page 54
a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redevenţele datorate pe
toată perioada concesionării atunci cand
Debit cont 8036
b) Înregistrarea redevenţei aferente
612 = 401
şi concomitent,
se înregistrează sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune,

chirii şi alte datorii asimilate”
Credit cont 8036
a) Achitarea datoriei faţă de furnizori:
401 = 5121
Soldul contului 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” la data de
31.12.20... reprezintă contravaloarea redevenţelor pe care entitatea le are de achitat până la
încheierea contractului de concesiune.
Înregistrările se efectuează similar până la încheierea contractului. La încheierea perioadei de

concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe, contul 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate” se soldează.
B. Situaţia în care concesiunea se poate recunoaşte ca activ
O subunitate primeşte în concesiune un imobil, împreună cu terenul aferent, aparţinând

domeniului public al statului. Prin contractul de concesiune s-a stabilit că valoarea totală a
concesiunii primite, si valoarea redevenţei trimestriale datorate.
La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreună cu
terenul aferent. Plata redevenţelor se va face trimestrial. Amortizarea concesiunii se efectuează
pe durata de folosire a acesteia, prevăzută în contractul de concesionare, prin utilizarea
metodei liniare.
a) Se înregistrează în contabilitate valoarea totală a concesiunii primite:
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci = 167
şi concomitent se înregistrează în afara bilanţului activul primit în concesiune, în debitul contului

8038 ”Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie ”
b) Înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:
6811 = 2805
Această înregistrare contabilă se repetă în fiecare lună, pe durata concesionării.
c) Achitarea redevenţei datorate pentru trimestrul I al anului, conform contractului:
Page 55
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 5121 Conturi la bănci în lei
Notă: Redevenţele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune şi plătite acestuia se

înregistrează prin articolele contabile 167 = 404 şi 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adăugată
are regimul stabilit de Codul fiscal.
În cazul în care RNP concesionează bunuri administrate, către terti, conform legii:
4111 = %706/4427, cu notificare pentru TVA la ANAF
3.2.8.4. Alte active necorporale
Alte active necorporale cuprind, în principal, licenţele de utilizare a programelor informatice

achiziţionate de la terţi pentru nevoile proprii de utilizare. Achiziţionarea se poate efectua sub
diverse forme: contract de lucrări pentru realizarea unui program informatic specific RNP,
contract de licenţă sau contract de vânzare – cumpărare (achiziţie).
Programele informatice vor fi privite, în principiu, ca un activ necorporal. Excepţie de la această

regulă: software-ul nu poate fi evaluat independent dacă, de exemplu, el este integrat în
hardware (sistem de operare). În astfel de cazuri, programul respectiv este tratat împreună cu
hardware-ul ca un singur articol mobil al activului corporal, cu excepţia hardware-urilor de
natura obiectelor de inventar.
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice ale
activului sunt consumate de către întreprindere. Dacă acesta nu poate fi determinat fidel se
utilizează metoda liniară.
Programele informatice se amortizează liniar pe o perioadă de maxim 3 ani, dacă licenţa

de utilizare nu prevede o perioadă mai mică. Acestea vor fi amortizate din luna următoare
începerii utilizării.
Costurile ulterioare, aferente modificării sistemelor software existente, se recunosc drept

cheltuieli în momentul înregistrării lor, în afara cazului în care:
 este probabil ca aceste costuri să permită sistemelor software să genereze beneficii

economice viitoare mai mari decât cele pe care le implicau standardele de performanţă
anterior evaluate, iar acest surplus de beneficii poate fi atribuit direct modificărilor efectuate;
 aceste costuri pot fi evaluate în mod rezonabil şi pot fi atribuite activului respectiv.
Această interpretare nu se referă la achiziţia software-ului destinat înlocuirii celui existent,

modernizarea sistemului peste ceea ce este necesar pentru a se permite sistemelor să
funcţioneze în continuare aşa cum se aştepta, şi recunoaşterea pierderilor din depreciere
survenite în software-ul existent.
Cheltuielile ulterioare reprezentând abonamente de service şi asistenţă de specialitate vor fi

recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul efectuării cu respectarea repartizării
temporare a cheltuielilor.
De ex, o DS achiziţionează un program de contabilitate în sumă de 30.000 lei , care urmează a

fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economică este de trei ani. Odată cu achiziţia
Page 56
programului pentru necesităţi proprii, DS achiziţionează şi licenţa în valoare de 38.000 lei,
respectiv dreptul de a multiplica şi vinde terţilor acest program, pe o perioadă de doi ani.
Deoarece se poate efectua o separare clară între cele două componente, în contabilitate ele vor
fi urmărite separat:
% = 404 Furnizori de imobilizări 68.000 lei
205 38.000 lei
208 Alte imobilizări necorporale 30.000 lei
În aceste condiţii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesităţi proprii se va

efectua pe perioada de utilizare, iar costul licenţei va fi amortizat pe o perioadă de 1 an,
sau perioada valabilităţii acesteia.
3.2.8.5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs
Imobilizările necorporale în curs cuprind, în principal, programe informatice complexe care

presupun perioade mari de implementare.
Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări, (de exemplu plăţile făcute în avans ca parte a
unui contract neterminat) sunt tratate şi prezentate ca active necorporale la valoarea nominală.
Acest tratament se aplică atât timp cât activul necorporal nu a fost furnizat, total sau parţial, de
către terţi.
3.2.9. Metodologie contabilă privind imobilizările necorporale
În continuare, este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor necorporale fără a

include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare
concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1. Achiziţia de imobilizări necorporale:

% = 404ad Se utilizează contul analitic distinct pentru tipul de furnizor.
233ad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune ulterioară datei
documentului de achiziţie sau pentru imobilizări care sunt
furnizate de mai mulţi terţi (de ex. Software + training)
20xad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune / utilizare la data
documentului de achiziţie
20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea imobilizării
2. Cheltuieli ulterioare capitalizabile:
233ad = 404ad Înregistrarea valorii costurilor ulterioare capitalizabile

20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea îmbunătăţirilor aduse la
imobilizări
3. Cheltuieli ulterioare de exploatare necapitalizate:

% = 401 Îregistrarea valorii costurilor ulterioare necapitalizabile
611
Page 57
628
4. Amortizarea imobilizărilor necorporale:
6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale
2801ad Amortizarea lunară distinct pe fiecare analitic de imobilizări
2803ad corporale
2805ad
2808ad
5. Deprecierea imobilizărilor necorporale:
 pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt reversibile:
6813 = % Valoarea deprecierii (valoare intrare - valoare inventar)
2903ad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare analitic de
2905ad imobilizări necorporale, respectiv ajustări pentru deprecierea
2933 imobilizărilor necorporale în curs de execuţie
 reluarea la venituri a deprecierilor reversibile:

% = 7813
290xad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare obiect de
2933ad evidenţă de natura imobilizărilor necorporale
 pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt ireversibile:
6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale

2801ad Valoarea deprecierii ireversibile distinct pe fiecare analitic de
2803ad imobilizări necorporale
2805ad
2808ad
1. Transferul imobilizărilor necorporale între direcţii silvice RNP:
% = 481ad/ Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la direcţii silvice /

482ad CENTRALA RNP care predă imobilizările
20xad
233ad
481ad/ = % Valoare în roşu la direcţii silvice / CENTRALA RNP care

482ad predă imobilizările
280xad Valoarea amortizării cumulate
290xad Valoarea ajustărilor de depreciere
475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii
% = 481ad/ Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la direcţii silvice /

482ad CENTRALA RNP care preia imobilizările
20xad
233ad
a481ad/ = % Valoare în negru la direcţii silvice care preia imobilizările
482ad
Page 58
2. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor necorporale:
 scoaterea din folosinţă:
% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării
280xad Valoarea amortizată
6583 Valoarea neamortizată
635x 4427 Ajustarea cotei TVA conform Cod Fiscal pentru activele
intrate dupa aderare (anul 2007)
 cedarea imobilizărilor:
461ad = 7583 Vânzarea drepturilor asupra imobilizărilor necorporale
% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării

6583 Valoarea neamortizată după caz
635x 4427 Ajustarea cotei TVA conform Cod Fiscal pentru activele
8.Înregistrarea avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări necorporale:
23x = 404ad Înregistrarea facturii de avans

404ad = 512ad Înregistrarea plăţii efective a avansului
233 = 404 Înregistrarea facturii de imobilizări, inclusiv avansul
404ad = 234 Înregistrarea facturii de imobilizări de închidere avans
3.3. Imobilizări corporale
3.3.1 Obiectiv

corporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu
uşurinţă informaţiile privind imobilizările corporale ale RNP. Baza pentru prezentarea acestui
capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele 92 la 116 şi 121 la 126 din OMFP nr.
3055/2009.
Potrivit OMFP nr. 3055/2009, imobilizările corporale sunt grupate în patru conturi sintetice de
gradul I, şi anume:
 terenuri şi amenajări de terenuri;

 construcţii;
 instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
 mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale.
LEGEA nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*)privind bunurile proprietate

publică**),(aplicabilă începând cu data de 1 octombrie 2011*), defineşte domeniul public şi
privat al statului, dupa cum urmează:
Art. 3 (1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constituţie,
din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri
care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat
sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.
Page 59
(2) Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din
Constituţie, din cele prevazute la pct. I din anexa, precum şi din alte bunuri de uz sau de interes
public naţional, declarate ca atare prin lege.
Art. 4 Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri
aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate
privată.
CAP. 2
Regimul juridic al proprietăţii publice
ART. 8 (1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului ... în domeniul public al
acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, dupa caz, prin hotărâre a Guvernului...
ART. 9
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi
administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotărâre a Guvernului.
ART. 10 (2) Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre
a Guvernului, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.
RNP administrează fondul forestier naţional proprietatea publică a statului, conform

Codului silvic, Art. 11:
(1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a

Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepţia
terenurilor aferente activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva
(4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier
proprietate publică a statului pe care îl administrează, activităţi nespecifice administrării
acestuia, numai în condiţiile legii.
(6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva din fonduri
publice şi din fondul de conservare şi regenerare devin fond forestier proprietate publică
a statului şi se intabulează ca atare.”
Fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în
condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-
mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun,
arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei
vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane,
fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de
transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
Page 60
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele
silvice;
i) perdelele forestiere de protecţie;
j) jnepenişurile;
k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.
Imobilizările corporale reprezintă active care:

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Teren fără clădiri reprezintă terenul achiziţionat de RNP pentru exploatare pe termen
lung şi pe care nu există clădiri sau alte structuri similare. Terenul va fi capitalizat imediat ce
dreptul de proprietate a fost transferat şi cel mai târziu la data la care dreptul de proprietate a
fost înscris la biroul de carte funciară şi/sau în amenajamentele silvice.
Terenul fără clădiri include şi următoarele cazuri speciale:
 teren concesionat (arendat) pe care au fost ridicate clădiri de către arendaş, cu condiţia
ca un transfer ulterior al clădirilor să nu fie nici prevăzut, nici aşteptat la sfârşitul termenului de
arendare;
 teren pe care au fost construite clădiri de terţi, ca urmare a unui contract de arendare pe
termen lung;
 teren cu clădiri ale terţei părţi, daca s-a stabilit prin contract ca acestea vor fi mutate mai
târziu.
 Terenurile achiziţionate din fondul de conservare si regenerare a padurilor se

evidenţiază în patrimoniul public al statului pe baza contractului de vănzare- cumpărare
autentificate notarial
 Terenurile preluate conform Codului Silvic precum şi cele primite prin donaţii se
înregistrează în contabilitate la valoarea de piaţă stabilită de preferinţă, de un evaluator
independent, evidenţiindu-se în conturi în afara bilanţului, în contul 8038” Bunuri publice primite
în administrare, concesiune şi cu chirie ‘, Conform Ord 3055, punctul 242. –
Terenul cu vegetaţie forestieră , conform Legii 213/1998, art.3, Lista anexă,

constituie bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului, astfel :
“LISTA cuprinzând unele bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor
administrativ-teritoriale
I. Domeniul public al statului este alcatuit din următoarele bunuri*):
4. pădurile şi terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, de
producţie ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive
incluse în amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier naţional şi nu sunt
proprietate privată;
5. terenurile care au aparţinut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945; terenurile
obţinute prin lucrări de îndiguiri, de desecări şi de combatere a eroziunii solului; terenurile
institutelor şi staţiunilor de cercetări ştiinţifice şi ale unităţilor de învăţământ agricol şi silvic,
destinate cercetării şi producerii de seminţe şi de material săditor din categoriile biologice şi de
animale de rasă;
Page 61
6. parcurile naţionale;
7. rezervaţţile naturale şi monumentele naturii”.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor (altele decât cele
împădurite )şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în
cheltuielile de exploatare într-o perioadă de maximum 10 ani.
Terenul cu clădiri este terenul care este deţinut de regie pe termen lung pentru utilizarea lui in
activitatea curentă şi are clădiri pe el. Asemenea clădiri pot fi:
1. Clădiri productive:secţii pentru prelucrarea lemnului; spaţii pentru prelucrarea fructelor de
pădure şi ciupercilor comestibile; ateliere pentru împletituri; spaţii de incubaţie, depozite de
hrană şi alte clădiri în păstrăvarii şi fazanerii; spaţii pentru creşterea cabalinelor şi alte spaţţi cu
caracter similar; spaţii comerciale; alte spaţii cu destinaţie productivă.
Page 62
2.Sedii administrative;sediul RNP; sedii direcţii silvice; sedii muzeu; sedii ICAS;
 sedii ocoale silvice;
 sedii secţii de producţie;
 sedii cantoane silvice;
 sedii cabane muncitori;
 sedii cabane vânătoare;
 alte clădiri accesorii.

3. Clădiri rezidenţiale
 locuinţe de intervenţie;
 case de oaspeţi;
 case de odihnă;
 alte clădiri cu destinaţie rezidenţială.
Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt
achiziţionate împreună. O creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează
determinarea valorii amortizabile a clădirii.
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.
Clădirile rezidenţiale includ construcţiile care sunt destinate pe termen lung în scopuri
rezidenţiale, cum ar fi: locuinţe de intervenţie pentru angajaţi, cantoane silvice, case de oaspeţi,
case de odihnă, grădiniţe de copii şi clădiri folosite pentru servicii sociale similare.
Pentru definirea clădirilor şi pentru clasificarea la categoria “Clădiri” a părţilor din clădiri, atunci
când există un dubiu privind destinaţia lor, se va ţine cont de faptul că acestea pot fi văzute din
punct de vedere economic ca parte a unei clădiri şi vor fi incluse în bilanţ la categoria
“Construcţii” (de exemplu: instalaţiile electrice şi de apă, echipamentul de încălzire şi
aclimatizare, când nu poate fi detaşat de clădire, lifturi de personal şi altele).
Cladire este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de
denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea
de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar
elementele structurale de baza ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele
din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.
Clădirile sunt atât cele intrate prin achiziţie – cumpărare, câţ şi cele construite cu terţi sau
realizate prin efort propriu, de către ocolul silvic sau de către pădurar, prin muncă voluntară.
Mijloacele care nu au o utilizare uniformă şi nici o relaţie funcţională cu clădirea, dar servesc
direct procesul de producţie vor fi tratate ca active fixe mobile (echipamentul din atelierele de
producţie) şi vor fi prezentate la “Instalaţii tehnice”. Sunt incluse aici: generatoarele de energie,
încălzirea si aclimatizarea care servesc procesul productiv, lifturi de mărfuri etc.
Daca este cumpărat un teren pe care au fost construite clădiri, costul de achiziţie va fi împărţit
în costul terenului şi cel al clădirii, fie din faza de achiziţie sau ulterior prin evaluare de preferat,
de către un evaluator independent autorizat.
În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea
sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului.
Acelaşi tratament contabil se aplică şi cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii
demolate.
Page 63
Clădiri pe teren concesionat. Clădirile rezidenţiale, pentru birouri, secţii de producţie şi alte
clădiri care sunt ridicate ca urmare a unui aranjament contractual (de ex. contract de închiriere)
vor fi înregistrate ca şi “Construcţii”. Aceste clădiri vor fi înregistrate la preţul de achiziţie sau de
construcţie.
Dacă dreptul de proprietate asupra clădirilor este transferat la finele termenului de închiriere
către proprietarul terenului conform legii civile (contractului), amortizarea calculată până la
sfârşitul contractului trebuie făcuta cel puţin până la valoarea pe care proprietarul terenului
trebuie să o plătească pentru clădirea transferată lui, în condiţiile stabilite în contractele de
închiriere.
Daca proprietatea clădirilor nu este transferată proprietarului terenului (unde terenul şi clădirile
sunt numai temporar legate) şi dacă nu există intenţia de a transfera proprietatea clădirilor către
proprietarul terenului, clădirea trebuie să fie amortizată pe durata perioadei de închiriere,
incluzând în valoare şi costurile demolării, cu excepţia cazului în care se poate constitui dreptul
de servitute, prin care să se poată folosi în continuare clădirea . Respectiv, dacă există un
angajament de restituire a terenului la starea sa de dinainte de închiriere, este necesară
constituirea unui provizion pentru costurile legate de acest angajament. Aceste cheltueli vor fi
recunoscute prin intermediul amortizării pe toată durata de funcţionare a mijlocului fix.
Construcţiile proprietate publică cuprind:

- drumurile auto forestiere si CFF;
- corectare torenţi şi poduri;
- construcţii aferente hergheliilor, depozite de cabaline, alte anexe aferente.
Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru:
gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în
caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor
sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul
pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora (Art. 83 Cod
silvic).
Acestea sunt utilizate pentru activitatea curentă de producţie, cu influenţa directă asupra
realizării de venituri (implicit a cifrei de afaceri şi a veniturilor structurii care le
administrează) specifice activităţţi silvice.
Echipamente tehnologice ( maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru). Sunt reprezentate de

toate echipamentele utilizate în procesul de execuţie a lucrărilor, serviciilor şi produselor regiei.
Momentul la care echipamentul tehnic si maşinile vor fi capitalizate este cel la care riscurile şi
beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate – la achiziţie (data punerii în funcţiune) şi, în
cazul producerii în cadrul regiei, la data când utilajul este complet terminat şi recepţionat.
Plăţile în avans către furnizori vor fi înregistrate ca “Avansuri acordate pentru imobilizări
corporale”, iar costurile de producţie în curs de execuţie vor fi repartizate la “Imobilizări
corporale în curs de execuţie”
În unele cazuri, când componentele unui activ au durate de viaţă diferite, (impunându-se rate şi
metode de amortizare diferite) sau aduc beneficii regiei în mod diferit, ele vor fi contabilizate în
mod separat, iar cheltuielile totale privind activul se pot aloca asupra părţilor sale componente.
Piesele de schimb şi echipamentul de interes major, se pot considera în categoria imobilizărilor

corporale, atunci când Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se aşteaptă a le folosi pe mai
Page 64
multe perioade. Durata lor de amortizare nu poate depăşi durata de viaţă utilă a respectivului
activ imobilizat.
Software-ul cumpărat contra echivalent bănesc care va fi utilizat pentru funcţionarea utilajului
tehnic sau al maşinilor este din punct de vedere economic parte a activului fix corporal folosit de
entitate. El va fi deci înregistrat ca o componentă a utilajului sau maşinilor din activele fixe
corporale.
Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare. Imobilizările înregistrate în acest capitol din
bilanţ includ mijloacele fixe necesare şi existente într-o entitate care nu sunt folosite direct
pentru realizarea producţiei, lucrărilor sau execuţiei serviciilor având destinaţia controlului şi
menţinerii parametrilor tehnici ai instalaţilor productive şi a verificării produselor realizate.
Mijloace de transport. Sunt acele active de natura imobilizărilor corporale utilizate la transportul
bunurilor materiale si a persoanelor.
Mijloace de transport se pot regăsi sub forma:
Page 65
 bunuri pentru transportul produselor şi a materialelor (autobasculante, remorci,
tractoare, autoplatforme etc.)
 bunurilor care asigură transportul în secţiile de producţie (poduri rulante, încărcătoare,
multicare, etc.)
 mijloace de transport persoane (autoturisme, microbuze, remorci special amenajate, etc.
Animale şi plantaţii. Cuprind animalele de muncă şi pază, precum ar fi zimbrii, cabaline,

plantaţii de pomi fructiferi, plantaţii de răchită etc.
Mobilier, aparatură, birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi

alte active corporale. Sunt bunurile care asigură de regulă desfăşurarea proceselor
manageriale dar şi condiţiile desfăşurării proceselor economice cu respectarea normelor de
protecţie a valorilor umane şi materiale.
Nu sunt considerate imobilizări corporale bunurile menţionate la art. 6 din Legea nr.15/1994:
 motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, destinate înlocuirii

componentelor uzate, sau in scopul efectuării unor mici modernizări ‚n cadrul lucrărilor de
reparaţii.Cheltuielile privind reparaţiile de orice fel, ce se fac la mijloacele fixe, care au ca scop
restabilirea stării tehnice iniţiale prin înlocuirea componentelor uzate. Recuperarea acestor
cheltuieli’in unităţile Regiei Naţionale a P+durilor - Romsilva se face prin includerea in
cheltuielile de exploatare integral, la momentul efectuări;
 sculele, instrumentele ăi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor
produse ‚n serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi durata lor de
funcţionare normală;
 construcţiile şi instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii;
 animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la
îngrăşat, pasările şi coloniile de albine;
 pădurile;
 investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor de foraj pentru alimentarea cu a+a care
nu a dat rezultate, dar care, din motive geologo-tehnice ăi economice obiective, nu pot fi
exploatate;
 prototipurile, atât timp cât servesc ca model de executarea producţiei de serie, inclusiv
seria zero, sau sunt supuse încercărilor ‚n vederea omologării la producător;
 echipamentul de protecţie ăi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de
pat, indiferent de valoarea şi durata lor de utilizare.
3.3.2 Recunoaşterea activelor corporale

3.3.2.1.Reguli generale de recunoaştere a activelor corporale
Imobilizările corporale sunt activele deţinute de RNP pentru a fi utilizate în producţia de bunuri
sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.
Imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ atunci când se respectă, cumulativ, cele două
criterii de mai jos:
Page 66
 este posibilă generarea către RNP de beneficii economice viitoare provenite din utilizarea
activului pentru o perioadă mai mare de un an; şi
 costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Pentru a stabili dacă un element satisface primul criteriu de recunoaştere, RNP va determina
gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza datelor disponibile în
momentul recunoaşterii iniţiale a acestuia. Dacă această certitudine există, premiza că aceasta
va primi avantajele cuvenite din utilizarea activului, respectiv va suporta şi riscurile aferente
nerealizării.
În cazul în care există active care sunt utilizate pentru sporirea gradului de siguranţă sau de
protecţie a mediului şi care nu duc la obţinerea de beneficii economice viitoare ele sunt
considerate active pentru că funcţionează împreună cu alte active pentru care produc beneficii.
Al doilea criteriu de recunoaştere este de obicei satisfăcut întrucât tranzacţia de schimb,

evidenţiind cumpărarea activului, identifică astfel costul acestuia. În cazul unui activ imobilizat
construit de RNP, o măsurare obiectivă a costului poate fi făcută prin intermediul tranzacţiilor cu
terţii pentru achiziţionarea de materiale, forţă de muncă folosită şi alte intrări utilizate în procesul
de realizare a activului.
Intrările de active care îndeplinesc aceste criterii de recunoaştere sunt tratate de RNP ca
imobilizări corporale, dacă valoarea lor de intrare este mai mare decât limita stabilită prin
decizia Consiliului de Administraţie. La data adoptării prezentului manual activele cu o durată de
utilizare mai mare de un an şi cu o valoare mai mică de 2500 lei (valoare fiscală) sunt
recunoscute pe cost, la momentul dării în folosinţă.
Nu se supun acestui tratament activele care indiferent de valoarea de intrare sunt considerate
imobilizări corporale:
cum ar fi:
 clădiri;
 construcţii;
 echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru);
 mijloace de transport de orice fel;
 animale si plantaţii;
 arme de foc: pistoale, arme de pază, arme de vânătoare etc
.
Acestea rămân în evidenţă ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar şi urmează regimul
de scoatere din folosinţă şi de casare a mijloacelor fixe.
În cazul imobilizărilor cedate ca efect al legilor de reconstituire a proprietăţii,

neamortizate integral, valoarea ramasă neamortizată constituie cheltuială a perioadei.
Costurile suportate de RNP în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract
de închiriere sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea RNP la imobilizări
corporale, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.
3.3.2.2.Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public
RNP evidenţiază în conturi bilanţiere, în baza legislaţiei în vigoare, următoarele:
Page 67
 Bunurile finanţate din fonduri speciale pentru care nu s-au finalizat procedurile de
actualizare a inventarului bunurilor aparţinând domeniului public şi a contractului de
concesiune;
 Terenurile achiziţionate din surse proprii din fondul de conservare si regenerare conform
prevederilor codului silvic care sunt inregistrate atat în amenajamente silvice, cât şi la oficiul
de cadastru imobiliar.
 Bunurile prevăzute la alineatul precedent, se vor evidenţia în conturi analitice distincte şi se
vor aplica tratamentele contabile generale, cu excepţia aspectelor în care prezentul Manual
specifică alt tratament contabil.
 Fondul forestier, definit prin Legea 46/2008 Codul silvic, cuprins în amenajamentele silvice,
ca şi în HG 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din
domeniul public al statului, se va evidenţia în Notele explicative anexe la Situaţiile
financiare anuale, ca suprafaţă , conform amenajamentelor silvice, raportate în SILV1.
Imobilizările corporale de natura bunurilor de domeniului public sunt cuprinse în inventarul

public (conform OMEF nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi
actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului), după
cum urmează:
 imobilizări finanţate din surse proprii în bunurile publice, după recuperarea valorii
investiţiei prin intermediul amortizării;
 imobilizări finanţate din surse bugetare în bunurile publice, după data punerii în
funcţiune (nu sunt supuse amortizării);
 imobilizări finanţate din surse asimilate subvenţiilor, după recuperarea valorii
investiţiei prin intermediul amortizării (simultan valoarea subvenţiilor aferentă
amortizării este recunoscută la venituri).
In inventarul bunurilor din domeniul public al statului nu sunt cuprinse bunurile şi valorile
aferente, efectuate din surse proprii de finanţare, decât dupã recuperarea amortizarii
investiţiei, astfel:
- investiţiile efectuate din surse proprii de finanţare la bunurile date în concesiune, cu chirie,
sau date în folosinţă gratuită;
- investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în
concesiune sau atribuite sub orice formă societãţilor/companiilor naţionale ori societãţilor
comerciale, dupã caz;
- investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în
administrare regiilor autonome;
- orice alte investiţii din surse proprii efectuate la bunurile din domeniul public al statului,
conform prevederilor legale în vigoare.
3.3.3.Recunoaştere şi evaluare iniţială
Evaluarea imobilizărilor corporale se realizează atât la intrarea mijlocului fix în patrimoniu, cât şi
anual la încheierea fiecărui exerciţiu financiar în cadrul procedurii de inventariere.
Bunurile de natura activelor fixe vor fi evaluate la intrarea în patrimoniu conform principiului
costului istoric la:
 costul de achiziţie;
Page 68
 costul de producţie;
 valoarea justă.
3.3.3.1.Costul de achiziţie
Costul unei imobilizări corporale este format din:

 preţul de cumpărare;
 costuri suplimentare de achiziţie direct legate de punerea în funcţiune a imobilizării;
 costuri dezafectare şi restaurare a amplasamentului.
Toate reducerile comerciale obţinute de entitate sunt scăzute pentru calculul costului de
achiziţie.
Preţul de cumpărare
Reprezintă suma care va fi plătită, în numerar sau echivalente ale numerarului, pentru
cumpărarea unui anumit activ. Preţul este suma netă (exclusiv TVA) înscrisă în documentele de
achiziţie (factură, contract de vânzare – cumpărare etc.).
Costuri suplimentare de achiziţie
Sunt reprezentate de toate cheltuielile adiţionale pentru un activ apărute la punerea lui în stare
de funcţionare (costuri suplimentare de achiziţie) sunt parte a costului de achiziţie adăugate la
preţul de achiziţie. Acestea cuprind:
 taxele vamale;
 taxele nerecuperabile;
 cheltuielile legate de punerea în funcţiune;
 costuri de amenajare a amplasamentului;
 costuri de montaj;
 costuri iniţiale de livrare şi manipulare;
 cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare;
 onorariile profesionale plătite arhitecţilor, experţilor etc.;
 costurile îndatorării direct atribuibile, numai în cazul investiţiilor cu ciclu lung de producţie
(peste un an), de la data începerii efectuării investiţiei până la punerea acesteia în funcţiune;
 costuri de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete
provenite din vânzarea bunurilor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi
condiţia de funcţionare.
Nu sunt recunoscute în costurile de achiziţie a unei construcţii, cheltuielile cu demolarea

şi cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a altei construcţii aflată pe
amplasamentul celei noi.
Costuri privind dezafectarea şi restaurarea amplasamentului
RNP nu include în costul unei imobilizări corporale şi costurile estimate iniţial cu demontarea
şi/sau mutarea acesteia la scoaterea din evidenţă, precum şi cu restaurarea amplasamentului
pe care este poziţionată imobilizarea. Costurile efective cu demontarea şi mutarea imobilizării
corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc ca şi cheltuială a
perioadei.
Page 69
3.3.3.2.Costul de producţie
Costurile pentru bunurile produse în regie proprie sunt determinate folosind aceleaşi principii ca
şi pentru un activ achiziţionat. Costurile istorice de producţie pentru toate activele capitalizate la
începutul anului fiscal vor fi redate aici. Cheltuielile reprezentând rebuturile, manopera sau alte
resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut nu sunt
incluse în costul activului.
Costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei şi anume:

materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli
directe de producţie, costul proiectării produselor şi cota cheltuielilor indirecte de producţie
alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
Exemple de cheltuieli încadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt: costurile de amenajare a
amplasamentului; costurile iniţiale de livrare şi manipulare; costurile de instalare şi asamblare;
costurile de testare a funcţionării corecte a activului; onorarii profesionale şi comisioane achitate
în legătură cu activul etc.
3.3.3.3.Valoarea justă
Bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere sunt înregistrate iniţial la
valoarea justă în corespondenţă cu, contul 4753 „Donaţii pentru investiţii”, respectiv 4754
„Plusuri de inventar de natura imobilizărilor corporale”.
3.3.4.Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale vor fi recunoscute, de regulă, drept
cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
Cheltuieli privind reparaţiile sau întreţinerea imobilizărilor corporale sunt făcute cu scopul de a
obţine sau de a păstra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care RNP se aşteaptă să le
obţină pe baza performanţelor estimate iniţial. Aceste cheltuieli sunt recunoscute în contul de
profit şi pierdere atunci când ele se efectuează.
Cheltuielile ulterioare, aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja
recunoscut, vor fi adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că se
vor obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de performantele estimate iniţial sau
că se prelungeşte durata de utilizare a acestuia. Cheltuielile ulterioare privind imobilizările
corporale vor fi recunoscute ca şi activ numai când acea cheltuială îmbunătăţeşte starea
activului, cu aprobarea conducerii la propunerea compartimentului de resort.
Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin
reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.
Îmbunătăţiri care duc la creşterea de beneficii economice:
 modificarea unei imobilizări corporale pentru a extinde durata sa de viaţă utilă, incluzând
sporirea capacităţii acesteia;
 modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe, în vederea îmbunătăţirii calităţii
producţiei, creşterii randamentului etc.;
 modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe pentru reducerea substanţială a
costurilor de exploatare estimate iniţial.
Page 70
Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizările corporale, care au componente cu durate de
viaţă diferite şi pentru care nu s-a efectuat înregistrarea distinctă în funcţie de durata estimată
de utilizare, vor fi tratate astfel:
 valoarea componentei înlocuite prin programul de investiţii şi amortizarea aferentă vor fi

eliminate din valoarea contabilă a imobilizării principale, dacă se dispune de informaţiile
necesare;
 costul de achiziţie al componentei noi va majora valoarea imobilizării corporale principale,
dacă durata rămasă de viaţă a imobilizării corporale principale coincide cu durata de viaţă a
componentei noi, achiziţionată prin programul de investiţii;
 costul de achiziţie al componentei noi se va înregistra ca imobilizare corporală distinctă
(număr inventar nou) dacă durata rămasă a imobilizării corporale principale diferă de cea a
componentei înlocuite prin programul de investiţii.
Dacă componenta înlocuită mai poate fi utilizată după repararea acesteia, aceasta se
evidenţiază în conturi de stocuri la valoarea rămasă la care se adaugă costurile de transport şi
reparaţii facturate de terţi.
Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate de RNP în baza

unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, concesiune sau alte contracte similare se
evidenţiază în contabilitatea RNP, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.
Modernizări ale activelor de natura patrimoniului public
Investiţiile făcute de RNP, din surse proprii asupra bunurilor care fac obiectul contractului de
concesiune, şi/sau finanţare nerambursabilă, sunt capitalizate şi se amortizează pe durata
rămasă de viaţă a activului, dar care să nu depăşească perioada de valabilitate a contractului
de concesiune şi/sau finanţare, respectiv reîntregrâd valoarea bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului după amortizarea integrală a acestora.
3.3.5.Amortizarea şi deprecierea
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează din luna următoare punerii în funcţiune a

acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare
economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.
Valoarea amortizabilă este valoarea de intrare sau o altă valoare substituită acesteia în situaţiile
financiare.
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă

alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare
economică.
3.3.5.1.Duratele normale de utilizare
RNP utilizează un catalog propriu de clasificare a activelor imobilizate corporale, transmise de

RNP cu adresa nr. 13399/05.12.2005, care reprezintă un extras din catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe stabilit prin legislaţia
românească (HG nr. 2139/2004), duratele fiind stabilite de o comisie tehnică numită la nivelul
RNP. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase şi subclase.
Duratele stabilite în catalogul propriu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Page 71
Duratele de viaţă şi metoda amortizării vor fi revizuite periodic de către directia dezvoltare a
RNP-ului, aprobate in CA al RNP.
3.3.5.2. Întreruperea utilizării
Conservarea
Atunci când imobilizările corporale sunt trecute în conservare, durata de amortizare va fi

revizuită în mod corespunzător, iar amortizarea va fi întreruptă pe toată perioada conservării, cu
respectarea legislatiei in vigoare, pentru respectarea alocării sistematice a valorii amortizabile
pe întreaga durată de utilizare economică.
Recuperarea amortizării se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de

utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.
Întreruperea utilizării datorată modernizărilor
Atunci când o imobilizare corporală nu este utilizată datorită efectuării unor lucrări de
modernizare, amortizarea nu va fi întreruptă, iar recuperarea valorii rămase la care se adaugă
valoarea costurilor de modernizare se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata
normală de utilizare rămasă, sau pe noua durată de viaţă rămasă estimată de „Comisia de
înregistrare a mijloacelor fixe”, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.
3.3.5.3.Amortizarea imobilizărilor reevaluate
Valoarea amortizabilă a imobilizărilor reevaluate este reprezentată de valoarea reevaluată.

Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării
acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică,
corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr.
3055/2009).
3.3.5.4.Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor asupra bunurilor de natura

patrimoniului public
Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor efectuate asupra bunurilor de natura

patrimoniului public finanţate din surse proprii se efectuează pe durata de viaţă utilă (conform
catalogului propriu de clasificare), dar, ca exceptie aprobata, să nu depăşească perioada de
valabilitate a contractului de concesiune şi/sau finanţare din fonduri nerambursabile, cu
respectarea legislaţiei fiscale( se corelează cu prevederile de la capitolul 3.3.2.2 Reguli specifice
investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public).
3.3.5.5.Metoda de amortizare
RNP utilizează metoda amortizării liniare care împarte valoarea de intrare în sume egale de-a
lungul duratei de viaţă probabile a activelor în cauză, începând cu luna următoare punerii în
funcţiune.
Având în vedere structura activelor corporale din unităţile Regiei Naţionale a Padurilor -
Romsilva, metoda de amortizare care se va utiliza va fi cea liniară iar valoarea reziduală este
considerată „zero”.
Page 72
Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscută ca o cheltuială,
inclusiv în cazul în care ea este inclusă în valoarea contabilă a unui activ prin utilizarea
conturilor de venituri din producţia de imobilizări.
În unităţile Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva valoarea rămasă neamortizată se va

recupera prin includerea în cheltuielile de exploatare pe perioada exerciţiului financiar curent.
3.3.5.6.Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital
TVA deductibilă aferentă bunurilor de capital (achiziţionate, fabricate sau modernizate), aşa cum
sunt definite la art.149 din Codul Fiscal va fi ajustată conform prevederilor şi dispoziţiilor legale.
În vederea ajustării TVA deductibilă aferentă bunurilor de capital, RNP şi subunităţile acesteia
sunt obligate să ţină Registrul bunurilor de capital, în care să se evidenţieze pentru fiecare
bun de capital, astfel cum este definit la art.149, alin.1 din Codul Fiscal, următoarele informaţii:
- Data achiziţiei, fabricării, finalizării construirii sau transformării / modernizării;

- Valoarea (baza de impozitare a bunului de capital);
- Taxa deductibilă aferentă bunului de capital;
- Taxa dedusă;
- Ajustările efectuate conform art.149 alin.(4) din Codul Fiscal.
RNP – Romsilva şi subunităţile acesteia vor ţine Registrul bunurilor de capital doar
pentru activele care nu sunt utilizate sau sunt înstrăinate astfel:
- pe o perioadă mai mică de 5 ani (în cazul celor achiziţionate sau fabricate, altele
decât construcţiile sau modernizările),
- pe o perioada mai mica de 20 de ani (pentru construcţii sau achiziţii de bunuri
imobiliare inclusiv modernizări a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea iniţială
a bunurilor modernizate).
3.3.5.7.Deprecierea
Ajustarea pentru depreciere, se va recunoaşte, de regulă, cu ocazia inventarierii, în contul de

profit şi pierdere atunci când valoarea contabilă a unui activ depăşeşte valoarea utilă sau de
inventar.
Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara
constatării faptice făcute de experţii tehnici sau de specialiştii RNP cu ocazia inventarierii, pot fi
luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.
Sursele externe de informaţii evidenţiază aspecte precum:
 scăderea semnificativă a valorii de piaţă a activului mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca
rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
 modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, asupra mediului tehnologic,
comercial, economic sau juridic în care RNP îşi desfăşoară activitatea.
Sursele interne de informaţii evidenţiază aspecte precum:
 uzură fizică sau morală a imobilizării;
Page 73
 modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, ale gradului sau modului în care
imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată (restructurare, întreruperea
activităţii, neutilizare etc.);
 numerarul necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau
întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;
 rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget.
Ajustările de depreciere sunt înregistrate în contabilitate, astfel:
 reducerea rezervei din reevaluare înregistrată pentru respectivul activ, în limita constituirii
acesteia;
 cheltuială suplimentară cu amortizarea pentru deprecieri ireversibile; sau
 cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierile considerate
reversibile.
O pierdere de natură tehnică apare dacă există o pierdere mare de valoare din anumite cauze
(ex. avarierea sau distrugerea activului) şi se înregistrează pe cheltuieli la data constatării.
O deteriorare de natură economică temporară apare dacă posibilităţile economice de folosire a

unui activ fix sunt influenţate negativ din cauza unor împrejurări excepţionale (de ex.: tehnologii
noi, închiderea unui producător de energie etc.).
Ajustările de depreciere vor fi reluate la venituri pe măsura ce costurile de remediere vor fi

recunoscute în contul de profit şi pierdere.
Deciziile privind reluarea deprecierilor înregistrate în conturile de ajustări au la bază, de regulă,

constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai
există sau s-a redus. La această evaluare se va ţine cont de sursele externe şi interne de
informaţii.
3.3.6.Evaluare la data bilanţului

3.3.6.1.Evaluarea la fiecare dată a bilanţului
Evaluarea imobilizărilor corporale se efectuează la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar cu ocazia

inventarierii efectuate potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice, în scopul
prezentării în situaţiile financiare.
Imobilizările sunt prezentate în bilanţ la valoarea de intrare din care se scad ajustările cumulate
de valoare. Ajustările cumulate de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare
amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau
pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.
Pentru imobilizările corporale la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere
întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de înregistrare a acestora pe seama
unei amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile), sau
pe seama contului de depreciere (pentru deprecierile considerate reversibile) arătând cauzele
care au determinat aceste deprecieri. Înregistrarea în contabilitate a acestora se va efectua
numai după aprobarea de Directorul general sau Consiliul de Administraţie, a Procesului verbal
întocmit de Comisia Centrală de inventariere, funcţie de limitele de competenţe în vigoare.
Page 74
3.3.6.2.Reevaluarea
RNP a optat pentru prezentarea imobilizărilor corporale la valoarea reevaluată care se

substituie valorii de intrare a imobilizărilor.
Evaluarea imobilizărilor după intrarea acestuia în patrimoniu se realizează de către o persoană

independentă, un evaluator independent care trebuie să stabilească valoarea justă a acestuia.
sau prin folosirea de indici statistici sau alte criterii conform deciziei anuale a conducerii RNP.
Reevaluările se efectuează, de regulă, de experţi evaluatori independenţi, sau alte persoane

desemnate de conducerea unitatii, astfel încât valoarea contabilă să nu difere în mod
semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului,
conform legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie.
Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita

reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Dacă un activ imobilizat este reevaluat,
toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când
nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.
Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă
pentru acel activ, activul va fi prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.
Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării
acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică,
corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr.
3055/2009).
În accepţiunea RNP, o piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
 elementele comercializate sunt omogene;

 pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi
 preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi.
Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o
piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data
ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.
Frecvenţa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale în cauză. În

cazul în care valoarea justă a unui activ reevaluat diferă semnificativ de valoarea contabilă,
atunci este necesară o nouă reevaluare. Unele imobilizări corporale pot suferi modificări
semnificative şi fluctuante ale valorii juste, necesitând, prin urmare, reevaluări anuale. Pentru
imobilizările corporale ale căror valori juste nu suferă modificări semnificative, nu este necesar
sa se facă reevaluări. Pentru acestea, reevaluările trebuie făcute la 3 ani.
Înregistrarea reevaluării
La reevaluarea unei imobilizări corporale şi/sau necorporale, amortizarea cumulată la data

reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:
Page 75
 recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât
valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată.
Această metodă este folosită în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui
indice; sau
 eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma
corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului.
Această metodă este folosită pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.
Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se
tratează astfel:
 ca un venit în limita cheltuielilor cu descreşterea recunoscute la reevaluările anteriore pentru

acel activ; sau
 ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”,
cu valoarea creşterii din reevaluare diminuată cu eventualele sume recunoscute ca venit.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează
astfel:
 ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”,

cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii; sau
 ca o cheltuială cu valoarea descreşterii rămasă neacoperită de rezerva din reevaluare
înregistrată la reevaluările anteriore pentru acel activ.
Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare

trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere prin intermediul conturilor dedicate
ajustărilor de depreciere.
Înregistrarea rezultatelor reevaluării se efectuează la nivelul fiecărui activ.
Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în
rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. Câştigul se consideră realizat la
scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.
3.3.7.Cedări şi casări
Un element de natura imobilizărilor corporale trebuie scos din evidenţă la cedare sau casare,
atunci când nici un beneficiu economic viitor nu se mai aşteaptă prin utilizarea sa ulterioară.
Prin excepţie, faţă de regula generală, imobilizările corporale de natura bunurilor de domeniului
public sunt scoase din evidenţa bilanţieră la data semnării actului adiţional la contractul de
concesiune si/sau prin acte normative.
Actualizarea inventarului public se efectuează în conformitate cu OMEF nr. 1718/2011.
Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unui element de imobilizări
corporale trebuie determinate ca diferenţă între încasările nete obţinute din cedare şi valoarea
contabilă a activului, şi trebuie recunoscute ca venit sau ca şi cheltuială în contul de profit şi
pierdere.
Cedarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:
Page 76
 suma obţinută din vânzare ca venit din exploatare;
 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.
Casarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:
 valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.

 eventualele bunuri recuperate în urma casării se înregistrează ca active de natura stocurilor,
pe seama veniturilor din exploatare la valoarea realizabilă netă.
În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma
casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile
generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate
de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul
de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte cheltuieli de
exploatare”, după caz.
3.3.8.Subvenţiile pentru investiţii
Acest subcapitol se prezintă în baza prevederilor Directivei a IV-a a CEE, preluată în punctele
233 la 238 din Secţiunea 8 a Capitolului II din OMFP nr. 3055/2009.
Subvenţiile aferente activelor pot fi primite de la: Guvernul României, agenţii guvernamentale şi
alte instituţii similare naţionale şi/sau internaţionale.
În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:
 subvenţii guvernamentale;
 împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
 alte sume primite cu caracter de subvenţii.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie
este ca RNP beneficiară să cumpere, să construiască sau sa achiziţioneze active imobilizate.
În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi

plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.
O subvenţie poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi
activul sunt contabilizate la valoarea justă.
Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în

contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul
amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu
amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului

venitului amânat cu suma rambursabilă.
În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea
venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială.
Page 77
3.3.9.Imobilizări achiziţionate în leasing financiar
Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
 leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei
contractului de leasing;
 locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în
comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la
începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi
exercitată;
 durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a
bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
 valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală
cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul
de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;
 bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât
numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.
Reflectarea în contabilitate a contractelor de leasing financiar se bazează pe principiul

prevalenţei economicului asupra juridicului.
Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiţii, fiind
supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri
similare.
Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se

înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în
contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se
evidenţiază în conturi în afara bilanţului (contul 8051 „Dobânzi de plătit”).
Bunurile care fac obiectul contractelor de leasing financiar sunt recunoscute ca active
imobilizate şi ca datorii pe termen lung, la data contractului, la valoarea justă (preţul de
achiziţie) a bunului. Costurile iniţiale direct atribuibile activităţilor efectuate de locatar pentru
achiziţionarea bunului în regim de leasing financiar sunt incluse în valoarea activului imobilizat
ce face obiectul contractului.
3.3.10.Reguli specifice categoriilor de imobilizări corporale

3.3.10.1.Terenuri şi amenajări de terenuri
Terenurile şi clădirile sunt active individuale şi sunt tratate, din punct de vedere contabil în mod
distinct, chiar dacă sunt achiziţionate împreună.
Terenuri
Reprezintă terenul deţinut de RNP pentru exploatare pe termen lung.
Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat (transfer de

oportunităţi şi riscuri), cel târziu la data la care certificatul de atestare a dreptului de proprietate
sau contractul de vânzare – cumpărare a fost înscris în registrul terenurilor sau în alt registru
similar.
Page 78
Terenurile care sunt cuprinse în contractul de concesiune vor fi evidenţiate în contul special în
afara bilanţului 8038 „Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie”.
Terenurile de natura patrimoniului public, dobândite din surse proprii şi pentru care RNP deţine
titlu de proprietate obţinut în condiţiile legii, se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie,
inclusiv cheltuieli aferente achiziţiei/ întabulării.
Cheltuielile efectuate şi atribuite direct terenurilor (lucrări de amenajare, restaurări, desecări,

taxe etc.) se capitalizează şi se amortizează liniar pe o perioadă de 10 ani.
3.3.10.2.Construcţii
Transferul imobilizărilor corporale în curs de natura construcţiilor în imobilizări corporale (în

funcţiune) se efectuează la data efectuării recepţiei şi punerii în funcţiune parţiale sau integrale
a obiectivului.
Costul de achiziţie a construcţiilor este format din preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile,
precum şi toate celelalte cheltuieli direct legate de utilizarea construcţiei (costuri cu amenajarea
amplasamentului, onorariile arhitecţilor şi inginerilor, costuri iniţiale de manipulare şi livrare,
costuri de montaj şi finisare, costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului etc.).
Toate reducerile comerciale obţinute de RNP sunt scăzute pentru calculul costului de achiziţie.
În cazul în care construcţiile cuprind module, echipamente tehnice şi instalaţii, care pot fi văzute
din punct de vedere tehnic ca părţi integrante ale construcţiei dar care au o durată de utilizare
diferită de ansamblul construcţiei, acestea vor fi înregistrate ca imobilizări distincte în grupa
„Construcţii” în măsura în care se poate evalua în mod credibil costul de achiziţie. (de ex.:
branşamente, instalaţii electrice şi de apă, echipament de încălzire şi climatizare, lifturi de
personal etc.).
Instalaţiile şi echipamentele care nu au o utilizare uniformă şi relaţie funcţională cu clădirea, dar

servesc direct procesul de exploatare sau procesul administrativ vor fi tratate ca active fixe
mobile (de ex. echipamentul din secţie de producţie). Sunt incluse aici: generatoarele de
energie, încălzirea sau climatizarea care servesc procesul exploatare şi/sau administrativ.
Dacă RNP achiziţionează un activ compus dintr-o construcţie şi terenul aferent acesteia, va
solicita vânzătorului să factureze separat preţurile celor două active, iar dacă acest lucru nu
este posibil, costul de achiziţie va fi stabilit în baza unei expertize tehnice.
Deprecierea construcţiilor
Amortizarea construcţiilor noi se face aplicând metoda liniară asupra valorii amortizabile şi
duratele normate de utilizare stabilite în baza catalogului propriu al RNP.
Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se încadrează în
categoria imobilizărilor corporale.
Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix reprezintă orice imobilizare corporală, care
este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative , dacă are o durată normală de utilizare
mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului.
Page 79
Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări corporale care
să îndeplinească din punct de vedere contabil cele două condiţii (de a fi utilizate în producţie de
bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative şi de a avea o durată de utilizare economică mai mare de un an), dar să aibă o
valoare mai mică decât plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.
În funcţie de caracteristicile şi modul de utilizare a imobilizărilor corporale, pentru încadrarea

acestora în grupele şi clasele corespunzătoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004 coroborat cu adresa RNP nr.13399/05.12.2005.
3.3.10.3.Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
Sunt reprezentate de toate echipamentele utilizate pentru realizarea obiectului de activitate,

inclusiv pentru administrarea generală a RNP. Echipamentul tehnic şi maşinile conţin toate
tipurile de maşini pentru producţie inclusiv.
Echipamentele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la data în care se îndeplinesc condiţiile:
 riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate RNP la achiziţie;

 este utilizabil şi produce beneficii RNP (data punerii în funcţiune).
Utilajele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la costul lor de achiziţie sau de producţie. Nu se
capitalizează costurile de reamplasare (reasamblare) ale utilajelor tehnice şi maşinilor existente
când ele sunt deplasate în interiorul RNP.
Dacă odată cu achiziţionarea unui utilaj tehnic specific se achiziţionează şi piese de schimb
speciale, piese de rezervă speciale şi echipamentul de service care pot să fie folosite numai
pentru utilajul tehnic respectiv, adică nu pot avea altă utilizare separată, ele vor fi capitalizate
împreună cu utilajul tehnic respectiv şi înregistrate ca imobilizări corporale şi amortizate pe
durata de viaţă utilă a respectivului activ imobilizat. Alte piese de schimb vor fi incluse în active
de natura stocurilor.
Programele informatice achiziţionate odată cu o instalaţie sau aparat tehnic şi care sunt
necesare pentru funcţionarea instalaţiei sau aparatului tehnic sunt tratate ca parte a activului fix
corporal folosit de RNP. Cheltuielile ulterioare care îndeplinesc criteriile de capitalizare se vor
amortiza pe durata rămasă a activului imobilizat respectiv.
3.3.10.4.Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale
Elementele înregistrate în această grupă de active corporale imobilizate includ, în principal,

activele de uz comun ale directiilor silvice si din sediile administrative care nu sunt direct
folosite pentru realizarea activităţii de exploatare.
Imobilizările din această grupă se înregistrează la cost de achiziţie.
3.3.10.5.Imobilizări corporale în curs de execuţie şi avansuri acordate pentru imobilizări

corporale
Toate achiziţiile de imobilizări corporale, cu excepţia terenurilor, pentru care termenul de

recepţie diferă de termenul de punere în funcţiune vor fi incluse la „Imobilizări corporale în curs”.
În această categorie intră şi echipamentele facturate care necesită montaj (efectuat de
Page 80
furnizorul echipamentelor sau de altă societate), indiferent de forma în care sunt puse la
dispoziţie pentru montaj.
Avansurile acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale sunt înregistrate ca active

imobilizate (232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”), la data emiterii facturilor
întocmite de furnizorii de imobilizări.
Imobilizările achiziţionate al căror preţ de cumpărare este exprimat în valută şi pentru care se
efectuează plăţi în avans, cursul de schimb utilizat pentru partea achitată în avans este cel de la
data emiterii facturii.
3.3.11.Metodologie contabilă imobilizări corporale ale RNP
Conturi utilizate – conform Anexei 1”Plan de conturi utilizate de catre Regia Naţională a
Pădurilor-Romsilva”
În continuare este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale, fără a

include tratamentul contabil al taxei pe valoare adăugată cu scopul de a asigura o prezentare
concisă şi o utilizare facilă a acesteia, respectiv în prima parte a înregistrării specifice RNP:
Tip document in Explicaţie operaţiune Operaţiuni observaţii

baza căruia se Contabile
efectuează
operaţiunea
PATRIMONIU,ALOCAŢII BUGETARE, INVESTIŢII ÎN CURS, INTRĂRI MIJLOACE FIXE
PVRecepţie/ punere Înregistrarea în patrimoniul 4751 = 1016 se inreg.şi la M.F.

în funcţiune public de DAF sau corectări de 2122= 23112
torenţi din alocaţii bugetare
PVRecepţie Înregistrarea în patrimoniul 47587 = 1016 se inreg.şi la M.F.
public de DAF din fond de 2122= 23114
accesibilizare
PVRecepţie Înregistrarea în patrimoniul 47583 = 1016 se inreg.şi la M.F.
public de DAF în contapartidă 2122= 23115
cu masa lemnoasă
Înregistrarea în patrimoniul 47521 = 1016 se inreg.şi la M.F.
public de DAF din credite 2122= 23112
externe (BDCE)
Nota Cabaline primiţi prin transfer de 4813 = 1016 se inreg.şi la M.F.
debitare/creditare la alte direcţii silvice repartizate 21342 = 4813
de R.N.P.
H.G. Protocol DAF predate 1016 = 2122 cu dacă au fost
predare/primire valoarea amortiz. 2812
neamortizată =2122
dif.de reevaluare
10582 = 2122
Pr-vb promovare Trecerea cabalinelor din 21342=7589 La preţul stabilit
cabaline în categoria dresaj în categoria prin O.M.
categoria Herghelia Herghelia Naţională
Naţională
Decont valoric
46151=47595
Page 81
47595=1016
Cheltuieli întreţinere cai din 46152=7589 În limita sumelor
categoria Herghelia Naţională încasate
Proces verbal de Cabaline declasaţi ieşiţi din % = 21342 21343 = %
clasare patrimoniul public şi trecuţi la
patrimoniul regie
aprobat de R.N.P. De avut în vedere şi rezervele 1016 1015
din reevaluări dacă e cazul
28135 28136

Proces verbal de Trecerea tineretului cabalin în 361 = 711 în roşu cu
trecere a tineretului categoria adulţi, alţii decât cei valoarea
cabalin în trecuţi în Herghelia Naţională, înregistrată pe
patrimoniu privat al aduţti care devin patrimoniu fiecare în parte
RNP – la vârsta regiei, la aceleaşi vârste, cf
adultă OMADRP nr. 718 din 25 213X = 1015 înregistrarea în
octombrie 2006 Registrul
mijloacelor fixe
(MFNET), cu nr.
de inventar
Cheltuielile ulterioare cu adulţii
patrimoniul regiei se
înregistrează ca şi cheltuială a
perioadei (Cls. 6)
Dosar de Scoaterea cailor morţi din 1016 = 21342 dif.de reevaluare
mortalitate aprobat patrimoniul public 10582 = 21342
de MPADR
dacă au fost
amortiz.
28135=21342
Dosar de Scoaterea cailor morţi din 1015 = 21343 Idem, cu
mortalitate aprobat patrimoniul regiei analiticele
R.N.P. 28136 = 21343 respective

Dosar de clasare Scoaterea Cabalinelor moarte % = 21343 461 = %
aprobat din patrimoniul regiei
Aprobare RNP lista 1015 4481
Cabalinelor ce se 28136 4427
vând
Factura de vânzare 4481 = 7582
Cheltuiel între
data scoaterii din

patrimoniu şi
vânzare
4481 = 51211 dif.
de virat la buget
Pr-vb transfer Transfer cabaline din categoria 21342=482 Înregistrare în
Herghelia Naţională roşu la
subunitatea care
în cadrul direcţiei silvice predă
482= % Înregistrare în
1016 negru subunitatea
28135 care preia

Page 82
cabaline adulte proprietate roşu la
regie la alte direcţii silvice subunitatea care
predă
4812= % Înregistrare în
1015 negru subunitatea
28136 care preia

Factura vânzare Vânzare cabaline scoase din 461= % La preţul de
categ.H.N. vânzare
4481
4427
4481=7588 Reprezintă
valoarea
cheltuielilor cu
întreţinerea
cabalinelor din
momentul
scoaterii până în
momentul vânzării
% = 21343 Descărcarea
gestiunii la
28136 valoarea de inv.
1015

Ordin de plată Plata datoriei către buget 4481 =51211 Numai în cazul în
care venitul din
vânzare este mai
mare decât
cheltuiala cu
întreţinerea
Pr-vb transfer Transfer cabaline din categoria 21342 =4822 Înregistrare în
Herghelia Naţională în cadrul roşu
direcţiei silvice 4822 = % Înregistrare în
1016 roşu
28135

Herghelia Naţională la alte roşu
direcţii silvice 4821= % Înregistrare în
1016 roşu
2813
Subvenţii APIA Subvenţii pentru terenuri 4451=7411 Contravaloare

agricole, terenuri vanat, subvenţii APIA,
pepiniere si altele s.a
Încasare 5121=4451
Proces verbal de Înregistrarea diferenţelor din 2xxx = 10582

revaluare apr. reevaluare la mijloacele fixe
patrimoniul public
Proces verbal de Înregistrarea diferenţelor din 10582 = 28xx
revaluare apr. reevaluare a amortizării
patrimoniu public
Nota Repartizarea profitului pentru 4812 = 10685
debitare/creditare investiţii
RNP
Nota Repartizarea profitului pentru 4812 = 1061
Page 83
debitare/creditare rezerve legale
RNP
închiderea conturilor de 121 = 6xxx
cheltuieli
Nota debitare Avizarea catre RNP al 121 = 4812 4812 = 121
/creditare RNP rezultatelor nete Profit/pierdere
închiderea conturilor de venituri 7xxx = 121
Nota Facturi achitate de RNP din 4812 = 4751 404 = 4812 ,
debitare/creditare alocaţii bugetare 167=4812
RNP gar.bună exec.
Nota Facturi achitate de RNP din 4812 =47587 404 = 4812 ,
debitare/creditare fond de accesibilizare 167=4812
RNP gar.buna exec.
De RNP
47586 = 4812
4812 = 512xx
NC Reluarea provozionului pentru 1516 = 78121
impozitul amânat
NC Constituirea provizionului ptr. 6912 = 1516
Impozit amânat
Nota Constiturea provizionului ptr. 4812 = 15182
debitare/creditare Fondul de participare
RNP
NC Reluarea provozionului pentru 15182 = 78122
fondul de participare
Factura Investiţii din surse proprii % = 4041
-amenajări de terenuri şi 23111 213x = 23111
construcţii din fonduri P.V.R.
proprii(denumire obiectiv)
-instalaţii tehnice şi 2312 213x = 2312
maşini(denumire obiectiv) P.V.R.
44261

Factura -garanţia de bună execuţie 4041 = 167 Fara TVA
Factura Investiţii din alocaţii bugetare % = 4041 4812 = 4751
N.D/C. RNP
-denumire obiectiv (CT sau 23112 2122 = 23112
DAF) P.V.R.
44261 4751 = 1016
P.V.R.
Inreg.patrim.
23112=44261 cf.HG.34/2009
TVA se înreg. în
23112
conform precizari
Cod Fiscal si
Decont TVA
Factura -garanţia de bună execuţie 4041 = 167
Factura plată factură de către RNP 4041 = 4812 la ds 4812 = 5121ad la
RNP
4812 = 47521 la 47521 = 4812 la
ds RNP
Page 84
Investiţii din surse % = 4041 4812 = 47587
accesibilizare N.D/C la RNP
-denumire obiectiv( DAF) - la 23114 2122 = 23114
DS P.V.R. - la DS
44261 47587 = 1016
P.V.R. - la DS

TVA aferent lucrării - la DS 23114 = 44261
-garanţia de bună execuţie 4041 = 167

Factura Investiţii din credite externe % = 4041 4812 = 47521 la
DAF DS
-denumire obiectiv 23117 2122 = 23117
P.V.R. la DS
44261 47521 = 1016 la
DS
TVA aferent lucrare la DS 23117 = 44261 Plata TVA se face
de la bug. de stat.
-garanţia de bună execuţie 4041 = 167
Factura Investiţii din credite externe % = 4041 4812 = 47521 la

CORECTII TORENTI DS
-denumire obiectiv 23117 2122 = 23117

P.V.R. la DS
TVA aferent 44261
23117=44261
- garanţia de bună execuţie 4041 = 167
ÎInregistrare
valabilă pentru
23111 = 44261 TVA înregistrat
până la data de
31.12.2011, pentru
2121=23111
investiţiiîin curs
6811 = 281x
După amortizarea
integrală a
mijlocului fix
acesta va trece în
2122 = 2121 patimoniul public
Casări studii SF, Casare proiect 6583 = 2311 Pentru investiţii

proiecte SF, alte din surse proprii
investiţii în curs din Anulare fond 475xx = 7583 evidenţiate în
alte surse (credite 23111 (taxe,
externe, surse proiecte, avize)
bugetare,
accesibilizare) 6583=23111
Contract vanz - Valoarea achizitionat din 21112 = 4622
cumparare fonduri proprii
Contract vânzare- Valoarea terenurilor achiz. în 21111 = 4622
cumpărare vederea împăduririi public
Ordin de plată Achitare terenuri 4622 =
51211/5311

Page 85
Contract vânzare- Consum fond conservare şi 47211=1016
cumpărare înreg.în patrimoniu

Proces verbal de plus de inventar de natura 21xx = 4754
inventariere imobilizărilor patrim propriu 68xx = 281x
4754 = 758x
imobilizărilor patrim public 21xx = 4754

4754 = 1016
Aviz insoţire puieţi DS (OS) care pune la 461 = 7011 Livrarea puieţi
forestieri pentru dispoziţie puieţii către DS/OS care
lucrări de execută lucrări
reconstrucţie reconstrucţie
ecologică finanţate ecologică
de la bugetul 711 = 3312 Scăderea din
statului gestiune puieţi
5121x = 461 Încasarea de la
BS a cval puieţilor
DS (OS) care utilizează puieţii 3025 = 4622 ds Recepţionare
puieti puieţi
23112=3025
4812 RNP = Utilizare puieţi în
4751/4722 cadrul lucrărilor de
reconstrucţie
4622 = 4812 RNP ecologică
Centrala RNP 5121x = Încasarea sume
4751/4722 de la BS sau fd
ameliorare
4812 = 5121 x Plată lucrări către
DS care au pus la
ds rec ec dispoziţie puieţi
4751/4722 = 4812
ds reconstrucţie
ecol.
Recepţie finală 4751/4722=1016 Funcţie de sursa
de finanţare
2112=23112/23113
21111=2112 Concomitent cu
Întabulare
Înregistrarea stare masiv
Amortizarea investiţiei realizate din fondurile proprii ale regiei
Conform prevederilor art. 5 alin. (3) din HG 1705/2006 “în cazul bunurilor reprezentând
imobilizari finalizate, efectuate din surse proprii de finanţare, acestea vor fi cuprinse în
inventarul bunurilor din domeniul public al statului după recuperarea amortizării investiţiei,
respectiv la expirarea duratei normale de utilizare, a contractului de concesiune sau de
închiriere, potrivit prevederilor legale în vigoare, în baza unui act normativ adoptat în acest
sens.”
Page 86
6811 Cheltuieli privind amortizarea = 28121 Amortizare construcţii proprietate
privată (pentru TVA aferent suportat de RNP pâna la data de 31.12.2011)
Înregistrarea investiţiei efectuate din fonduri proprii în patrimoniul public (la finalizarea perioadei
de amortizare sau după caz a perioadei normale de utilizare în baza unui act normativ adoptat
în acest sens).
2122 Construcţii proprietate publică = 2121 Construcţii proprietate privată
28121 Amortizare construcţii proprietate privată = 1016 Patrimoniu public
Prezenta monografie contabilă se utilizează pentru investiţiile de natura corecţiilor de torenţi

finanţate din credite externe ale RNP – Romsilva.
Înregistrări generale:
1. Transferul imobilizărilor între structurile RNP:
% = 481ad/ Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la direcţiile silvice

482ad care predau imobilizările
21xxad
23xad
481ad/ = % Valoare în roşu la direcţiile silvice care predau imobilizările

482ad
105ad Valoarea rezervei din reevaluare
% = 481ad/ Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la direcţiile

482ad silvice care preiau imobilizările
21xxad
23xad
481ad/ = % Valoare în negru la direcţiile silvice care preiau imobilizările

482ad
105ad Valoarea rezervei din reevaluare
2. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor corporale:
 Scoaterea din folosinţă (totală sau parţială):
% = 21xxad Valoarea de intrare integrală a imobilizării sau parţială a unei

componente
Page 87
281xxad Valoarea amortizată
635X = 4427 Ajustarea cotei TVA conform Cod Fiscal pentru activele
În cazul în care se efectuează dezmembrarea imobilizărilor şi se obţin bunuri de natura

stocurilor:
30xxad = 7588ad Valoarea stocurilor obţinute din dezmembrare
 Cedarea imobilizărilor:
461ad = 7583 Vânzarea imobilizărilor corporale

4427 Cota TVA
% = 21xxad Valoare de intrare a imobilizării
635X = 4427 Ajustarea cotei TVA conform Cod Fiscal pentru activele
1. Transferul surplusului din reevaluare realizat (la cedare sau casare):
105ad = 1065 Soldul diferenţelor pozitive aferente imobilizărilor cedate sau
casate
3. Înregistrarea avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale:
232ad = 404ad Înregistrarea facturii de avans
404ad = 512xad Înregistrarea plăţii efective a avansului
404ad = 232ad Înregistrarea facturii de închidere avans
4. Înregistrarea trecerii imobilizărilor din domeniul public în domeniu privat al statului
8038ad Eliminarea imobilizărilor din patrimoniu public
concesionat
21xxad = 281xad Înregistrarea imobilizărilor la valoare din
inventarul bunurilor din patrimoniu public
5. Înregistrarea veniturilor din producţia proprie de imobilizări corporale ( infiinţare de răchitării,
tâmplărie pentru construcţii, împrejmuiri care se înregistrează ca imobilizări, masa lemnoasă prelucrată
pentru construcţii noi sau modernizări în regie proprie, etc), ca şi costul amenajărilor de terenuri realizate
de subunităţi
6xxx = % (3x, 4x, Înregistrare lunară cheltuieli investiţii în regie

5x) proprie
23111 = 722 Înregistrarea lunar investiţiiîin regie proprie
212 = 23111 Înregistrarea mijloace fixe producţie proprie
3.4. Imobilizări financiare

3.4.1.Obiectiv

financiare, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile
financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu
uşurinţă informaţiile privind imobilizările financiare ale RNP.
Page 88
3.4.2.Clasificare
Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate

entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care RNP este
legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte
împrumuturi.
La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de RNP la terţi.
În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele

acordate terţilor în baza unor contracte pentru care RNP percepe dobânzi, potrivit legii.
În bilanţ sunt prezentate la imobilizări financiare numai partea cu scadenţa mai mare de un an
din creanţe imobilizate, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.
3.4.3.Recunoaştere iniţială
RNP recunoaşte un activ financiar atunci şi numai atunci când acesta devine parte la
prevederile contractuale ale instrumentului, ca urmare RNP are dreptul legal de a primi numerar
sau are obligaţia de a plăti.
3.4.4.Evaluarea ulterioară a activelor financiare
Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate
pentru pierdere de valoare.
3.4.5. Metodologie contabilă imobilizări financiare
267 Creanţe imobilizate

1. Acordarea de împrumuturi pe termen lung:
267xad = 512xad Înregistrarea plăţilor reprezentând împrumuturi pe termen
lung
2. Înregistrarea garanţiilor depuse la terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:
267xad = %
4111ad Valoarea sumelor reţinute
512xad Valoarea depozitelor colaterale
3. Înregistrarea garanţiilor depuse de terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:
512xad = 267 Valoarea creantelor imobilizate incasate
4. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere:
6863 = 296xad Valoarea sumelor reţinute

296xad = 7863 Valoarea depozitelor colaterale
Page 89
4.ACTIVE CIRCULANTE
4.1. Recunoaştere şi evaluare
Recunoaştere
Un activ este clasificat ca activ circulant atunci când:
 se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al
ciclului de exploatare al întreprinderii;
 este deţinut în principal în scopul tranzacţionării;
 se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
 reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată peste
termenul de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte active se vor clasifica ca active imobilizate şi vor fi utilizate pe termen lung.
Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi
sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate ale RNP.
Clasificarea activelor RNP, în active curente şi active imobilizate, oferă informaţii utile în
legătură cu lichiditatea şi nevoia de capital circulant.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,

care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
În categoria activelor circulante se cuprind:
 stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
 creanţe;
 investiţii pe termen scurt;
 casa şi conturi la bănci.
Evaluare
Activele circulante se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie. Ajustările de

valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare
dintre cost şi valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.
4.2. Stocuri
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric, prin folosirea inventarului permanent. În
contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi
cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
Page 90
4.2.1 Recunoaştere şi evaluare
4.2.1.1 Recunoaştere
Stocurile sunt active circulante:
 deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

 în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus;
 sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
În cadrul stocurilor se cuprind:
 materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese

de schimb şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de exploatare
fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
 materialele de natura obiectelor de inventar;
 mărfurile, respectiv bunurile pe care RNP le cumpără în vederea revânzării;
 ambalajele, care includ si ambalajele refolosibile, care în mod temporar pot fi păstrate de
RNP, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
 avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;
 bunurile aflate în custodie la terţi pentru prelucrare care se înregistrează distinct în
contabilitate, pe categorii de stocuri.
De asemenea, sunt reflectate distinct în contabilitate (în grupa 32 „Stocuri în curs de

aprovizionare”) stocurile cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente,
dar care sunt în curs de aprovizionare.
Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi

beneficiilor.
În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid, însă

pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:
 bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, se vor înregistrata în activele RNP
(30x=408);
 bunuri cumpărate şi nerecepţionate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii
(32x=401).
În aplicarea celor de mai sus este necesar să se asigure:
 recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în RNP şi înregistrarea acestora la locurile

de depozitare. Bunurile materiale primite în custodie se recepţionează şi se înregistrează
distinct ca intrări în gestiune iar în contabilitate valoarea acestora se evidenţiază în conturi în
afara bilanţului;
 în cazul unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod
cert în proprietatea RNP, se procedează astfel:
o bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de

depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
Page 91
o bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune;
Transferul unei imobilizări corporale în categoria de stocuri se va face în baza pct. 3 al art. I din
ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010 si a OMFP 3055, pct 153, care precizează:
“153. - (1) Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că
aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luãrii deciziei privind
modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistreazã transferul activului din categoria
imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a
imobilizării. Dacã imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea
activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
(1^1) În înţelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat dacă şi numai dacă există o modificare
a utilizãrii imobilizãrii, evidenţiatã de începerea modernizãrii, în vederea vânzãrii. Ca urmare,
dacã o entitate decide sã cedeze o imobilizare corporalã fãrã a fi modernizatã, ea continuã sã o
trateze ca imobilizare corporalã pânã la scoaterea sa din evidenţã, şi nu ca element de stoc.
Modernizarea are semnificaţia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componentã a activului”.
4.2.1.2. Evaluarea la data intrării în gestiunea RNP
La data intrării în gestiunea RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
 la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

 la cost de producţie – pentru bunurile produse în RNP;
 la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
 la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit, constatate plus la inventariere,
precum şi pentru stocurile care se obţin din dezmembrări, demontări de active imobilizate, în
urma lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, mentenanţă.
Valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie.
Valoarea justă se determină după datele de evidenţă de pe piaţă prin evaluare efectuată de
profesionişti calificaţi în evaluare, avându-se în vedere valoarea realizabilă netă. Valoarea
realizabilă netă a stocurilor este reprezentată de preţul de vânzare estimat care ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, din care se scad costurile estimate pentru
transformarea stocurilor şi costurile estimate necesare vânzării.
Costul stocurilor include toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri
suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care acestea sunt deţinute pentru a fi
utilizate în cadrul proceselor economice.
4.2.1.3. Costul de achiziţie al stocurilor
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu
excepţia acelora pe care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de
transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei stocurilor respective.
Page 92
În costul de achiziţie sunt incluse şi cheltuielile de transport, atunci când funcţia de
aprovizionare este externalizată, de asemenea şi comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu
obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile ce sunt atribuibile direct bunurilor
respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în

sensul reducerii costului de achiziţie al stocurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se

evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”) pe seama
conturilor de terţi (articol contabil 401=609).
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:
 rabaturile – se primesc de regulă pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de

vânzare;
 remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferenţial; şi
 risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu
acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.
4.2.1.4. Alte costuri
Se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a
aduce stocurile în forma şi în locul în care sunt deţinute de RNP pentru a fi utilizate.
4.2.1.5. Valoare justă
Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între
părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o

evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.
În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a
activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte
metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.
4.2.2. Evaluarea stocurilor la inventar şi prezentarea în bilanţ
Inventarierea fizică a stocurilor se efectuează la intervale regulate (cel puţin anual) şi este
obligatorie pentru a se asigura că toate stocurile există, sunt fizic disponibile cu scopul de a
asigura evaluarea corectă în situaţiile financiare, în conformitate cu prevederile legale.
La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se aplică principiul prudenţei, ţinându-se seama de

toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.
Ajustări pentru depreciere se vor constata inclusiv pentru stocurile fără mişcare şi cu mişcare
lentă, cu excepţia stocurilor de rezervă.
Page 93
Activele de natura stocurilor nu vor fi reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea
care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Activele de natura stocurilor se prezintă la
valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate.
Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabila netă, care reprezintă valoarea
obţinută în urma valorificării stocului (prin utilizare sau vânzare), din care se scad costurile
estimate necesare vânzării.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază

distinct în contabilitate, în conturi de ajustări pentru depreciere, stocurile menţinându-se la
valoarea lor de intrare.
Comisiile de inventariere vor analiza vechimea fiecărui element al stocurilor, condiţiile de

depozitare, posibilităţile de folosire sau valorificare şi vor propune ajustarea acestora
după cum urmează:
Vechimea stocurilor Deprecieri în % din Valoare individuală
- între 12 luni şi 24 luni 50 %
- peste 24 luni 100 %
Valorile rezultate vor putea fi ajustate luându-se în considerare şi estimarea valorii

realizabile nete.
Scăderea din patrimoniu şi înregistrarea pe cheltuieli a valorii stocurilor depreciate,

atunci când se constată ca acestea nu mai pot fi consumate sau valorificate, se vor efectua
numai cu aprobarea Comitetului Director, pentru valorile în limita prevederilor Regulamentului
privind organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi limitele de competenţă ale organelor de
conducere ale unităţilor din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, în vigoare la
data Hotărârii de scadere (la data prezentului manual, aceasta este precizată la „Art.46.
“Aprobă trecerea pe costuri a valorii stocurilor de produse depreciate ireversibil, aflate în
gestiunea unităţii şi/sau a creanţelor, în limita a 50.000 lei/obiectiv, dacă acestea nu se
datorează vinovăţiei salariaţilor. Analizează şi solicită conducerii RNP-Romsilva aprobare, în
cazul valorilor mai mari de 50.000 lei/obiectiv. În contextul prezentului regulament obiectivul îl
reprezintă entitatea de produse cu aceleaşi caracteristici (gestionar, sortiment, loc de
producere/procurare ş.a.), iar în cazul creanţelor, factura care face obiectul, felul plăţii”).Pentru
sumele care depăşesc aceasta valoare în cursul exerciţiului financiar, aprobarea se va da de
Consiliul de Administraţie.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrãrilor, serviciilor şi al costurilor perioadei,

cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiarã dupã natura lor se grupeazã în
contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraţie.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de

calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, funcţie, centru etc.) încã din
momentul efectuãrii lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective.
Page 94
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe
consumate, energia consumatã în scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurãri şi
protecţia socialã etc.), alte cheltuieli directe.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe
un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei
juridice în ansamblul ei.
Cheltuielile indirecte cuprind:
- regia fixă de producţie, formatã din cheltuielile indirecte de producţie care rãmân
relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi
echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu conducerea şi
administrarea secţiilor;
- regia variabilă de producţie, care constă în cheltuielile indirecte de producţie, care
variaza în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale
şi forţa de muncă.
Atunci când costurile de producţie, de prelucrare nu se pot identifica distinct

pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale aplicate
cu consecventa (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de
echivalenta, procedeul echivalãrii cantitative a produsului secundar cu produsul
principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).
Alocarea regiei fixe asupra costurilor pe activităţi şi produse se va face pe baza unui
coeficient de repartizare calculat în funcţie de total cheltuieli directe înregistrate pe activităţile şi
produsele respective.
Regia variabilă de producţie consta în acele costuri directe de producţie care variază
direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt costurile cu
materiile prime, materialele şi forţa de muncă.
Cheltuielile generale de administraţie în unităţile din sistemul RNP includ cheltuielile

efectuate în Centrala regiei cât şi cele efectuate în Centrala direcţiilor silvice/ ICAS Bucureşti.
Regia variabilă este alocată fiecărei unităţi produsă pe baza folosirii reale a facilitaţilor
productive.
Un proces de producţie poate duce la obţinerea simultană a mai multor produse. Este cazul, de
exemplu, al produselor complementare sau cazul în care un produs este principalul şi altul este
un produs secundar.
Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte,
acestea se aloca pe baza unei metode raţionale, aplicate însă cu consecventa şi unitar la toate
subunitaţile regiei. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare
nesemnificativă(ex. Praf mangal, laturoaie, icre, puiet păstrav s.a.). În aceste cazuri, ele sunt
evaluate la valoarea realizabilă netă- în momentul valorificării - şi această valoare se deduce
din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu diferă în
mod semnificativ de costul său.
În unităţile silvice există situaţii în care cheltuielile nu se pot identifica distinct pentru fiecare
produs în parte, dar se pot stabili care sunt produsele principale şi care sunt cele secundare.
În cadrul stocurilor se cuprind:
Page 95
 mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
 materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
 materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care
participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul finit;
 materialele de natura obiectelor de inventar;
 produsele, şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a

fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în
procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele

procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul
entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
 animalele şi
păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (purcei, mânji, vitei, zimbrii
pana la 1 an, fazani şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la
îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie – de
ex. pentru blană;
 ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în
condiţiile prevăzute în contracte;
 producţia/ serviciile în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele
nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în
curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de
execuţie sau neterminate.
Contabilitatea stocurilor se ţine, de catre fiecare subunitate silvică, cantitativ şi valoric prin
folosirea inventarului permanent.
Produse şi lucrări în curs sunt reprezentate de mijloacele care sunt deja implicate în procesul
de producţie sau de prelucrare din regie, dar care nu sunt încă incluse în produsele finite, aşa
cum vor fi după terminarea procesului de producţie sau prelucrare.
În unităţile Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, exemple de producţie şi lucrări în curs sunt:
- masa lemnoasă în curs de exploatare şi/sau prelucrare( masa lemnoasă din partizi
autorizată spre exploatare, pentru care s-au efectuat cheltuieli de exploatare până la reprimirea
partizii, şi neâîregistrată ca produs finit, producţia neterminată la o partidă se închide atunci
când lucrările au fost efectuate în totalitate şi s-au obţinut produsele finite care pot fi valorificate
- seminţele forestiere, culturi de răchita, culturi de puieţii forestieri din pepiniere până la
vârsta când pot fi scoşi şi planţati, fazanii, porcii mistreţi şi zimbrii şi cai crescuţi în captivitate
până a ajunge la vârsta de valorificare/ populare, (respectiv 3-3.5 ani funcţie de rasa şi de
prevederile ORDIN MAP, nr. 718 din 25 octombrie 2006, privind aprobarea preţurilor pentru
cabalinele trecute în categoria Herghelia Naţională) , păstrăvul din păstrăvarii până a ajunge la
Page 96
vârsta de valorificare, producţia din atelierele şi din unităţile de prelucrare şi valorificare a
lemnului şi a produselor secundare ale pădurii, s.a.
Aceste bunuri şi semifabricate sunt amplasate în treptele individuale de producţie sau în

depozite intermediare. Evaluarea producţiei în curs se va face la costul efectiv realizat
pe baza recepţiilor parţiale.
În cazul masei lemnoase exploatate, partizi în curs de exploatare, costul efectiv include:
costul exploatării – respectiv preţul exploatării prin contracte cu terti, cheltuieli salariale
ale echipei de exploatare, ale pădurarului gestionar, cota parte şef district şi personal
ocol direct implicat/ costuri combustibili, amortizare şi alte cheltuieli directe de
producţie, transport, sortat, cheltuieli indirecte repartizate prin raţionament profesional.
Contravaloarea lucrărilor nerecepţionate de beneficiar( şi pentru care nu s-au emis facturi)

până la sfarşitul perioadei se evidenţiază la cost, în contul 332 "Servicii în curs de execuţie", pe
seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie" (Anexa la OMFP
nr 3055/2009, Secţiunea 8, pct.259, alin (4)). De exemplu: servicii de pază sau de administrare
a pădurilor alţi deţinători, care se receptionează, conform contractului, la altă perioadă decât
luna calendaristică.
4.2.3. Recunoaşterea drept cheltuială
Valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost

recunoscut venitul corespunzător, atunci când stocurile sunt vândute sau utilizate de RNP.
Metoda utilizată pentru evaluarea stocurilor şi trecerea acestora pe costuri este metoda
costului mediu ponderat iar calculul se va efectua lunar, funcţie de stocul iniţial, cantităţi
intrate şi cantităţi ieşite din fiecare gestiune, în luna, la nivelul fiecărei subunităţi care
întocmeşte balanţa contabilă.
Recunoaşterea drept cheltuială. Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a
stocurilor trebuie recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul
corespunzător. Valoarea oricărei diminuări a stocurilor pana la valoarea realizabilă netă şi toate
pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc diminuarea
sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării stocurilor ca urmare a creşterii valorii
realizabile nete trebuie recunoscută ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care
stornarea a avut loc.
4.2.4. Metodologie contabilă privind stocurile
Prezenta monografie este prezentată fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea
adăugata pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1. Achiziţia de materiale de natura stocurilor, conform facturii emise de furnizor:

% = 401ad (sau 32x, pentru stocurile care au fost în curs de
aprovizionare)
30xxad
381ad
2. Recepţia materialelor de natura stocurilor sosite fără factură:
% = 408ad Recepţia materialelor sosite fără factură
30xxad
381ad
Page 97
408ad = 401ad Înregistrarea facturii primite ulterior recepţiei stocurilor
3. Înregistrarea în valoarea stocurilor a taxelor de import şi a altor taxe (cu excepţia acelora
pe care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), costurilor de transport, manipulare şi
altor costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri:
30xxad/ = %
381ad 401ad
446ad
4. Înregistrarea stocurilor în curs de achiziţie (facturate şi nerecepţionate):
% = 401ad
322ad
323ad
327ad
328ad
5. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi, spre prelucrare:
351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie, spre prelucrare
30xxad = % Valoarea de intrare a stocului

351ad Valoarea iniţială
401ad Valoarea transportului, costul transformării stocurilor
(reparaţii) etc.
6. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi în custodie:
351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie
30xx = 351ad Reprimirea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor
de expediţie
7. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:
4091ad = 401ad
8. Înregistrarea stocurilor primite cu titlu gratuit, obţinerii de materiale în urma dezmembrării
mijloacelor fixe, modernizări şi lucrări de mentenanţă, conform documentelor justificative:
% = 758xad
30xxad
381ad
9. Înregistrarea vânzării pieselor de schimb şi a deşeurilor obţinute în urma unor
dezmembrări se face pe bază de factură fiscală, respectiv contract de vânzare – cumpărare. În
cazul vânzării de deşeuri acestea se fac pe bază de licitaţii:
371ad = 3xxxad Reclasificarea stocurilor vândute
4111ad = 707 Vânzarea stocurilor
607 = 371 Descărcare din gestiune
10. Înregistrarea recepţiei BCF – urilor (bonuri de combustibil):
5328 = 408ad Recepţia BCF-urilor (facturi nesosite)

4426 = TVA aferentă BCF-urilor
% = 401ad
408ad
4426ad TVA deductibilă/ respectiv
TVA nedeductibilă dacă se poate şti cât din benzină se alocă
Page 98
pentru autoturisme pentru care nu am drept de deducere
Se poate înregistra direct 5328/4426=401 receptie BCF, iar în

cazul alimentării în baza BCF la staţia de combustibil, se obţine
bon nefiscal cu cantitatea, şi se face înregistrarea 3022=5328
( tva- ul se înregistrează în funcţie de prevederile din Normele
la CF (deductibil integral sau parţial deductibil – 50%)
11. Înregistrarea consumului BCF – urilor pe baza „Situaţiei centralizatoare privind

consumurilor de carburanţi pe bază de bonuri de valoare” întocmite lunar:
3022 = 5328 Ridicarea benzinei pe bază de BCF

6022ad = 3022 Consumul BCF-urilor (transformarea in combustibil)
Conform Codului Fiscal cheltuielile cu combustibilul sunt separate în cheltuieli deductibile şi

nedeductibile, in procent de 50%, conform legislatiei in vigoare, fapt pentru care sunt utilizate
două conturi de cheltuieli. Repartizarea cheltuielilor se face în baza situaţiei emise de serviciul
administrativ sau mecanizare, care conţine autovehiculele utilizate în desfăşurarea activităţii
exclusiv pentru operaţiuni de intervenţie către serviciul financiar.
12. Înregistrarea mişcării stocurilor, realizate în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale,
respectiv intrarea în gestiune:
% = 481ad/
482ad
30xxad
381ad
13.
14. Înregistrarea mişcării stocurilor, în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale, respectiv
ieşirea din gestiune - în roşu
% = 481ad/
482ad
30xxad
381ad
15. Înregistrarea stocurilor constatate lipsă la inventar sau distruse:
60xx = %
30xxad
381ad
16. Înregistrarea stocurilor constatate plusuri la inventar se efectuează ca stornare a
consumurilor sau descărcărilor de gestiune:
60xx = % În roşu
30xxad
381ad
17. Constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:
6814 = %
392ad
395ad
397ad
398ad
18. Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:
% = 7814
Page 99
392ad
395ad
397ad
398ad
19. Ieşirea din gestiune a stocurilor prin consum sau vânzare:
60xx = %
30xxad
371ad
381ad
20. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor:
4091ad = 401ad În roşu
21. Înregistrarea ieşirii stocurilor din gestiune prin sponsorizări efectuate de RNP
6588 = %
30xxad
3.......ad
381ad
ACHIZIţII DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR

Factura Materii prime % = 4011
301
44261
Factura Materiale auxiliare % = 4011
3021
44261
Materiale cu taxare inversă 3021 =4011

(cherestea sau alte produse
lemnoase) 4426=4427

Factura Combustibili,lubrifianţi % = 4011 3022 = 44261
pentru 50%
3022
Conform art.51 alin (3) din 44261
OMF 3055/2009 "reducerile
comerciale acordate de furnizor
şi înscrise pe factura de achiziţie
ajustează în sensul reducerii
costul de achiziţie al bunurilor".
Deci, reducerea comercială

din factura OMV Petrom, reduce
preţul unitar al combustibilului.
Page 100
Factura Materiale de ambalat % = 4011
3023
44261
Factura Piese de schimb % = 4011
3024
44261
Factura Seminţe şi materiale de plantat % = 4011
3025
44261
Factura Furaje % = 4011

3026
44261
Factura Uniforme şi echipament % = 4011
3027
44261
Factura Alte materiale consumabile % = 4011
3028
44261
Factura Obiecte de inventar % = 4011 concomitent
în debitul
8035
303
44261
Factura Animale şi păsări % = 4011
361
44261
Factura Mărfuri % = 4011
371
44261
Factura Ambalaje % = 4011
381
44261
proces verbal înregistrat plusuri de inventar 602x = 302x in
inventariere materiale rosu
raport înregistrat raport de producţie 345/33xx=711
producţie

ACHIZIţII FRUCTE

Borderou de Fructe de pădure din flora Operaţiunile
achiziţii spontană contabile la
ocolul care
face achiziţia
Page 101
-Borderou de achiziţie fructe de 301 =5421 -la preţ de
pădure 5421/5311 achiziţie
- Reţinere impozit 2% pt 5421 = 4469 (OMAPDR
persoane fizice cu retinere 4469 = 51211 190/2009)
impozit la sursa- achizitii din
culturi in afara de flora spontana
-Transferul fructelor la centrul 482= 301 -la preţ de
de fructe achiziţie
-Înregistrarea cheltuielilor cu 601=301 -la preţ de
achiziţia achiziţie
-Înregistrarea altor cheltuieli cu 65891=401 -la preţ de
fructele(procesare,ambalare,etc) achiziţie a
lucrărilor
-Înregistrare producţie stocată 345 = 711 -la preţ de
achiziţie a
lucrărilor
-Vânzarea fructelor de pădure 411 = 701,4427 -la preţ de
vânzare
-descărcarea gestiunii 711=345 -la preţ de
achiziţie
fructe+lucrări
în cazul transferurilor către 411=482
centre de fructe şi evidenţierea
separată a veniturilor de către
fiecare subunitate în parte se
vor aviza prin 482, atât veniturile
cât şi cheltuielile.
482=701
- În cazul fructelor/ furaje pentru vânătoare/ cabaline etc. se înregistrează
direct pe contul 6585, daca se utilizează în aceeaşi lună
Achiziţia de furaje pt.vânat (cereale), pe bază de borderou de achiziţie,

din culturi agricole de la persoane fizice
Înregistrări contabile
3026 = 5421/5311
CONSUMUL DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR

Bon consum Materii prime 601 = 301
Bon consum Materiale auxiliare 6021 = 3021
Bon consum Combustibil nedeductibil 60222=30222
Bon consum Combustibili,lubrifianţi 60221 =
30221
Bon consum Materiale de ambalat 6023 = 3023
Bon consum Piese de schimb 6024 = 3024
Bon consum Seminţe şi materiale de plantat 6025 = 3025
Bon consum Furaje 6026 = 3026
Bon consum Uniforme şi echipament 6027 = 3027
Bon consum Alte materiale consumabile 6028 = 3028

Page 102
Bon consum Obiecte de inventar 603 = 303
-Concomitent dare in folosinţă a D 8035
obiectelor de inventar
-Transfer obiecte de inventar D8035 / Intrare în gestiune
între gestiuni
C8035 Iesire în gestiune

TRANSFERURI DE MATERIALE

Bon de transfer Materii prime 301=482x DS/OS care
dă/primeşte,
în roşu/negru.
Bon de transfer Materiale auxiliare 3021=482x
Bon de transfer Combustibili,lubrifianţi 3022=482x
Bon de transfer Materiale de ambalat 3023=482x
Bon de transfer Piese de schimb 3024=482x
Nota de Transfer puieţi la altă direcţie 3025=4812

debitare- silvică
creditare
(aviz de concomitent înreg. consum 47211 = 4812 47211 = 4812 in
însoţire) fd.conservare roşu/negru la ds
transferă/primitoare
Primire prin transfer puieţi de la 3025 = 4812 La ds
altă direcţie silvică care
primeşte
Bon de transfer Seminţe şi materiale de plantat 3025=482x

Bon de transfer Furaje 3026=482x
Bon de transfer Uniforme şi echipament 3027=482x
Bon de transfer Alte materiale consumabile 3028=482x
Bon de transfer Transferuri de materiale între 30xx = 30xx
gestiuni
Bon de transfer Obiecte de inventar din depozit 303=482x
Obiecte de inventar din folosinţă 603 = 482 -în roşu la unitatea care
predă (C 8035)
603 = 482 -în negru unitatea care
primeşte (D 8035)
Obiecte de inventar în magazie 303 = 482x -în negru unitatea care
primeste
603 = 303 suma în negru
Concomitent D 8035
Transferuri prin
note debitare in
cazul atelierelor
Page 103
de
reparaţii,dacă
funcţionează ca
unităţi distincte
fact,st plată,alte Colectarea cheltuielilor din 60x,64x…=4xx la SDAF
chelt,etc cadrul atelierelor de reparaţii
rapoarte trecerea cheltuielilor la lucrări şi 3321=712 la SDAF
prod.confirmate servicii în curs de ex
note debitare transferul lucrărilor de reparaţii 3321=482 la SDAF (negru/roşu)
la ocoale
Nota de se inregistrează de către ocol cv 6281 =482 la ocol
debitare- .cheltuielilor transmise de către
creditare SDAF-uri
Cheltuielile cu cheltuieli cu perfectionarea
% =401
perfectionarea personalului 6283
44261
deplasarea la cursuri 6251=542
chelt cu diurna 32,5 lei/zi 6251=542 fara factura
chelt cu diurna 32,5lei/zi x tva %=542 cu factura decontare masa
6251
44261
cheltuielile cu cazarea 6251=542
PRODUCţIA/ SERVICII ÎN CURS DE EXECUţIE şI PRODUCţIA/ FINITĂ
În cazul în care se înregistrează în contabilitatea financiară soldurile şi rulajele din

contabilitatea de gestiune, pentru asigurarea corelaţiei între clasa 6, 7 şi 121 :
Reluare sold luna precedentă: 711=33x/345
Anulare rulaj sold precedent 711=711, în roşu
Contabilizare sold final luna curentă: În cazul în care se inregistrează direct elementele
de cost ale lunii curente- dar fără a asigura corelaţiile:
Decontarea Productie în curs de execuţie % = 711/ 712 pentru servicii

producţiei -îngrijire paza şi protecţie 3310 cu analitic pentru
păduri alt
(documentul deţinător/proprietar
justificativ va fi -seminţe forestiere 3311
precizat în -pepiniere 3312
Circuitul
-răchitării 3313
documentelor la
nivelul regiei, -apicultură 3314
pentru fiecare -fazanerii 3315
activitate) -vânătoare 3316
-piscicultură 3317
-fructe de pădure 3318
-alte produse 3319
Produse finite 345 = 711 Notă intrare recepţie
Notă: activităţile se pot diversifica pe activităţile RNP, şi altele decât cele enumerate, şi anume:
Page 104
cabaline, producţie vegetală, prelucrare lemn (gatere), cercetare, proiectare, paza pădurii alţi
deţinători, administrare alţi deţinători, ş.a.
Proces verbal Calamitate în pepiniere/ 6711 = 331x

calamitate păstrăvărie, etc.
CABALINE
Act fatare Înregistrarea produşilor la preţ 361=711 Analitice mânz, până
de cost la împlinirea vârstei
cf. OMAPDR
718/2006
Act mutatie Trecerea în altă categorie de 361=711 Înregistrare în roşu
vârstă pt.categ.din care iese
361=711 Înregistrare
pt.categoria în care
intră
Factura Vânzare cabaline tineret 41111=%
vanzare
7011
4427
711=361 Descărcarea gestiunii
la preţul de cost
Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte 361=4822 Înregistrare în roşu
ocoale
in in cadrul directiei silvice
Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte 361=4821 Înregistrare în roşu
ocoale
în alte direcţii silvice
Act moartalitate Mortalităţi din tineret cu caracter 711=361 La preţ de cost
neimputabil.
Act moartalitate Mortalităţi din tineret cu caracter 711=361 La preţ de cost
imputabil
Pr-vb imputatie 4282=%
7588
4427
Act moartalitate Pierderi din calamităţi 6711=361 La preţ de cost
cab.tineret
Bon consum Cheltuieli sector vegetal 6025=3025 Cheltuieli cu seminţe
6022=3022 Cheltuieli cu
carburanţi
Pr-vb Inreg.producţie neterminată 3319=711 Totalitatea
însămânţare cheltuielilor cu
înfinţarea culturilor
idem-ferilizare,
ierbicidare, recoltare
Nota receptie Recepţie produse finite proprii 345=711 La preţ de cost
711=3319 Descarcarea
gestiunii cu
producţia
neterminată
Bon consum Consum furaje proprii 3026=345 La preţ de cost
6026=3026
Page 105
Bon consum Consum medicamente 6028=3028 La valoarea
recepţionată

PĂSTRĂVĂRII
bon consum colectare chelt 6xx=3xx
diverse:energie ,furaje concomitent 3317
=711
trecerea păstrăvului de la prod 345 = 3317
în curs la prod finit în momentul
vânzării
aviz /factură vânzarea păstrăvului de consum 411=701,4427
descărcarea de gestiune- idem 711=345
înregistrări pe solduri
4.3. Creanţe
Creanţele curente sunt înregistrate în evidenţele contabile ale RNP la valoarea nominală,
diminuată cu înregistrarea unor ajustări cu deprecierea activului. Valoarea astfel calculată
reprezintă valoarea realizabilă estimată.
În baza contabilităţii de angajamente, RNP va evidenţia în contabilitate toate creanţele rezultate

ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
Creanţele în valută, generate de tranzacţiile RNP, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât
şi în valută. O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită
decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate
atunci când RNP:
 cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;
 împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau
încasate sunt exprimate în valută; sau
 achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii
exprimate în valută.
Creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt
asimilate elementelor exprimate în valută.
Tranzacţiile în valută efectuate de RNP sunt înregistrate iniţial la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi
ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută la cursuri diferite
faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt
înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din
diferenţe de curs valutar.
În situaţia în care creanţa în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit,
întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa în valută
este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care
Page 106
intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de
schimb survenită în cursul fiecărei luni.
Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor exprimate în lei, în funcţie de
un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele
la care sunt înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, la alte venituri
sau cheltuieli financiare (conturile 668 „Alte cheltuieli financiare” şi 768 „Alte venituri
financiare” ). Atunci când creanţa este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit,
întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.
La finele fiecărei luni, creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de
curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar, după caz. Această evaluare se efectuează şi pentru creanţele exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, iar diferenţele de curs rezultate se
înregistrează în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.
În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă

de încasat, pe baza notei intocmite de consilierul juridic, urmată de aprobarea în comitet
director.
În situaţia în care se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se

înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
4.3.1.Creanţe comerciale
Acestea sunt reprezentate de facturi de încasat (contul 411 „Clienţi”), facturi de întocmit (contul
418 „Clienţi – facturi de întocmit”), şi avansuri de la furnizori (contul 409 „Furnizori – debitori”).
În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri, serviciile

prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate (privind imputaţii telefonice, vânzare caiete
de sarcini, refacturare utilităţi etc.).
În contabilitatea analitică, clienţii se grupează în clienţi interni şi clienţi externi, iar în cadrul
acestora pe fiecare terţ pe termene scadente de încasare.
Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se
evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”), pe baza
documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.
De asemenea, RNP evidenţiază distinct în contabilitate creanţele incerte (contul 4118 „Clienţi
incerţi sau în litigiu”).
4.3.2. Avansurile acordate furnizorilor
Avansurile acordate furnizorilor pentru bunuri de natura stocurilor şi pentru servicii, exclusiv
servicii aferente imobilizărilor, se înregistrează în contabilitate în contul 409 „Furnizori - debitori”.
În momentul în care prestările au fost efectuate, plăţile în avans sunt compensate prin conturile
de furnizori.
Page 107
4.3.3. Contabilitatea creanţelor faţă de personal
Creanţele faţă de personal cuprind avansuri achitate personalului, valoarea echipamentelor de

protecţie suportate de personal, avansuri nedecontate în termen, imputaţii asupra personalului
şi alte debite în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile contractului colectiv de
muncă.
Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi

echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi
penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de
personalul RNP se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul (cont 4282 „Alte
creanţe în legătură cu personalul”).
4.3.4. Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al statului
În activitatea RNP pot apărea creanţe faţă de bugetul consolidat al statului datorate activităţilor
curente (TVA de recuperat, impozit pe profit etc.) sau diferenţelor apărute între viramentele
efectuate şi obligaţiile înregistrate şi declarate.
RNP poate înregistra creanţe reprezentând TVA neexigibilă provenită din înregistrarea
cheltuielilor şi achiziţiilor înaintea datei facturii pentru respectarea fidelă în fiecare perioadă a
costurilor aferente.
4.3.5.Subvenţiile de primit
Subvenţiile de primit de către RNP se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (contul

445 „Subvenţii”). Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate
din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele
reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile RNP, în contabilitate
se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe
din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât veniturile şi cheltuielile
financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.
În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele

cuprinse în contractele încheiate şi legislaţia în vigoare.
4.3.6. Contabilitatea decontărilor din cadrul grupului
Cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, precum

şi decontările între unităţi cu personalitate juridică şi RNP sau între acestea.
RNP îşi propune ca următoarele tranzacţii cu unităţi cu personalitate juridică să fie prezentate:
 cumpărări sau vânzări de proprietăţi imobiliare sau de alte active imobilizate;

 prestare sau primire de servicii;
 contracte de leasing;
 transferuri de activităţi de cercetare şi dezvoltare;
 transferuri de licenţe;
Page 108
 transferuri în cadrul contractelor de finanţare (împrumuturi şi aporturi de capital în numerar
sau în natură);
 furnizarea de garanţii;
 decontarea datoriilor în numele filialei neincluse în consolidare sau de către filiala neinclusă
în consolidare în numele Grupului.
 şi altele
Decontările între unităţile din cadrul RNP: ICAS/ Muzeul cinegetic Posada/ şi altele
care pot apărea
Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul Grupului cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare
cât şi a celei creditoare.
4.3.7. Debitori diverşi
Creanţele RNP faţă de alţi terţi, alţii decât clienţii, personalul propriu şi societăţi din cadrul
grupului, se înregistrează în conturile de debitori diverşi (cont 461 „Debitori diverşi”).
4.3.8.Deprecierea creanţelor
Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu
ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.
Evaluarea la inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. Diferenţele

constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a
creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.
Pentru toate activele de natura creanţelor devenite incerte, pe baza experienţei şi a

raţionamentelor profesionale privind derularea activităţilor economice anterioare, este necesar
ca o dată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală să se propună constituirea de ajustări
(conturile 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”, 495 „Ajustări pentru deprecierea
creanţelor – decontări în cadrul grupului” şi 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor –
debitori diverşi”), cu avizul departamentului juridic, în funcţie de vechimea acestora de la data
scadenţei si in urma aprobării CD şi funcţie de prevederile legislaţiei în vigoare (Cod fiscal, s.a.)
Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
În perioadele următoare, la finele fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, în
urma analizării ajustărilor constituite pentru deprecierea acestora, se procedează, astfel:
 în situaţia în care deprecierea este superioară ajustării constituite, se constituie o ajustare

suplimentară;
 în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se
deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri;
 cu ocazia anulării unei ajustări, la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, ajustările constituite se
înregistrează la venituri.
Page 109
Evaluarea la data bilanţului a creanţelor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în
funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională
a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările

pentru pierdere de valoare.
4.3.9. Scoaterea din evidenţă a creanţelor
În cazul în care există creanţe care nu au putut fi încasate pană la termenul de prescriere sau
până la finalizarea procedurii de faliment a debitorilor, acestea vor fi scoase din evidenţă.
Scăderea din evidenţă a creanţelor a căror termene de încasare sunt prescrise se va efectua
după ce RNP obţine documente care demonstrează că au fost întreprinse toate demersurile
legale pentru decontarea acestora, funcţie de limitele aprobate prin ROF, după aprobarea CD/
Consiliului de Administraţie.
Aceste creanţe se vor înregistra în contul 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”.
Creanţele reprezintă atât facturile emise şi neîncasate care se referă la livrări de produse,
prestări de servicii si executări de lucrări, cât si alţi debitori. Creanţele se înregistrează la
valoarea lor nominală.
Aceste elemente fiind monetare se reevaluează în situaţia în care valorile stabilite sunt
exprimate in valută, conform prevederilor OMFP 3055/2009, lunar.
Pentru creanţele devenite incerte, pe baza raţionamentului profesional şi a experienţei

din activitatea anterioară, odată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală, se vor
recunoaşte ajustări în funcţie de vechimea acestora de la data scadenţei astfel:
- între 12-18 luni 50%.
- peste 18 luni 100%
Creanţele vor fi recunoscute în situaţiile financiare la valoarea posibilă de încasat.
Din punct de vedere fiscal se vor respecta prevederile Codului fiscal in vigoare, respectiv
considerarea deductibilităţii acestora.
Prin scadenţă se înţelege termenul în cadrul căruia debitorul trebuia să achite suma datorată
stabilită în contract.
Funcţie de prevederile de competenţele prevăzute în ROF, scăderea din evidenta şi

înregistrarea pe cheltuieli a creanţelor incerte se va face cu aprobarea Comitetul director
pentru creanţele în limita a 50.000 lei/obiectiv, dacă acestea nu se datorează vinovăţiei
salariaţilor şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie în cazul valorilor mai mari de 50.000
lei/obiectiv, dupa parcurgerea tuturor etapelor pentru recuperarea creanţelor (executare
judecătorească, faliment etc).
În contextul prezentului regulament obiectivul îl reprezintă factura care face obiectul plăţii,
funcţie de prevederile ROF in vigoare.
Page 110
4.3.10. Metodologie contabilă privind creanţele
adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
1.Înregistrarea facturilor emise de RNP pentru bunurile livrate sau serviciile prestate:
4111ad = 70X
2Înregistrarea prestaţiilor pentru care nu a putut fi emisă factura în cursul lunii în care au fost
efectuate acestea:
418ad = 70X
3Înregistrarea veniturilor în avans sau de realizat, aferente perioadelor / exerciţiilor financiare
ulterioare:
4111ad = 4727
4. Înregistrarea avansurilor facturate clienţilor:
4111ad = %
419ad
4427
5. Decontarea avansurilor încasate de la clienţi: se stornează operaţiunea de la pct. 4
6. Înregistrarea creanţelor reactivate:
4111ad = 754
7. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate la
încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
4111ad = 765
8. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate
la încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
665 = 4111ad
9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate în
lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora,
cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
4111ad = 768
10. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate
în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea
acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 4111ad
11. Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile
semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente:
4111ad = 1174
12. Înregistrarea refacturării de cheltuieli cu utilităţile, telefonie, energie etc.:
(sau 4111ad = 7588/4427 daca factura iniţială a fost
4111ad = 461ad/ 4282 înregistrată integral pe cheltuială şi TVA-ul s-a dedus)
13. Înregistrarea avansurilor acordate furnizorilor, în baza facturilor, inclusiv tva:
% = 401ad
4092ad
44261
14. Decontarea cu furnizorii pe baza avansurilor primite: storno operaţiune anterioară
15. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate
furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
exerciţiului financiar:
4092 ad = 765
Page 111
16. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor în valută
acordate furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea
665 = 4092 ad
17. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate
furnizorilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
4092 ad = 768
18. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate
furnizorilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 4092 ad
19. Înregistrarea altor creanţe în legătură cu personalul (chirii, avansuri nejustificate, sporuri şi
adaosuri necuvenite, imputaţii si alte debite, valoarea tichetelor de tratament şi odihnă, a
tichetelor şi biletelor de călătorie etc.):
4282ad = %
4382ad Ajutoare acordate necuvenite
532ad Valoarea tichetelor de tratament şi odihnă
542ad Valoarea avansurilor nejustificate
706 Contravaloarea chiriilor
708 Imputaţii
4427 Tva aferent
20. Înregistrarea sumelor reprezentând impozitul pe profit, prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii:
441 = 758
21. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între TVA deductibilă mai mare
(4426) şi TVA colectată (4427).
4812 = 4424 Transmitere TVA deîincasat de către direcţie
4423 = 4812 Transmitere TVA de plată către CENTRALA RNP
22. Înregistrarea TVA încasată de la bugetul statului sau compensată în perioadele următoare
cu TVA de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii:
5121ad/ = 4424
4423
23. Înregistrarea dreptului de subvenţii pentru investiţii sau pentru venituri, în baza avizului
sau comunicării primite din partea unei autorităţi sau instituţii a statului, care acordă subvenţia:
 Comunicarea subvenţiei de primit:
445xad = %
47xxad Valoarea subvenţiei pentru investiţii de primit
741xad Valoarea subvenţiei pentru venituri, din anul
curent
 Primirea efectivă a subvenţiei:
5121ad = 445xad
24 Înregistrarea pagubelor, a lipsurilor de inventar sau deteriorărilor imputate terţilor (cu

excepţia furturilor cu autor neidentificat):
461ad = 7581
Page 112
25Înregistrarea despăgubirilor şi a penalităţilor datorate de terţi (altele decât cele faţă de clienţi
şi personalul propriu):
461ad = 7581
26Înregistrarea veniturilor obţinute din vânzarea activelor imobilizate:
461ad = 7583
27Înregistrarea debitelor reactivate:
461ad = 754
28Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în
valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la
sfârşitul exerciţiului financiar:
461ad = 765
29Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în
valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la
sfârşitul exerciţiului financiar:
665 = 461ad
30Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la
decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
461ad = 768
31Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la
decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului
financiar:
668 = 461ad
32Înregistrarea dobânzilor datorate de debitorii diverşi:
461ad = 766
33Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile semnificative
aferente exerciţiilor financiare precedente:
461ad = 1174
34Încasarea debitelor:
% = 461ad
512xad
531x
35Înregistrarea sumelor reprezentând chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate
anticipat:
471ad = 401ad/5121ad/5311
36Înregistrarea repartizării în perioadele / exerciţiile financiare ulterioare a cheltuielilor, conform
scadenţarelor:
% = 471ad Valoarea cotei de cheltuială aferentă perioadei curente

605
6xx
652
658x
666
Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt
necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări din operaţii
în curs de clarificare’.
Page 113
37Înregistrarea plăţilor pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua
măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând clarificări suplimentare sau
înregistrarea sumelor de restituit, necuvenite RNP:
473ad = 512xad/5311
38Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite RNP:
512xad/ = 473ad
5311
39Înregistrarea sumelor clarificate trecute pe cheltuieli:
6xx = 473ad
40Înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu:
4118ad = 4111ad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru
care există litigiu creat inclusiv TVA
41Înregistrarea ajustării de depreciere constatate:
6814 = 49xad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru
care există litigiu creat, inclusiv TVA
42Înregistrarea diminuării sau anulării ajustărilor de depreciere constituite anterior:
49xad = 7814 Valoare cu TVA
41181 = 4427 În roşu, cu valoarea tva şi comunicarea către
agentul economic
43Înregistrarea creanţelor scăzute din evidenţă, urmare a prescripţiei intervenite sau a unei
hotărâri judecătoreşti: şi aprobate CD/CA, funcţie de prevederile ROF şi cele fiscale
654 = 41181/ 461ad (461 pt activ imobilizat), valoare fară TVA

51211 = 41181 încasare
491 = 7814 Reluare la venituri
44 Se înregistrează :
- primirea instrumentelor de plată de la clienţi:
5112/5113 = 41111
- îincasarea instrumentelor de plată :
5121=5112/5113
Specific activităţii RNP:
Gratuităţi pentru personal reprezentând lemn de lucru/foc, conform CCM

Factura Lemn pentru incalzirea 4111 = %
locuintei art.180
7011 (6mc x pret vanzare)
( 4427 TVA aferent
6412=4212 (6mc x 85) =510

conform pret mediu
Page 114
4212=4111 510
6351=4111 TVA aferent
42824=4111 diferenta dintre pret
vanzare si pret
gratuitate
5311/4211=42824
incasare c/v diferenta
pret
La cerere persoanele in drept 6412=4212 510=(6mc x 85 )

pot opta pentru primirea c/v 6351=4427 120,40
drepturilor in natura 4212=5311/5121
Descărcare de gestiune 711 = 345 / 331 -la preţ de cost
In cazul in care pretul de 4111= %
vanzare este mai mic decat cel 7011 510 ( 6mc x 85)
stabilit prin Ordin al Ministrului
4427 TVA aferent
6412 = 4212 510 ( 6mc x 85 )
4212 = 4111
6351 = 4427 120,40 (c/v TVA)
Page 115
Gratuităţi pentru pensionari silvici
Lemn pentru incalzirea 4111 = %
locuintei art.186 7011 ( 6mc x pret de
vanzare dar nu mai
4427 mic de 85 lei/mc)
TVA aferent,
Suportarea de catre unitate 65891 = 4111 (3;4;6mc x 85 ) + TVA
a dreptului acordat 461 = 4111 diferenta de pret intre
vanzare si gratuitate
5311 = 461 Incasare diferenta
461 = 44421 Impozit la brut acordat
5311 = 461 Incasare impozit
44421 = 51211 Virare impozit
Descărcare de gestiune 711 = 345 / 331 -la preţ de cost
In toate cazurile prezentate daca se solicita transport de la depozit/platforma primara

la domiciliu c/v transportului se factureaza si se inregistreaza in contul 704 si se
recupereaza integral inclusiv TVA.
In cazul gratuitatilor acordate angajatilor de la ICAS, Parcuri Naturale si Nationale, si

Muzeul Cinegetic Posada acestea se vor factura si incasa de la salariatii in cauza de
catre ocoalele silvice, urmand a fi impozitate si recuperata valoarea aprobata prin CCM
de la unitatea angajatoare.(parc,ICAS,Muzeu).
CONFISCĂRI, IMPUTAţII, PREJUDICII, AMENZI SILVICE (modificat conform OUG

71/2011)
CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*), (Legea nr. 53/2003), (actualizat până la
data de 30 aprilie 2011*) Codul muncii, ART. 270
(1) Salariaţii rãspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile

contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legãturã cu
munca lor.
(2) Salariaţii nu rãspund de pagubele provocate de forţa majorã sau de alte cauze
neprevãzute şi care nu puteau fi înlãturate şi nici de pagubele care se încadreazã în riscul
normal al serviciului.
(3) În situaţia în care angajatorul constatã cã salariatul sãu a provocat o pagubã din vina şi
în legãturã cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notã de constatare şi
evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul pãrţilor, într-un termen
care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicãrii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul pãrţilor, conform alin. (3), nu poate fi
mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Page 116
ART. 275
în cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un
termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri,
angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură
civilă.
Pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca sa se vor inregistra
in contabilitate prin Angajamentul de plată/Decizie de imputare/hotarari judecatoresti
irevocabile,transmise de compartimentele tehnic si juridic la compartimentul contabilitate.

Vânzări Produse fasonate:lemn 411 = %
rotund pt cherestea,lemn
rotund pt. celuloză,lemn de 4481
foc,grămezi craci, pomi
crăciun etc. 4427
Înregistrare cheltuieli 708
efectuate (custodie,
transport, licitaţie etc)
Conform deviz justificativ, 6XX=4xx
valoare egală cu cea din
708

Vanzari Notã de constatare şi
evaluare a
pagubei,angajament de
plata /decizie de imputare
-Imputaţii material lemnos 42822 = %
(RNP+entităţi locale- 7011/462
100%/alti deţinători - 50% la
constituirea fondului)

Reţinerea din salarii a 4211 = 42822 concomitent fond
imputaţiilor cons.65843=47211
4622 =47212
-Lipsuri în gestiune la 42824 = %
inventar
7588

-Reţinerea din salarii a 4211 = 42824
imputaţiilor
Factura -Nereguli exploatare: 4111 = % La MLP = OMMP nr.
1.540 / 2011 (exclusiv
factorul K) taxare
-Prejudiciu de exploatare inversă, pt valoarea
7011 lemnului.În contul
7581 7581 se înregistrează
4427 valoarea factorului K –
Page 117
Constituirea fd conservare 65845=47211 fără tva (asimilată
cu val. înregistrată în 7581 penalităţii Art. 137
(integral) şi 7011 conform alin.(3) b), Cod
prevederilor în vigoare (15- Fiscal,); în cazulîin
25%) care se facturează
unei SC neplătitoare
-Despăgubiri (RNP/alţii) 4111 = % de tva, se facturează
valoarea mărfii cu tva
708/4622
- 4427
4427
-Concomitent constituire fd 65845 = 47211 -100% din valoarea
de regenerare despăagubirii pt.
RNP+propr.publicăa
stat Cod silvic art 33
lit e
-pentru păduri proprietate 4111 = 4622 50% din val
privată despagubirii
4622 =47212 50% din valoarea

despagubirii
-Amenzi silvice L171/2010: 5121/5311 = 4481

4481 = 5121
-Penalităţi conform
contractului 4111 = 7581
(neexploatare,necurăţare,
neachitare în termen)
decizii imputare/ pv 807=% daca sentintele sunt
contestate nefavorabile se scot
din evidenta
decizii definitive/hot 428xx=%
jud.definitive 7xxx
4427
Valorificarea materialelor lemnoase: lemnul de foc şi pomii de Crãciun confiscaţi se face la preţuri
stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase confiscate, aprobate anual de
conducerea structurii teritoriale competente a autoritãţii publice centrale care rãspunde de
silviculturã (Legea nr. 171 din 16 iulie 2010, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
silvice).
Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rãmase dupã

deducerea cheltuielilor de custodie, organizare a licitaţiei şi transport, dupã caz, precum şi
sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se gãsesc sau
care nu pot fi identificate, se distribuie,în baza OUG nr. 71 din 31 august 2011, pentru modificarea
unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru
personalul din sectorul bugetar, astfel:
"Art. 34. - Sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se varsă la bugetul de
stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către persoanele juridice, sau, după caz, la bugetul
local, pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice."
Page 118
2. La articolul 36, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rămase după deducerea
cheltuielilor de custodie, organizarea licitaţiei şi transport, după caz, precum şi sumele încasate din
plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se găsesc sau care nu pot fi
identificate, prevăzute la art. 22 alin. (5), se varsă la bugetul de stat, în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier
proprietate publică a statului, sau la bugetele locale, în cazul în care materialul lemnos provine din
fondul forestier proprietate publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale ori din cel proprietate
privată dacă proprietarul este contravenient, precum şi în cazul materialelor lemnoase abandonate
a căror provenienţă nu poate fi stabilită”
În cazul aplicãrii sancţiunii complementare a confiscãrii, pentru materialele lemnoase care nu

se gãsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii în
termenul legal, în numerar sau prin virament, în contul indicat în procesul-verbal.
Calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la preţuri de referinţã, pe specii şi
sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al
conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, pe baza preţului pieţei,
rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii
fondului forestier proprietate publicã, care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni
(art.22, alin 6 si 7 din Legea 171/2010)
Prejudiciile silvice şi amenzile sunt active contingente generate de evenimente neplanificate

şi neaşteptate care pot să genereze intrări de beneficii economice în unitate.
,,Activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare
datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia unuia
sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi in totalitate sub controlul
entitatii. Un exemplu in acest sens il reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un
drept in instanta( de ex. o despagubire), in care este implicata entitatea si al carui rezultat
este incert.,, Art.211 Ordinul 3055/2009 Activ contingent -cont-807
Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie

prezentate în notele explicative în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii
economice.
Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare deoarece ele nu sunt certe
iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.
Prejudiciile silvice şi amenzile constatate prin procesele verbale de contravenţii şi

infracţiuni, săvârşite de alte persoane în afara celor angajate, se evidenţiază în registrul
tehnico – operativ la compartimentul/biroul pază, urmând ca acestea să fie înregistrate în
contabilitatea financiară în momentul obţinerii unui titlu executoriu (sentinţă definitivă şi
irevocabilă, ş.a.).
VÂNZĂRI –
I Păduri RNP
Masa lemnoasă pe picior produse 411 = % cei
principale şi accidentale I păduri neplătitori de
Factura stat 411 = % TVA
Page 119
7011 7011
taxare inversă
pentru cei plătitori
de TVA 4427
15-25% din
Constituire fond de conservare şi preţul mediu /
regenerare păduri stat 65845=47211 mc
Constituire fond de mediu paduri
stat (pentru masa lemnoasa
658921=44781
şi/sau a materialelor lemnoase cu
excepţia lemnului de foc)

Constituire fond de accesibilizare
(Inclusiv pt
păduri stat principale si
prod.fasonate)
accidentale I 658711=475851
Factura Masa lemnoasă pe picior produse 411 = % 411 = % 7011
secundare şi accidentale II (4427 cei
păduri stat 7011 (taxare neplătitori de
inversă pentru cei TVA)
plătitori de TVA)
Constituire fond de mediu păduri
stat cu exceptia lemnului de foc 658921=44781
0.5% calculat la
cifra de afaceri
din vanzarea
masei lemnoase
exploatate in
Impozit pe veniturile din activitatile regie proprie si
de exploatare a resurselor 65893 = 4479 cu prestator
naturale 4479 = 51211
Factura Produse fasonate:lemn rotund pt 411 = % 411 = %
cherestea,lemn rotund pt.
celuloză,lemn de foc,grămezi craci 7011 taxare 7011
etc. pentru cei plătitori de TVA inversă
4427
cei neplătitori de
TVA
Descărcare de gestiune 711 = 345 -la preţ de cost
Constituire fond de accesibilizare Idem produse

păduri stat principale
Constituire fond de mediu păduri cu excepţia
stat lemnului de foc
Factura Incasare masa lemnoasa in avans 411 = %
419 4427
când nu este
taxare inversă plătitor de tva
decontarea avansurilor încasate 419=411 inclusiv
de la clienţi 411 =419 în roşu tva
419= 4427 in
rosu
Borderou ML (Bon fiscal şi Aviz 411 = %
Page 120
Vânzări pentru însoţire) 7011
populaţie 4427
Descărcare de gestiune 711 = 345 -la preţ de cost
Factura Vanatoare 41111 = % Comisionul se

calculeaza
/41112 conform
7011 ordinelor interne
-valoare trofeu cerb,urs,mistreţ,etc
RNP „ % la
-vânat rănit 7011 valoarea
-valoare taxă de organizare 708 tarifului, din
-valoare servicii acordate 708 care se scad
TVA, cheltuieli
- pensiune completă 708 protocol,
- băuturi 708 cartuse, s.a”
- convorbiri telefonice 708

-altele 708
4427

Factura -Scoatere temporară a terenurilor 4111 = % -în cazul în care
din FF s-a făcut
706 notificare la
4427 ANAF

-Concomitent constituire fd de -50% din
regenerare (cval chirie) 65841 = 47211 valoarea chiriei
- Constituire fd accesib din 50%

chirie scoateri temporare FF 65872=475851
-Pierderile de creştere 4111 = %

706
4427
-Concomitent constituire fd de
regenerare (cval pierderi creştere) 65842 = 47211
-Chirii spaţii de locuit,
administrative,cabane de
vânătoare 4111 = %
706
4427
Factura - Vânzări Obiecte de inventar 461 = %
7588
4427
-Vânzări Mijloace fixe 461 = %
7583
Page 121
4427
-Descărcarea de gestiune % = 21xx

-valoarea
6583 neamortizată
28xx

6358 = 4427
-valoarea
Ajustare TVA (daca este cazul) amortizată
4111 = %
-Prestări servicii - paza pădurii, 704
Factura
închirieri de utilaje cu personalul
aferent 4427

-Tarif licitaţii masă 4111 = %
Factura lemnoasă,altele, caiete de sarcini 708
4427
OBS. Constituirea şi consumul fondurilor se detaliază la cap. 8 VENITURI ÎN AVANS şi
alte fonduri specifice
II Vânzări din alte proprietăţi în cadrul contractelor de administrare, în cazul în care OS

acţionează ca un prestator, acţionând în contul proprietarului
Factura -Emiterea facturii către 4111 = 4622 TVA „Taxare

cumpăratorul masei lemnoase inversă”
licitate
-Înregistrarea constituirii fondului
Factura de conservare în funcţie de 4622 = 47212
volumul brut vândut şi a preţului 512122= 51211 constituire
mediu depozit
512122= 47212 dobânda
aferentă
- Înregistrarea fondului de mediu 4622 = 44782
în funcţie de valoare Lemn lucru
vândut
- Înregistrarea fondului de 4622 = 475852 Daca este cazul
accesibiliz în funcţie de valoarea
lemnului din Prod principale şi
accid I vândut
– Colectarea cheltuielilor % = 4011
efectuate pentru prestarea
serviciilor pază,lucrări,etc) Gr 6.....
44261
Page 122
Gr 64 = Gr 42, 43
Gr 6 = Gr 3
C/v impozit
6358 = 446x teren UAT
- Colectarea cheltuielilor efectuate Gr 64 = Gr 42,43
cu lucrările de împăduriri şi alte
lucrări pentru care Codul Silvic Gr. 6 = Gr. 3
prevede utilizarea fondului de
conservare:
– Înregistrarea utilizării 47212 = 4622
fondului de
–
– conservare:
-Facturarea prestărilor de lucrări şi 4111 = % factura emisă de
servicii către beneficiar: 704 os
4427
-Înregistrarea compensării facturii 4622 = 4111
de prestări servicii:
Încasarea rezultatului negativ, de 5121 = 4111

la proprietar
-Virarea către beneficiar a 4622 = 51211 Conf art.33, alin
rezultatului pozitiv înregistrat din 7 Cod silvic
contractul de administrare:
- Înregistrarea reţinerii impozitului 47212 = 4469
la sursă aferent fondului de
conservare:
- Virarea impozitului reţinut la 4469 = 51212
sursă:
- Virarea către beneficiar a 47212 = 51212
fondului de conservare neutilizat la
sfârşitul exerciţiului financiar
-Virarea către RNP a fondului de 4812 = 51211
mediu lunar
447582=4812
NOTA: Constituirea şi utilizarea fondului de conservare în cazul altor deţinători în baza contractelor
de prestări servicii se va face înregistrându-se tot în contul 4622 fără a mai afecta cheltuielile şi
veniturile(nu se mai utilizează conturile 65846,74165).
4.4.Investiţii pe termen scurt

4.4.1 Recunoaştere
Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru
RNP şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă societate.
Page 123
Activul financiar este orice activ care reprezintă:
 numerar;
 un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă societate;
 un drept contractual de a schimba instrumentele financiare cu altă întreprindere, în condiţii care
sunt potenţial favorabile;
 un instrument de capital propriu al unei alte societăţi.
În categoria altor investiţii pe termen scurt intră şi depozitele bancare pe termen scurt.
4.4.2.Evaluarea la achiziţie
La intrarea în RNP, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se
înţelege preţul de cumpărare sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează in momentul constituirii la cursul de

schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.
Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de

Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în
contabilitate (evaluare lunară) şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor
bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
4.4.3.Evaluarea cu ocazia inventarierii
Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca şi active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu

ocazia inventarierii, se reflectă in ajustări pentru pierderea de valoare, înregistrate pe seama
cheltuielilor.
4.5.Casa şi conturi la bănci

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la
bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile RNP, creditele bancare pe termen scurt, precum şi
dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate
entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.
Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în

contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente,
precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la

cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci / casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a

încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.
Page 124
Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de
schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.
Operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu

decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care
se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs
valutar.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, RNP poate solicita deschiderea de acreditive la
bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de

Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.
Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt
înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării acreditivelor
se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în
favoarea RNP, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 „Avansuri de trezorerie”).
În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în

contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului.
În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile

la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.
Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de

Banca Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.
Cu ocazia inventarierii:
 disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele,

ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ la valoarea
nominală;
 disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului
financiar, la 31 decembrie.
Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie,

bonurilor cantităţi fixe şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.
La fiecare dată a bilanţului elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente
asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate
şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca
Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar,
favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca
Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care
acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului
financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.
Page 125
Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele / datoriile de primit / de plătit
în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a
primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.
4.5.1 Metodologie contabilă privind disponibilităţile
Conturi utilizate
1. Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP pentru direcţii silvice şi a transferurilor

bancare către direcţii silvice:
481ad = 512xad Înregistrarea plăţilor la CENTRALA RNP
% = 481ad Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP

40xad
42xad
43xad
44xad
46xad
512xad
2. Înregistrarea tranzacţiilor privind acreditivele deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în
favoarea terţilor:
541ad = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de
trezorerie
581 = 541ad Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de

trezorerie
3. Înregistrarea viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie:
% = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de
trezorerie
512xad
531xad
581 = % Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de

trezorerie
512xad
531xad
4. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută (la sfârşitul lunii):
% = 765 Diferenţe favorabile

5124
5314
5412
665 = % Diferenţe nefavorabile

5124
5314
5412
Page 126
5 CHELTUIELI ÎN AVANS
Cheltuielile efectuate în perioada curentă, dar care privesc perioade următoare, se înregistrează
distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans.
În conturile de cheltuieli în avans se înregistrează, în principal, următoarele:
 chirii;
 abonamente;
 asigurări;
 alte cheltuieli efectuate anticipat.
În contul 471 „Cheltuieli în avans” se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de emisii

de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei
perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care
urmează a se utiliza.
6 DATORII
Datoria este „o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea
căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice”.
O datorie este recunoscută în bilanţ atunci când:
 este probabil ca o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice va rezulta din lichidarea
unei obligaţii prezente; şi
 această valoare poate fi evaluată în mod credibil.
Toate cheltuielile şi datoriile rezultate conform prevederilor legale sau contractuale sunt înregistrate
atunci când se produc, prin aplicarea principiului contabilităţii de angajamente, indiferent de
efectele avute asupra rezultatului perioadei.
În cazul în care datoria este contingentă, aceasta nu va fi recunoscută în bilanţ, deoarece:
 este o obligaţie posibilă, deci nu prezentă, dar care nu respectă condiţiile de recunoaştere a
unui provizion; sau
 este o obligaţie prezentă, dar nu respectă condiţiile de recunoaştere a unei datorii.
Diferenţele în plus care pot apărea în contabilitate referitor la datorii sunt reţinute sub forma
provizioanelor. Aplicând principiul prudentei, diferenţele în minus nu vor fi contabilizate.
Datoriile RNP pot rezulta din tranzacţii derulate în lei sau în valută.
O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă
monedă decât moneda naţională, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când RNP:
a) cumpără bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

b) împrumută fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sunt exprimate în valută; sau
c) achiziţionează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută.
Page 127
O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:
 se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al RNP; sau

 este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
6.1. Datorii pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt sunt înregistrate la data naşterii obligaţiei de plată determinabilă în unităţi
monetare.
Datoriile RNP exprimate în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută,
utilizându-se cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data
efectuării tranzacţiei (naşterii obligaţiei).
Cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este:
 cursul de la data recepţiei bunurilor pentru bunuri achiziţionate de RNP;

 cursul de la data finalizării prestării serviciilor pentru servicii achiziţionate;
 cursul de la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente
similare pe baza cărora se stabileşte contravaloarea serviciilor efectuate pentru prestările de
servicii care determină decontări sau plăţi succesive.
Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale
unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. Aceste diferenţe pot apărea la
următoarele date:
 Data decontării;
 La sfârşitul lunii;
 La sfârşitul exerciţiului.
Evaluarea la inventar a datoriilor RNP se face la valoarea probabilă de plată. Pentru elementele de
natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se
înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
Evaluarea în bilanţ a datoriilor RNP exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de
cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României,
valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
6.1.1. Datorii comerciale
Datoriile comerciale se înregistrează în contabilitate ca urmare directă a contabilităţii de

angajamente faţă de furnizorii de bunuri şi servicii sau faţă de clienţii care achită în avans bunurile
şi serviciile care nu au fost încă livrate sau prestate.
Furnizori
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu
s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitatea RNP (contul 408 „Furnizori – facturi
nesosite”), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.
Page 128
RNP evidenţiază datoriile comerciale pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau
juridică.
Avansurile încasate în contul comenzilor de realizat
Avansurile reprezintă încasări, primite în avans de la clienţii RNP, pentru bunurile şi serviciile care
nu au fost încă livrate sau prestate. Din momentul în care livrările şi prestările au fost efectuate,
plăţile în avans sunt compensate prin conturile de clienţi.
Efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt recunoscute de către RNP atunci când tranzacţiile şi
evenimentele se produc, şi nu pe măsura încasării sau plăţii acestora.
Stingerea datoriilor RNP se face prin: plata în numerar şi echivalente de numerar, transferul altor
active, prestarea serviciilor, înlocuirea cu o altă obligaţie sau transformarea obligaţiei în capitaluri
proprii.
6.1.2. Efecte de comerţ de plătit
Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere sau pe
termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Sub aspect patrimonial, efectul
încorporează o creanţă transmisibilă o dată cu trecerea acesteia din proprietatea unei persoane în
proprietatea alteia.
Cambia
Obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească o sumă de bani determinată, la scadenţa
specificată. Creditorul, numit trăgător, dă ordin unei alte persoane (numită tras) să plătească suma
de bani la vedere sau la o anumită dată, unei terţe persoane numită beneficiar.
Biletul la ordin
Efectul comercial prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă
determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului.
Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul la ordin este creat la
iniţiativa debitorului, care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la
prezentarea unui beneficiar, aflat în calitate de creditor. Plata prin bilet la ordin are avantajul că, la
scadenţă, devine titlu executoriu, aceasta înseamnă că dacă debitorul nu şi-a achitat datoria,
creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza îndelungată a
judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior investită cu formula executorie.
În cazul emiterii unor efecte de comerţ, acestea se vor evidenţia distinct în conturile 403 „Efecte de
plătit” şi 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”.
6.1.3. Datorii cu salariaţii şi asimilate
Datoriile cu salariaţii şi asimilate ale RNP privesc drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile
din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate
temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la
profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de RNP personalului
angajat pentru munca prestată, precum şi reţinerile din salariile personalului şi contribuţiile legate
de salarii ale RNP faţă de bugetele şi fondurile prevăzute de lege.
Page 129
În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea
personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă de către RNP sub formă de provizion.
Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.
În contabilitatea RNP se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în
vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente etc.), precum şi alte drepturi
acordate potrivit legii si CCM in vigoare.
RNP evidenţiază într-un cont distinct şi analitic pe fiecare persoană drepturile de personal
neridicate în termenul legal.
Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează
numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la

asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru
ajutorul de şomaj.
Contribuţia RNP la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de

sănătate se înregistrează ca alte datorii sociale (contul 4381).
Cuprinde cheltuielile cu salariile şi cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială, atât pentru

personalul direct productiv, cât şi indirect productiv.
 salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului în sumă brută cât şi

alte cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de
odihnă şi concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea în bani
pentru concedii neefectuate, indemnizaţii care se acordă salariaţilor la ieşirea la
pensie, la desfacerea contractului de muncă ca urmare a reducerii de personal,
cheltuieli cu tichetele de masă, precum şi alte drepturi salariale acordate conform
Contractului Colectiv de Muncă acestea evidenţiindu-se pe analitice distincte;
 cheltuieli cu personalul implicat în contractele de administrare şi paza pădurilor
altor deţinători care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi înregistrate în
analitice distincte.
 cheltuieli de asigurări şi protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu
privire la asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de
sănătate, a fondului de garantare precum şi alte cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială, prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă şi în legislaţia în
vigoare ;
Cheltuielile cu colaboratorii şi zilierii (LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind

exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri),
persoane fizice, nu sunt cuprinse în fondul de salarii.
SALARII, COTE AFERENTE SALARIILOR, GRATUITĂţI ACORDATE PERSONALULUI

Stat salarii Înregistrare salarii şi alte drepturi 6411= 4211
Page 130
cuvenite personalului
Drepturi in natura 6412 = 4212
Cheltuieli premii (cf. CCM) 6413 = 4213
Cheltuieli salarii herghelii 6414 = 4214
Cheltuili salarii disponibilizari 6415 = 4215
Cheltuieli pers. Salarii prest servicii
administrare 6416 = 4216
Cheltuieli cu pensionarile 6417 = 4217
Cheltuieli salarii /despagubiri 6418/6581 =
hotarari judecatoresti(conform 4218 Drepturi salariale
hotararii instantei) sau alte
Cheltuieli salarii parcuri si ICAS 6419=4219 despagubiri
chelt salarii administratorului 64110=42110

Înregistrare prime reprezentând
Stat de plată 643 = 424
participarea salariaţilor la profit

Sit.analitică a Tichete de masă distribuite 642 = 53282
distributiei 6411 = 4212
tichetelor de masă Tichete cadou 4212 = 53282
acordate
salariaţilor

4211 =
Stat plată Înregistrare reţineri salarii %
(continuare) avansuri acordate 425
impozit pe salarii 4441
Contribuţie indiv.la pensie 43121
Contribuţie indiv.asig.sănătate 4314
Contribuţie indiv.la fd.şomaj 43721
Reţineri din salarii datorii datorate
terţilor 427
Reţineri datorii ale personalului (în
jos):
debite gestionari 42821
debite tăieri ilegale 42822
debite uniforme 42823
alte datorii ale personalului 42824
drepturi de personal neridicate 426
salarii nete achitate pers.prin
5311
caserie
salarii achitate prin cont bancar 51211
Înregistrare cheltuieli cu asig.şi
Stat plată prot.soc.
(continuare) Contribuţia la asig.sociale 6451 = 4311
Contribuţie la asig.soc.de sănătate 6453 = 43131
Page 131
Contribuţie angaj.pentru fond
6452 = 4371
şomaj
Contribuţie unităţii la FNUASS 6453 = 43132
Contribuţia unităţii la fd.garantare a
6456 = 4373
Creanţelor salariale
Înregistrare concedii medicale din
FNUASS 43132 = 423
fond risc şi accidente boli
profesionale 64582 = 4316
calcul fond
handicap fond handicapati 4% 6358 = 4472 întreaga obligaţie
fond handicap atunci când 3028 =4011
achizţtionăm produse înregistrare factură
6028= 3028 producţie
diminuare fond cu cv mat achiz de 6358 = 4472 în roşu cu suma
la unit protejate(in Decl 100 se achiziţiei
înreg soldul ct 4472)
achitarea facturii 401 =5121
(Hotarire C.D.) înregistrare ajutoare materiale 64581 = 4381
cf.contractului
colectiv de muncă (ajutor deces,
indemnizaţie
cerere aprobată + naştere, cadouri acordate
tat plată + salariaţilor - 8 Martie, l iunie, Paşte,
decont cheltuieli Crăciun, din 2% fond CCF art 21(3)
c))
Sumele ce depăşesc val de 150 lei
pentru copil/angajat şi pentru
salariate se includ în fondul de
salarii CCF, art.55(4)
Salarii personal contracte prestări servicii păduri private

Stat de plată salarii păduri private 6416=4216
Stat de plată Drept natură 6412=4212
Înregistrări obligaţii zilieri – Legea 52/2011, OMFP 1439/2011

Registru zilieri. Sumă brută 621=4013
impozit 4013=44422
plată 44422=5121x
Naveta Decont cu bon fiscal 7,5 litrii/100 624=42812 Cu auto propriu,

saptamânală km 42812=5311 fără avans
Page 132
6.1.4. Datorii din relaţiile cu instituţiile statului
În această categorie sunt incluse:
 datoria cu impozitul pe venit: valoarea impozitului de plată;

 datoria cu impozitul pe profit: valoarea impozitului de plătit determinat în raport de profitul
impozabil al perioadei;
 datoria cu taxa pe valoare adăugata de plătit;
 datoria cu alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate.
Înregistrarea datoriilor faţă de bugetul de stat consolidat şi faţă de bugetele locale se calculează şi
înregistrează în contabilitatea RNP în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.
Impozitul pe profit se determină şi se înregistrează centralizat utilizând conturile 4411 „Impozitul pe

profit” şi 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
Taxa pe valoarea adăugată se regularizează centralizat după preluarea de la direcţii silvice a taxei
deductibile şi colectate din perioada de raportare prevăzută în legislaţia fiscală.
Taxele şi impozitele locale se înregistrează la nivelul subunităţilor utilizând analiticele conturilor 446
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”(la data plăţii se înregistrează ca o cheltuială în avans – 471, urmând ca lunar să se
regularizeze).
6.1.5. Alte datorii
Dobânzi de plătit
RNP înregistrează datorii reprezentând dobânzi de plătit în baza contabilităţii de angajamente.

Trimestrial, se înregistrează contravaloarea dobânzilor datorate pentru trimestrul în curs în
conformitate cu contractele de finanţare încheiate utilizându-se analiticele conturilor 168 „Dobânzi
aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 5186 „Dobânzi de plătit” şi 5198 „Dobânzi aferente
creditelor bancare pe termen scurt”.
Creditori diverşi
În categoria de creditori diverşi se înregistrează datoriile curente care nu pot fi încadrate în

categoriile enumerate mai sus, respectiv:
 sumele încasate şi necuvenite;

 sumele datorate terţilor, inclusiv furnizorilor, reprezentând despăgubiri şi penalităţi;
 partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit;
 diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele
lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar;
 rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar
curent, aferente exerciţiilor financiare precedente;
 cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii atunci când nu sunt îndeplinite
condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale;
 alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii.
Page 133
Pentru datoriile în valută ale RNP aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii
achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele
subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât
datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.
De asemenea, în cazul în care RNP are achiziţii în valută, finanţate din sume nerambursabile,
decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există clauze în
acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile.
Diferenţele respective se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori diverşi, în relaţie
cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.
La fel se procedează şi în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de
cursul unei valute.
6.2. Datorii pe termen lung

6.2.1. Sume datorate instituţiilor de credit
Sumele datorate instituţiilor de credit pot fi, după natura lor în raport cu ciclul de exploatare,
curente şi pe termen mediu şi lung, după cum urmează:
 credite bancare pe termen mediu şi lung, al căror obiectiv îl reprezintă realizarea de investiţii a
căror natură le condiţionează modalităţile (durata, rata dobânzii, garanţiile etc.);
 credite bancare pe termen scurt, numite şi curente, care au caracter temporar şi afectează
trezoreria RNP.
Sumele datorate instituţiilor de credit cuprind:
 creditele externe guvernamentale, credite externe garantate de stat;

 creditele bancare curente şi dobânzile aferente;
 alte împrumuturi şi datorii similare.
6.2.2. Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare
Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu
acest titlu, potrivit contractelor încheiate de RNP, atunci când contractul de concesiune stabileşte o
durată şi o valoare determinate pentru concesiune iar achitarea acesteia are termene scadente
mai mari de 12 luni de la data încheierii contractului.
Datoriile privind contractele de leasing financiar sunt evidenţiate în analiticele contului 167 „Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”.
6.2.3. Datorii comerciale pe termen lung
Datoriile comerciale pe termen lung sunt constituite din garanţii de bună execuţie, reţinute sau
constituite pentru furnizorii RNP.
Garanţiile de bună execuţie, reţinute furnizorilor din facturile primite, se înregistrează în analitice
distincte ale contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, concomitent cu înregistrarea
facturii în care s-au consemnat lucrările executate şi garanţiile reţinute, conform contractului.
Page 134
6.3. Metodologie contabilă datorii
adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung
1. Acordarea creditului sub formă de linie de credit, pentru plata furnizorilor de imobilizări:
512x = 162x Suma creditelor pe termen lung primite
404 = 512x Plata furnizorilor de imobilizări
404 = 162x Plata furnizori din credit
2. Rambursarea la scadenţă a creditelor pe termen lung primite:
162x = 512x Suma creditelor pe termen lung rambursate
3. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau
evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării împrumuturilor
contractate în devize:
162x = 765 Diferenţele favorabile de curs valutar a creditelor în valută
4. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau
evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării împrumuturilor
contractate în devize:
665 = 162x Diferenţele nefavorabile de curs valutar a creditelor în valută
5. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:
666 = 1682 Valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate
6. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:
1682 = 512x Achitarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor
asimilate
7. Înregistrarea trecerii creditelor bancare pe termen lung la credite restante (nerambursate la
scadenţă):
1621 = 1622 Suma creditelor pe termen lung nerambursate la scadenţă
8. Înregistrarea rambursării creditelor nerestituite la scadenţă:
1622 = 512x Înregistrarea rambursării creditelor
Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate
9. Încasări de sume, reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate, ce nu fac obiectul

împrumuturilor din obligaţiuni, din credite bancare pe termen lung:
% = 167ad
512 Sumele încasate în conturi bancare ale RNP
401 Garanţiile reţinute furnizorilor de stocuri şi servicii
404 Garanţiile reţinute furnizorilor de imobilizări
10. Înregistrarea bunurilor achiziţionate urmare a contractelor de leasing financiar încheiate :
2311 = 167ad simultan cu inregistrarea dobanzii aferente in Debit 8051
Page 135
21xxad = 2311 Valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar
11. Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate, la termenele de restituire prevăzute:
167ad = 512x Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate
În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie şi a fost
emisă o scrisoare de garanţie bancară în favoarea RNP, scrisoarea se evidenţiază în conturi
extrabilanţiere (8021 „Giruri şi garanţii primite”).
În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie într-un
cont bancar al furnizorului restricţionat în favoarea RNP, valoarea garanţiei se evidenţiază în
conturi extrabilanţiere (8039 „Alte valori în afara bilanţului”).
12. Înregistrarea plăţii ratelor către locator aferente contractelor de leasing financiar:
167ad/4426 = 404 Obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor, emise de

locator, în cazul leasingului financiar
666 = 404 / credit 8051 dobânda lunaăa
13. Înregistrarea valorii imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite:
167ad = 21xxad
14. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize, rezultate în
urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
financiar:
167ad = 765 Diferenţe favorabile de curs valutar
15. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize, rezultate
în urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
financiar:
665 = 167ad Diferenţe nefavorabile de curs valutar
16. Înregistrarea diferenţelor favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar:
167ad = 768 Diferenţe favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei
17. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar:
668 = 167ad Diferenţe nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei
18. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:
666 = 1687 Obligaţia de plată a dobânzii
19. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:
1687 = 512x Sumele achitate reprezentând dobânzile datorate
Contabilitatea datoriilor faţă de salariaţi
20. Înregistrarea salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP, inclusiv concedii medicale
suportate de RNP:
641ad = 421
Page 136
21. Înregistrarea reţinerilor din salariile angajaţilor reprezentând avansuri acordate personalului,
sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru
ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri (CAR, sindicat, pensii
facultative, contravaloarea convorbirilor telefonice, garanţii gestionari, chirii, pensii întreţinere)
datorate, drepturi de personal neridicate:
421 = %
425ad Avansuri la salarii acordate
426 Drepturi de personal neridicate
427ad Reţineri datorate terţilor
4312 Contribuţia personalului la asigurări sociale
4314 Contribuţia personalului la asigurări sociale sănătate
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
4282ad Alte creanţe în legătură cu personalul
444 Impozit pe venit
22. Înregistrarea plăţii salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP:
421 = 5121/5311
23. Înregistrarea ajutoarelor materiale (ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de muncă,
ajutoare de deces şi alte ajutoare) acordate angajaţilor RNP, potrivit legii şi contractului colectiv
de muncă:
% = 423ad
4311ad FNUASS
4311ad FAAMBP
24. Înregistrarea reţinerilor reprezentând avansuri acordate angajaţilor RNP, sume datorate terţilor,
contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, impozitul aferent, precum
şi ajutoare materiale neridicate:
423ad = %
425ad
426ad
427ad
431x
4372
444
25. Înregistrarea plăţii ajutoarelor materiale acordate angajaţilor RNP, potrivit legii:
423ad = 5121/5311
26. Înregistrarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate angajaţilor RNP:
643 = 424
27. Înregistrarea reţinerilor reprezentând sume datorate terţilor, alte reţineri datorate aferente
primelor privind participarea personalului la profit:
424 = %
427ad
4282
4314
444
28. Înregistrarea plăţii primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate angajaţilor
RNP, potrivit legii:
424ad = 5121ad/5311
29. Înregistrarea achitării drepturilor de personal neridicate la termen de angajaţii RNP:
Page 137
426ad = 5121ad/5311
30. Înregistrarea achitării sumelor datorate de angajaţii RNP către terţi şi care au fost reţinute
personalului:
427ad = 5121ad/5311
31. Înregistrarea achitării în numerar a avansurilor din salariile cuvenite sau virarea acestor drepturi
în conturile de card ale salariaţilor:
425ad = 5121ad/5311
Contabilitatea Impozitului pe profit
32. Înregistrarea impozitului pe profit calculat în conformitate cu legislaţia fiscală privitoare la

impozitul pe profit:
691 = 4411 Sume datorate privind impozitul pe profit
33. Înregistrarea sumelor virate la bugetul statului privind impozitul pe profit:
4411 = 5121 Înregistrarea plăţii impozitului pe profit
Contabilitatea Taxei pe valoarea adăugată
34. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultată din achiziţia
de bunuri şi servicii, conform prevederilor legale:
4426 = % Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată
deductibilă
401ad
404ad
5121
5311
542
sau 4427 în cazul în care se aplică taxarea inversă
35. Înregistrarea proratei din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă, conform
reglementărilor legale în vigoare:
635 = 4426 TVA nedeductibilă prin aplicarea pro rată
36. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, conform reglementărilor legale în
vigoare, aferentă cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit:
635 = 4427 Suma TVA nedeductibilă
37. Compensarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă cu sumele din taxa pe valoarea adăugată
colectată:
4427 = 4426 Compensarea taxei pe valoarea adăugată
38. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată
deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată, rezultând taxa pe valoarea
adăugată de recuperat:
4424 = 4426 Suma taxei pe valoarea adăugată de recuperat
39. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de
bunuri, lucrărilor executate, serviciilor prestate, lipsurilor din gestiune imputate personalului şi taxa
pentru avansurile încasate, conform reglementarilor fiscale în vigoare:
% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată
4111
428
451
Page 138
453
461
5121
5311
40. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru
consumul propriu, predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea
aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură, conform
reglementărilor fiscale în vigoare:
% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată
6351
428xx
461
41. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată
colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultând taxa pe valoarea
adăugată de plată:
4427 = 4423 Suma taxei pe valoarea adăugată de plată
42. Înregistrarea diminuării sau stingerii obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată aferentă
perioadei curente cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioadele precedente:
4423 = 4424 Suma compensată cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din
perioada precedentă
43. Înregistrarea plăţii taxei pe valoarea adăugată către bugetul statului:
4423 = 5121 Achitarea TVA de plată
Precizari privind prevederile OG 15/2012, care modifică Legea 571/2003 privind Codul
Fiscal, de H.G.44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003, modificata prin
H.G. 1071/2012 şi de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1519/2012 de aprobare a Ghidului
pentru aplicarea sistemului TVA la încasare- legislaţie aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2013;
ACHIZIţII MATERIALE şI SERVICII
În cazul RNP –unitatea nu aplică TVA la încasare dar există situaţii în care se fac achiziţii
de la unităţi care aplică TVA la încasare în acest caz monografia se prezintă astfel:
44. Furnizorul aplică tva la încasare
% = 4011
cl.3 sau 6
44281
45. La plată se nominalizează pe chitanţa sau instrumentul de plată factură din care se face
plata pentru a fi evidenţiată separat în jurnalul de cumpărări:
401 = 531 sau 521 (cu TVA)
Page 139
46. Concomitent se face regularizarea:
Regularizarea TVA-ului de dedus
44261 = 44281
Diferenţa ramasă în sold pe debitul cont.44281 reprezintă tva neexigibilă şi se regăseşte în

jurnalul de cumpărări şi va deveni exigibilă la achitare.
Facturile care fac obiectul neexigibilităţii se vor prelua în jurnal de cumpărări atât ca bază cât şi tva
neexigibil, până la lichidarea lor.
ACHIZIţII DE MATERIALE şI SERVICII PE BAZĂ DE AVIZ, URMÂND A SE PRIMI FACTURA –

FACTURI NESOSITE
47 . -achiziţia pe bază de aviz:
% = 408
cl.3 sau cl.6
44283
48. -primirea facturii
408 = 401
49. -tva devine exigibilă
4426 = 44283
LIVRĂRI DE PRODUSE PE BAZĂ DE AVIZ , EMITEREA FACTURII SE FACE MAI TÂRZIU
50. 418 = %
701x
44283
-emiterea facturii
51. 4111x = 418
-tva devine exigibiăa
52. 44283 = 4427
CONT TVA NEEXIGIBIL = 4428

ANALITICE:
44281 tva 24% neexigibil la plată Activ
44282 tva 24% neexigibil la încasare Pasiv
44283 tva 24% neexigibil facturi nesosite / facturi neemise Bifuncţional
Contabilitatea Impozitului pe veniturile de natura salariilor
Page 140
53.Înregistrarea impozitului pe venituri de natura salariilor reţinut din drepturile băneşti cuvenite
beneficiarilor acestor tipuri de venituri, conform prevederilor legale:
% = 44 Înregistrarea impozitului pe venituri
4
421 - pentru salariaţi
401ad - pentru colaboratori , în baza contractului civil
% = 401 daca sunt PFA-uri plătitoare de TVA.
6284
4426
54.Virarea la bugetul statului a impozitului reţinut la sursă pentru veniturile de natura salariilor:
444 = 5121 Plata impozitului reţinut la sursă (cu defalcare pe

44421 – pentru gratuităţi pensionari -declarabili în D 205
44422 – pentru contracte civile/zilieri plătitori de contribuţii la

bugetul asigurărilor sociale – D 112
+ CAS/ CASS şI şţMAJ, functie de prevederile fiscaleîin vigoare
621 = 4013
4013 = %
43122 (10.5%) Stat de plată colaboratori persoane fizice (contracte civile)
4314 (5.5%)
44422 (16%)
Contabilitatea Altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
55.Înregistrarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate către bugetul statului sau
bugetele locale (impozitul pe clădiri şi terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozite şi
taxe locale, accize, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.):
471 = 446
446 = 5121
635 = 471
635 = 446 Suma altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate
56.Înregistrarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import:

% = 446 Înregistrarea obligaţiei de plată a taxelor vamale
21x
23x
30x
371
57.Înregistrarea plăţilor efectuate privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:
446 = 5121
Page 141
58. Înregistrare taxă gestionare fonduri de vânătoare (cu TVA):
6358 = 4011
(proprietar)
Contabilitatea Fondurilor speciale – taxelor şi vărsămintelor asimilate
59.Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat, în contul unor fonduri datorate conform

prevederilor legale:
635 = 447 Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat
60.Înregistrarea plăţilor pentru stingerea datoriilor constituite:
447 = 5121 Plata datoriilor şi vărsămintelor de efectuat
61. Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii:
447 = 758 Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate,

prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
Contabilitatea Altor datorii şi creanţe cu bugetul statului
62.Înregistrarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate bugetului statului:

6581 4481 Valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate
bugetului de stat
63.Sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi alte
creanţe:
5121 = 4481 Sume restituite de la bugetul de stat
64.Plata obligaţiilor la bugetul statului a sumelor reprezentând alte datorii:
4481 = 5121 Plata obligaţiilor la bugetul statului
Contabilitatea creditorilor diverşi
65.Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite:

% = 4622
5121x
5311
66.Înregistrarea sumelor datorate terţilor reprezentând despăgubiri şi penalităţi:
6581 = 4622
67.Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente soldului în valută, înregistrat la
finele lunii sau la sfârşitul exerciţiului financiar:
665 = 4622
68.Partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit:
% = 4622
4751x
472x
69.Diferenţele nefavorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:
668 = 462
70. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
Page 142
117 = 462
71.Înregistrarea plăţilor efectuate în contul creditorilor diverşi:
462 = %
512
531
72.Înregistrarea datoriilor prescrise, scutite sau anulate:
462 = 7588
73.Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente datoriilor în valută către creditori
diverşi, rezultate la efectuarea plăţii sau cu ocazia evaluării la finele lunii, ori la sfârşitul exerciţiului
financiar:
462 = 765
71.Sconturile obţinute de la creditori:
462 = 767
74.Diferenţele favorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea
462 = 768
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
75.Înregistrarea valorilor materiale livrate şi a valorilor băneşti transferate subunităţilor (în

contabilitatea unităţii) sau a celor transferate de la subunităţi la unitate (în contabilitatea
subunităţii):
% = 481 în negru cel care primeşte

în roşu cel care transmite
301…303
341
361
371
512
531
76.Înregistrarea valorilor materiale livrate sau a valorilor băneşti transferate între subunităţi (în
contabilitatea subunităţii care a efectuat transferul):
482 = %
301…303
341
361
371
512
531
77.Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de unitate de la subunităţi (în
contabilitatea unităţii) sau a celor primite de subunităţi de la unitate (în contabilitatea subunităţii):
% = 481
301…303
341
361
Page 143
371
512
531
78.Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de la alte subunităţi (în
contabilitatea subunităţii care a primit valorile):
% = 482
301…303
341
361
371
512
531
7. PROVIZIOANE
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data
bilanţului:
 este probabil să existe, sau

 este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor
apărea.
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. Nu se recunosc provizioane

pentru pierderile viitoare din exploatare. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric
sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.
7.1. Recunoaştere
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
 RNP are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;

 este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi
 poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.
Diferenţa faţă de „datorii contingente”
Distincţia dintre provizioane şi alte obligaţii este conferită de gradul de incertitudine legat de
exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei; nu se constituie
provizioane decât pentru cheltuieli (ieşiri de beneficii) certe. Celelalte reprezintă datorii
contingente.
Datoriile contingente sunt:
 obligaţii posibile, apărute ca urmare a unor evenimente anterioare şi a cărei existenţă va fi

confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau a mai multor evenimente incerte;
Page 144
 obligaţii curente, care nu pot fi recunoscute deoarece nu este sigură necesitatea existentei unor
surse pentru stingerea lor sau pentru că nu pot fi evaluate fidel.
O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită:
a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:
 dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);

 din legislaţie; sau
 din alt efect al legii;
a) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care RNP se angajează să efectueze plăţi
compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în
cazul în care:
 prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient
de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; si
 ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.
Diferenţa faţă de datorii din credite comerciale / cheltuieli angajate
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau
cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau
valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:
a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost
primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită
în mod oficial cu furnizorii; şi
b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la
sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial
asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente
concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii,
elementul de incertitudine este – în general – mult mai redus decât în cazul provizioanelor.
Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite
comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.
7.2. Prezentare în situaţiile financiare

Aceste provizioane trebuie prezentate în cadrul notelor explicative în măsura în care au o
importanţă semnificativă, conform OMFP nr. 3055/2009. De asemenea, ordinul menţionat
precizează că atunci când o sumă este transferată, la sau de la provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli, următoarele informaţii trebuie prezentate în notele explicative:
 valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;

 sumele transferate, la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
 natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
 valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
Page 145
7.3. Reguli specifice categoriilor de provizioane
Provizioanele se constituie pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost
constituite pentru elemente cum sunt:
 litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

 cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind
garanţia acordată clienţilor;
 acţiunile de restructurare;
 pensii şi obligaţii similare;
 dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;
 impozite;
 prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau
contractuale; şi
 alte provizioane.
Provizioanele pentru restructurare
Se pot constitui în următoarele situaţii:
 vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;

 închiderea unor sedii ale RNP;
 modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;
 reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor RNP.
Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor

generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.
RNP are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare
atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea:
a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:
 activitatea sau partea de activitate la care se referă;

 principalele locaţii afectate de planul de restructurare;
 numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii,
distribuţia şi posturile acestora;
 cheltuielile implicate; şi
 data de la care se va implementa planul de restructurare;
a) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării

acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta.
În cazul în care RNP începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici
celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea
ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este
necesară prezentarea de informaţii în acest sens.
Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi

anume cele care:
Page 146
 sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi
 nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii RNP.
Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:
 recalificarea sau mutarea personalului permanent;

 marketing; sau
 investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie.
Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de

restructurare la data bilanţului.
Provizioanele pentru pensii şi obligaţii similare
Se referă la sumele ce vor fi plătite de RNP după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea
provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se
ţine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul RNP.
Provizioane pentru impozite
Se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care
sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru:
 diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate;

 impozite pentru care RNP are deschise procese în instanţă;
 rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi
referitoare la impozitarea acestora,
 alte situaţii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.
7.4. Estimarea provizioanelor

Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. Pentru stabilirea
existentei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile
disponibile.
Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului
a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare
stingerii datoriei curente este suma pe care RNP ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea
obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.
Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în

evaluarea unui provizion.
Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de
către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va
fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.
Page 147
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună
estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de
resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute.
Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al

acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.
7.5. Monografie contabilă

Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile de provizioane sunt
următoarele:
1. Constituirea provizioanelor pentru litigii la sfârşitul exerciţiului, conform procesului verbal de

inventariere:
6814 = 1511 Constituirea provizionului
2. Înregistrarea pierderii litigiului, în baza unei decizii emise de o instanţă judecătorească şi plata
sumei datorate:
6581 = 462 Constituirea drepturilor cuvenite persoanei care a câştigat

procesul
462 = % Plata sumei datorate

512
531
3. Diminuarea sau anularea provizionului, în baza hotărârilor emise de instanţele judecătoreşti:

1511 = 7812 Diminuarea sau anularea provizionului
4. Constituirea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru dezafectarea
imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru restructurare,
pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:
6812 = 151xad Constituirea provizionului
5. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru
dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru
restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:
151xad = 7812 Reluarea la venit a provizionului
6. De avut în vedere politica privind costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizărilor,
precum şi cele cu restaurarea amplasamentului. Ele se recunosc în valoarea imobilizărilor,
atunci provizionul pentru dezafectare din contul 1513 se înregistrează astfel:
2xx = 1513
8 VENITURI ÎN AVANS ŞI ALTE FONDURI SPECIFICE
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de

sfârşitul perioadei de raportare, dar care se referă la perioade de raportare ulterioare.RNP
înregistrează în venituri în avans valorile referitoare la veniturile pentru alocarea capacităţii de
interconexiune, care sunt înregistrate şi încasate în avans.
Page 148
Subvenţii pentru investiţii -Subvenţiile pentru investiţii se contabilizează potrivit OMFP
3055/2009, în contul 4751 ”Subvenţii pentru investiţii”, fiind recunoscute în situaţiile financiare
numai dacă:
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva va respecta condiţiile acordării ei; subvenţia va fi primită
efectiv.
Valoarea de intrare în contabilitate a subvenţiei se bazează pe costul istoric şi conform IAS 20, în
funcţie de natura monetară sau nemonetară a acesteia este:
 contravaloarea sumei în bani primite sau de primit în cazul subvenţiilor monetare;

 valoarea justă a activului dobândit, în cazul subvenţiilor nemonetare.
Evaluarea ulterioară: la sfârşitul exerciţiului financiar subvenţiile pentru investiţii se recunosc la

cost istoric.
Pot fi diferenţiate două abordări cuprinzatoare privind modelul contabil al subvenţiilor

guvernamentale : o abordare bazată pe capital, sub incidenţa căreia o subvenţie este creditată
direct din conturile de capitaluri proprii, şi o abordare bazată pe pe rezultat, conform căreia o
subvenţie este inclusă în veniturile uneia sau mai multor perioade.
RNP beneficiază de subvenţii atât pentru acoperirea unor cheltuieli de exploatare cât şi pentru
finanţarea unor investiţii.
Politica RNP cu privire la aceste subvenţii este aceea de recunoaştere ca venituri pe măsura
înregistrării amortizării în cheltuieli a bunurilor realizate din subvenţii, cu excepţia subvenţiilor
pentru investiţii care la momentul recepţiei intră în patrimoniu public şi nu se amortizează.
RNP beneficiază, funcţie de prevederile legale în vigoare, de subventţi, alocaţii, credite

nerambursabile, fonduri europene ş.a.
Venituri înregistrateîin avans
În conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de

data închiderii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior.
1. Având în vedere particularităţile activităţi din ramura silvicultură, Regia Naţională a

Pădurilor - Romsilva, în conformitate cu prevederile art.33 din Codul Silvic, constituie
fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se constituie din următoarele resurse:
 contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului;
 contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte
de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul
forestier proprietate publică a statului;
 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
proprietate publică a statului;
 contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate
publică;
 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate
privată;
Page 149
 pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului 15-25% din
valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi
accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă anual se
stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva ; pentru celelalte forme de proprietate
forestieră, nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art.
10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor de exploatare
direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;
 sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile
ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
 sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie,
ecologice şi sociale ale pădurilor;
 alocaţii de la bugetul de stat.
Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru:
 regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri;

 împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în
scopul împăduririi;
 reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;
 efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a
culturilor tinere existente;
 efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al
materialelor forestiere de reproducere;
 acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;
 efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări;
 cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei valorice
a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti.
Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele

prevăzute la alin. (2) devin exigibile.
Sursele de constituire a acestui fond sunt:

 venituri din încasarea c/val terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;
 venituri din încasarea c/val pierderilor de creştere determinate de exploatarea arborilor
înainte de vârsta exploatabilităţii stabilită prin amenajamentele silvice ;
 venituri din despăgubiri pentru daune produse fondului forestier ;
 venituri din tarife încasate pentru efectele favorabile determinate de funcţiile de protecţie
ale pădurilor ;
 venituri din încasări din valorificarea masei lemnoase pe picior provenite din produsele
principale si accidentale I, (15 % - 25 %).
Conform art. 33 alin. (2) lit. f din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic fondul de conservare şi
regenerare a pãdurilor se constituie şi din „15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre
exploatare, provenitã din produse principale şi accidentale I, calculatã la nivelul preţului mediu al
unui metru cub de masã lemnoasã pe picior; pentru pãdurile proprietate publicã a statului, nivelul
procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva; pentru celelalte forme
de proprietate forestierã, nivelul procentului anual se stabileşte, dupã caz, de ocoalele silvice
prevãzute la art. 10 alin. (2). Aceastã sumã se vireazã de cãtre cumpãrãtorii/titularii autorizaţiilor
de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;”
De asemenea, conform prevederilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic „preţul
mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se stabileşte anual, prin ordin al
conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã.”
Page 150
 calculul fondului de conservare şi regenerare aferent resursei prevăzute la art. 33 alin. (2)
lit. f din Legea nr. 46/2008 Codul silvic utilizand metoda sutei majorate (exemplu pentru procent
de 25%) :
Fond de conservare = Volum masă lemnoasă * Preţ mediu * 25

125
Înregistrari contabile specifice (cu detalierea pe tipuri de proprietate: de stat şi alţi
Deţinători, ca şi tipuri de contracte cu alţi deţinători de mai sus, pag 112-115):
Constituire fond de ctv 15 - 25% din valoarea ml. produse principale şi 65845=47211
conservare accidentale autoriz.exploatare (RNP/altii)
(4622=47212)
ctv teren scos definitiv din fond forestier prop. Publică 65841=47211
pierderi de creştere 65842=47211

50% din chirie pt ocupare temporară a terenului 65842=47211

despagubiri pt daune produse fondului forestier 65843=47211
ctv fond conservare pt masa lemnoasă aferentă 65846/4622 =
propr. Private (funcţie de contract) 47212

consum fond împăduriri si regenerări 47211=74161
ARN 47211=74162
chelt cu calamităţi asupra pădurii 47211=74163
cumpărare terenuri lucrări de îngrijire, degajări, 47211=74164
curăţiri 47211=74166
gospodărirea pădurilor propr. Privată 47212=4622
2. Fond de accesibilizare se constituie în baza Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea

fondului forestier naţional.
Fondul de accesibilizare a pădurilor prevăzut la art. 4 alin. (1) se constituie din următoarele
resurse:
a) 7% din valoarea masei lemnoase vândute şi încasate în condiţiile legii, provenite din
produse principale şi accidentale I (procent stabilit prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura)
b) suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită
potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2) Fondul de accesibilizare a pădurilor este un fond purtător de dobândă. Sumele rămase
disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu
aceeaşi destinaţie.
Fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează pentru:
a) proiectarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere;

b) proiectarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente;
Page 151
c) executarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere noi;
d) executarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente.
Finanţarea realizării drumurilor forestiere se asigură din următoarele surse:
a) fondul de accesibilizare a pădurilor;

b) bugetul de stat;
c) alte surse, potrivit legii.
Inregistrari contabile:
7% din valoarea ml. produse principale şi
accidentale I vândute şi încasate
658711=475851
50% din chirie scoateri temporare fond forestier 65872=475851
475851 = 4812
Virare la RNP de DS
4812 = 5121
Pentru alte proprietăţi(unde este cazul) 4622=475852
4812 = 47587
Avizare de RNP a plătilor din fond accesibilizare – la

DS
4041 = 4812
3. Fond mediu – conform Legii nr. 167 din 14 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13 alin. (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
Surse de constituire:
- o contribuţie de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a

materialelor lemnoase obţinute de cãtre administratorul, respectiv proprietarul pãdurii, cu
excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crãciun, rãchitei şi
puieţilor;
- o contribuţie de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de
vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare.
Înregistrari contabile specifice fond mediu (corelat cu adresa 11324/09.08.2010);
658921=44781 RNP
Constituire fond din 2% ML
(4622=44782 alţii)
ctv 3% din taxa fond vânătoare 658921 =44781
4812 = 5121
Plata la RNP de către DS
44781 = 4812
Legea prevede şi o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor

metalice feroase şi neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrãrii, obţinute de cãtre
generatorul deşeurilor, respectiv deţinãtorul bunurilor destinate dezmembrãrii, persoanã fizicã
sau juridicã. Sumele se reţin prin stopaj la sursã de cãtre operatorii economici care
Page 152
desfãşoarã activitãţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia sã le vireze
la Fondul pentru mediu.
Factura deseuri fier vechi

provenit din casări: 4111=708 (taxare inversă Art.160 CF)
5121 = 4111 (97%)
47281 = 4111 (3%)/ 6358 = 47281
4. Fondul de ameliorare – conform ORDIN MAPAM nr. 2353 din 25 iunie 2012, pentru
aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea Fondului de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.
Potrivit reglementărilor legale, din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie

silvică se asigură:
a) finanţarea cercetării, proiectării şi executării lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare,
ameliorare şi punere în valoare prin împădurire a terenurilor degradate constituite în perimetre de
ameliorare;
b) finanţarea întocmirii de studii şi documentaţii tehnico-economice pentru realizarea perdelelor
forestiere de protecţie;
c) finanţarea împăduririi terenurilor pentru realizarea pe categorii a Sistemului naţional al
perdelelor forestiere de protecţie;
d) compensaţia pierderii de venit corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele
forestiere de protecţie, prevăzută la art. 101 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
Terenurile degradate preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se scot din

evidenţa terenurilor cu destinaţie agricolã, se înregistreazã în evidenţa terenurilor cu destinaţie
forestierã, se înscriu în amenajamentele silvice şi se supun regimului silvic.
Receptia lucrărilor finale se face la atingerea stării de masiv.o
Înregistrări contabile specifice:
Fond Contravaluarea lucrări de .

ameliorare împăduriri pe teren degradate
din fond ameliorare
Page 153
Factura consum fond ameliorare % = 4041 Operaţiuni efectuate la
DS
23113
44261
La recepţia finală
23113 =44261
Trecerea la starea de
4812 =4722 masiv (intabularea)
4041 = 4812
2112 = 23113
4722 = 1016
2111 = 2112
încasarea fond ameliorare de la 5121=4722
minister
plata lucrărilor din fond de 4812=5121
ameliorare
4722 = 4812
Garanţia de bună execuţie 404 = 167
Page 154
9 CAPITAL ŞI REZERVE
9.1. Capitaluri proprii
Definiţie şi clasificare
Cadrul conceptual pentru întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare defineşte capitalurile

proprii ca interesul rezidual al acţionarilor, în cazul RNP, statul român ca unic proprietar în
activele regiei, după deducerea tuturor datoriilor sale.
Altfel spus, capitalurile proprii sunt văzute ca o valoare rămasă, după deducerea totalului
pasivelor externe din totalul activului, unde:
Activul : reprezintă resursele controlate de RNP ca rezultat al unor evenimente trecute, de la

care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare, iar
Pasiv : reprezintă obligaţiile actuale sau viitoare
După natura lor elementele de capital la RNP se pot grupa astfel:
Patrimoniul regiei
Este suma cu care statul se obligă să contribuie pentru a îndeplini obligaţiile entităţii faţă de
creditorii acesteia. Patrimoniul regiei este reflectat la valoarea nominală.
Potrivit art.3 din Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 patrimoniul net al RNP era, la data apariţiei
hotărârii, de 92.609.515 lei constituit prin însumarea patrimoniului unităţilor din structura sa, iar la
data de 30.06.2011, în valoare de 105.032.640,97 lei..
Evaluare ulterioară : la sfârşitul exerciţiului financiar, ca tratament contabil de bază, patrimoniul

regiei va fi recunoscut în cadrul situaţiilor financiare la cost istoric.
Patrimoniul public
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are în administrare şi active de natura patrimoniului public
al statului cum ar fi : drumurile forestiere şi alte active finanţate din alocaţii de la bugetul de stat
(corecţii torenţi, credite externe şi alte subvenţii guvernamentale)– a căror reglementare juridică
este prevăzută prin Legea nr.213 / 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia
şi care în prezent figurează atât în activul imobilizat cât şi în conturile de capitaluri.
Potrivit prevederilor Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
şi necorporale, pentru mijloacele fixe de natura domeniului public nu se calculează şi
înregistrează amortizarea.
Pentru aceste mijloace fixe care aparţin proprietarii publice, nu există prevederi în Standardele
Internaţionale de Contabilitate şi nici în Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.3055/2009.
Page 155
9.2. Rezerve
9.2.1. Rezerve din reevaluare
Aceste rezerve permit sa se pună în evidenţă plusurile de valoare degajate prin aplicarea
modelului de reevaluare referitor la derogări de la principiul costului istoric.
În conformitate cu IAS 16 “Imobilizări corporale”, paragraful 39, în cazul în care valoarea

contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei reevaluări, aceasta majorare trebuie
înregistrată direct în creditul conturilor de capitaluri proprii ăi se înscriu în bilanţ distinct,în cadrul
contului “Rezerve din reevaluare”.
Cu toate acestea, majorarea constatată din reevaluare, trebuie recunoscută ca venit în măsura în
care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscută anterior
ca o cheltuială.
O diminuare rezultată din reevaluare trebuie scăzută direct din orice surplus din reevaluare
corespunzător, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrata anterior ca
surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.
Recunoaştere ulterioară : la sfârşitul exerciţiului financiar, rezervele din reevaluare sunt

recunoscute la costul istoric.
Suma corespunzătoare rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe ăi terenurilor, care au
fost casate, vândute sau scoase din funcţiune va afecta contul 1065 “Rezerve” reprezentâd
surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
9.2.2. Alte rezerve
Rezerve constituite din rezultat
Rezervele sunt surse asimilate capitalurilor proprii reprezentând beneficii capitalizate care nu
sunt generatoare de dividende (în cazul regiei de vărsăminte la bugetul statului). Potrivit O.M.F.P
nr. 3055/2009, pentru fiecare rezervă inclusă în masa capitalurilor proprii se va preciza natura sa
ăi scopul pentru care a fost constituită şi anume :
Rezerve legale - Se constituie anual din profitul brut în cadrul limitelor prevăzute de lege.
Conform Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 ăi Precizărilor aprobate prin O.M.F.P.nr.298/2002, la
Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva , rezerva legală se constituie în procent de 5 % din
profitul brut , până la limita de 20 % din patrimoniul propriu al regiei.
Retragerile de la rezerva legală sunt permise în limitele legale şi numai în următoarele condiţii :
 pentru compensarea unor pierderi din calamitatile naturale, când pierderile nu sunt
acoperite din profitul exerciţiului ; sau
 pentru acoperirea unor pierderi din anul anterior, atunci când acestea nu pot fi acoperite
din profitul exerciţiului ;
Alte rezerve – Se pot constitui facultativ pe seama profitului net pentru : acoperirea unor pierderi
sau pentru alte scopuri potrivit hotărârii Consiliului de Administraţie, ele nefiind prevăzute de lege
sau regulamentul de funcţionare.
Page 156
9.3. Rezultatul perioadei
Potrivit IAS 8, toate elementele de natura veniturilor şi cheltuielilor recunoscute în perioada
curentă, trebuie incluse în determinarea rezultatului net al exerciţiului, cu excepţia cazurilor în
care un alt standard specifică în mod expres altfel.
Rezultatul net trebuie prezentat în contul de profit ăi pierdere corespunzător perioadei ăi conţine
următoarele:
 Rezultatul activităţii curente – sunt activităţile curente desfăşurate de regie ca parte a

realizării obiectului de activitate a acesteia, precum şi activităţile adiţionale care derivă din
acestea.
Rezultatul activităţii curente poate îmbrăca forma profitului sau a pierderii. Potrivit
Cadrului General al IAS, o regie obţine profit sub aspect financiar, doar dacă valoarea
financiară a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea
financiară a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea distribuirilor şi
contribuţiilor către şi de la proprietarii afacerii;
şi ,
 Elemente extraordinare. Sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau
tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se
repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. În
categoria cheltuielilor extraordinare RNP se vor cuprinde şi calamităţile din pepiniere, fazanerii,
păstrăvării, răchitării,etc.
9.4. Rezultatul reportat

Reprezintă rezultatul sau partea din rezultat a cărei repartizare a fost amânată de către Consiliul
de Administraţie şi are o semnificaţie diferenţiată, în sensul ca poate fi pozitiv sau negativ
(creditor sau debitor).
Transferul profitului nerepartizat sau a pierderii nerecuperate în rezultatul reportat se face la

valoarea contabilă din momentul transferului.
În situaţiile întocmite la sfârşitul exerciţiului financiar, rezultatul reportat este reflectat la cost
istoric.
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (cont contabil 1174)
Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile
financiare precedente.
Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor, după cum urmează:
1) pe seama contului de profit şi pierdere
Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de

profit şi pierdere. Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar
curent se efectuează prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu).
Page 157
Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de
asemenea, pe seama contului de profit şi pierdere, în procent de maxim 1% din Cifra de
Afaceri a RNP, cu avizarea centralei RNP.
Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar – contabile. Se

consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale
utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este
semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală
sau cumulată a elementelor.
2) pe seama rezultatului reportat
Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe

seama rezultatului reportat.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare
ale RNP pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza, sau de
a nu utiliza, informaţii credibile care:
 erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost
aprobate spre a fi emise;
 ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea
acelor situaţii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile,
ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.
Erorile semnificative sunt acelea care au un asemenea efect semnificativ asupra situaţiilor
financiare aferente unor perioade precedente dacă acesta ar putea influenţa deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.
Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor

financiare ale acelor exerciţii şi nici ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile
financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară,
respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.
Utilizarea rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile se face numai în cazuri
excepţionale cu aprobarea Consiliului de Administraţie al RNP.
9.5. Metodologie contabilă privind capitalurile proprii

Subscrierea, vărsarea şi majorarea capitalului social
La data curentă la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva nu este societate pe acţiuni,

administrând patrimoniu public şi privat al statului.
Contabilitatea rezervelor din reevaluare – modificarile OUG 34/2009 sunt exemplificate la

capitolul 16.
1. Înregistrarea plusului de valoare rezultat în urma reevaluării, conform raportului de evaluare:

21x = 105
Page 158
2. Înregistrarea descreşterii faţă de valoarea contabilă netă, rezultate în urma reevaluării
imobilizărilor corporale:
% = 21x
105
681x
3. Înregistrarea trecerii rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale la rezerve, atunci când
surplusul reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-
a constituit rezerva din reevaluare:
105 = 1065
4. Ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizărilor corporale, în
cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice:
105 = 281
Contabilitatea rezervelor
5. Profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza
prevederilor legale:
129 = 1061
6. Profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii CONSILIUL
DE ADMINISTRATIE RNP :
117 = 106x
7. Capitalizarea surplusului din reevaluarea imobilizărilor corporale transferat direct în capitalul
propriu, atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă
a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului în
RNP: cu impozitare conform Codului Fiscal
105 = 1065
8. Utilizarea rezervelor legale pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare precedente,
conform hotărârii CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP :
106x = 1171
Rezultatul reportat
9. Înregistrarea pierderilor contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la

începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat:
1171 = 121
10. Înregistrarea profitului net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul
exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat:
121 = 1171
11. Profitul net realizat în exerciţiile precedente, şi care se repartizează în exerciţiile financiare
următoare pe destinaţiile aprobate de CONSILIUL DE ADMINISTRAţIE RNP , potrivit legii:
1171 = %
1068
1171 analitic pierdere an precedent
Page 159
12. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
1174 = %
401, 404 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea
431, 437, erorilor
438
441
4423
44x
462
13. Înregistrarea veniturilor provenite din înlesniri la plata unor creanţe bugetare:
4xx = %
758x Pentru sumele aferente anului curent
1174 Pentru sumele aferente anilor precedenţi
14. Înregistrarea rezultatului favorabil provenit din corectarea erorilor contabile constatate în
exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:
% = 1174
2xx
3xx
4xx şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea
erorilor
Rezultatul exerciţiului
Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile privind rezultatul

exerciţiului sunt următoarele:
15. Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):
% = 121
701…786
16. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):

121 = %
601…698
17. Transferul soldului contului 121 „Rezultatul exerciţiului” între direcţii silvice şi CENTRALA RNP :
481 = 121 Transmitere sold cont 121 de către directii silvice
121 = 481 Preluare sold cont 121 de către CENTRALA RNP (+/-, functie de
pierdere sau profit directie silvica)
18. Înregistrarea repartizării profitului:
129 = %
1061 Constituirea rezervelor legale, la data de 31 decembrie a
exerciţiului de raportare, conform prevederilor legale
1068 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege în
cazul RNP surse de investiţii proprii, )
19. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul trecut, a cărui repartizare a fost amânată:
121 = 117
Page 160
20. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe destinaţiile
legale:
121 = 129
21. Înregistrarea reportării pierderii realizată în exerciţiul precedent, a cărei decizie de acoperire a
fost amânată:
117 = 121
10.MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE ŞI

NAŢIONALE / ALTE SUBUNITĂŢI CARE ACCESEAZĂ
FONDURI EUROPENE
10.1. Înregistrarea prefinanţării de încasat (POS)

44532/ prefinanţare FEDR = 4753 prefinanţare FEDR (fondul a fost ales aleator)
CAZ PROIECT POS
Pentru încasarea sumei aferente prefinanţării Subunitatea (Parc, DS) va transmite la Autoritatea
de Management (AM) dosarul Cererii de prefinanţare care va cuprinde:
a) Contractul de finanţare încheiat între AM si Subunitate (Parc, DS);
b) Contractul de furnizare de bunuri, lucrări încheiat între Subunitate (Parc, DS) şi un operator
economic;
c) Cererea de Prefinanţare în original.
Dosarul Cererii de Prefinanţare se va întocmi în 2 exemplare, din care 1 original va fi transmis la

AM însoţit de Fişa de control a documentului. AM verifica cererea de prefinanţare, iar Subunitatea
(Parc, DS) va primi fondurile aferente prefinanţării în termen maxim de 55 zile calendaristice de la
depunerea dosarului. AM poate cere clarificări suplimentare de la Subunitate (Parc, DS) printr-o
scrisoare de informaţii suplimentare în care este trecut termenul maxim de transmitere a
informaţiilor şi clarificărilor. După finalizarea verificării AM va notifica Autoritatea de Certificare
şi Plată (ACP) pentru efectuarea plăţii către Subunitate (Parc, DS).
10.2. Încasarea şi utilizarea prefinanţării (POS)

1. Încasarea prefinanţării(POS),
512111 trezorerie = 44532/ prefinantare FEDR (%)
2. Utilizarea prefinanţării(POS),
Page 161
Încasarea prefinanţării in contul de disponibil la Trezorerie
Se face în conformitate cu O.U.G nr.64/2009 privind gestionarea financiaăa a instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă şi ORDIN MEFP nr. 911 din 10
august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a
cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul
instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007.
Subunitatea (Parc, DS) plăteşte avansuri sau alte cheltuieli eligibile conform prevederilor legale.
Plata avansului se face pe bază de factură emisă de contractor, vizată de necesitate, realitate,
legalitate, vizata de catre responasabilul tehnic al UIP, de managerul de proiect şi de
responsabilul financiar prin aplicarea de ştampilă (Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind
finanţele publice). Factura va fi supusă CFP, după care se face ordonanţarea plăţii de către
conducătorul unităţii şi de responsabilul financiar prin aplicarea ştampilei „Bun de plată”.(semnată
de reprezentantul legal al Subunităţii (Parc, DS).
Contabilul şef/Economistul va întocmi ordinul de plată după care va fi semnat de persoanele cu

drept de semnătură şi se depune la Trezorerie.
3. Înregistrarea cererii de rambursare(POS)
Cuprinde cheltuielile pe baza documentelor justificative la valoarea totală a cererii:
44532 / FEDR = 47522 / FEDR(%) (procent conform contractului de finanţare)

44534 / TVA = 47523/TVA
44531 / BS = 47512 / BS (%) (procent conform contractului de finanţare)
4. Rambursarea prefinanţării(POS)
Se face în baza dosarului cererii de rambursare, % din valoarea cererii de rambursare:
4753/prefinanţare FEDR = 44532 / FEDR
5. Încasarea sumei în contul de rambursare

-diferenţă între valoarea Cererii de rambursare şi valoarea prefinanţării reţinută ( % din
prefinantare).
Suma primita în baza cererii de rambursare se va încasa în contul de rambursare deschis la
unitatea bancară
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%) (procent conform contractului de
finanţare)
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului de
finanţare)
512112 cont rambursare = 44534/ rambursare TVA)
10.3. Înregistrarea utilizării finanţării (POS)
1. Înregistrarea facturii de lucrări, C+M cu finanţare FEDR şi BS (eligibile), RNP

(neeligibile)
Page 162
% = 4041/ furnizor
23117 (sintetic)/ (analitic pe lucrări în balanţa POS)
44261x TVA nedeductibil
23117 = 44261x (TVA nedeductibil)- devine patrimoniu public

Tip document: FAN in CONTNET
2. Plata facturi emise de furnizori:
4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512111,512112 - (eligibile)

4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512113 cont bancar curent –(neeligibile)
3. Recepţia lucrărilor şi înregistrarea lor în categoria mijloacelor fixe:
212, 213, 214/analitic = 23117/analitic lucrare şi sursa de finanţare
Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizării lunare
6811 /analitic sursa finanţare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de

finanţare)
6811 /analitic sursa finanţare = 281 /analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului de
finanţare)
6811 /analitic sursa finanţare = 281/ analitic RNP
Consum de fond (sold cont = finanţare neconsumată )

47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finanţare)
47512 / BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)
47588/RNP = 75843/ RNP
4. Înregistrarea mijloacelor fixe

prevăzute în lista mijloacelor fixe ce urmează a fi achiziţionate cu finanţare FEDR, BS,
(eligibile) RNP (neeligibile):
213 , 214..../analitic = 4041/furnizori

44261 x TVA nedeductibil pe baza facturii cf OUG 34/2009 – (se include în valoarea investiţie,
utilizandu-se tip document FAN – in CONTNET)
213 ,214..... /analitic = 44261 x TVA nedeductibil
Menţiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face înregistrarea de la pct. 10..4
Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizării lunare
6811 /analitic sursa finanţare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de

finanţare)
6811/ analitic sursa finantare = 281 / analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului de
finanţare)
6811/ analitic sursa finanţare = 281/analitic RNP (în cazul în care sunt neeligibile)
47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finanţare)
47512/ BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finanţare)
47588/RNP = 75843/ RNP (în cazul în care sunt neeligibile)
5. Înregistrarea obiectelor de inventar
Page 163
prevăzute în lista produselor ce urmează a fi achizitionate în baza cererii de rambursare cu
finanţare din FEDR şi BS (eligibile) , RNP (neeligibile):
303 /analitic sursa finantare= 4011/ furnizori

44261x TVA deductibil pe baza facturii /tip document FAN
Concomitent se reia la venituri cu valoarea cheltuielii

603/ analitic sursa finanţare = 303/ analitic sursa finanţare / Tip document FAN
Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent în contul bancar aferent
proiectului:
581 = 512113/cont bancar curent
512112/cont proiect = 581
Restituirea sumelor( rezultate din TVA-ul deductibil) în contul de disponibil al RNP

47588/RNP = 512113/ cont bancar curent
603 /analitic sursa finanţare = 303 /analitic sursa finanţare
Menţiune: La incasarea de la buget, în baza Oug 120/2010, se face înregistrarea de la pct. 10.4
Concomitent se reia la venituri cu valoarea obiectelor de inventar dateîin funcţiune:
47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finanţare)

47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finanţare)
6. Înregistrarea stocurilor de materiale

prevazute in lista produselor ce urmează a fi achiziţionate în baza cererii de rambursare cu
finanţare din FEDR si BS (eligibile) , RNP (neeligibil):
Gr. 30 /analitic cont = 4011/analitic contractori

44261x TVA deductibil pe baza facturii
Gr. 30 /analitic cont = 44261x TVA
Menţiune: La încasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face înregistrarea de la pct. 10.4
Virarea sumelor reprezentând TVA-ul deductibil din contul curent în contul bancar aferent
proiectului:

Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date în consum :

47588/RNP = 75843/ RNP
7. Înregistrarea cheltuielilor privind stocuri şi servicii executate de terţi
Page 164
prevazuteîin lista serviciilor ce urmează a fi contractate cu finanţare din FEDR şi bugetul de
stat :
Gr 60, 61,62/analitic sursa finanţare = 4011/ furnizori

44261x TVA deductibil pe baza facturii Tip document FAN
Gr 60, 61,62/analitic sursa finanţare = 44261x TVA
Menţiune: La incasarea de la buget, în baza Oug 120/2010, se face înregistrarea de la pct. 10.4
Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent in contul bancar aferent
proiectului:
Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date in consum :

47588/ RNP = 75843/ RNP
8. Înregistrarea garantiei de buna executie: (%)

Valoarea garanţiei de bună execuţie reţinută din factură, se înregistrează conform prevederilor
legale
a) La primirea facturii fiscale de la constructor, în care s-au consemnat garanţiile

constituite:
4041/furnizori = 1674 / analitic FEDR, BS
b) Restituirea garanţiei se face la data recepţiei definitive:
1674/ analitic FEDR, BS =512111,512112 (înregistrarea se efectuează numai în situaţia în care

garanţia este efectiv achitată)
4041 /analitic =1674 /analitic FEDR, BS
OBS. Înainte de semnarea contractul, contractorul trebuie să prezinte scrisoarea de garanţie

bancară pentru bună execuţie în valoare egală cu % de reţinere aplicată la valoarea de contract,
emisă de o instituţie financiar-bancară.
Se verifică autenticitatea semnăturilor de pe scrisoarea de garanţie bancară, printr-o cerere

adresată băncii emitente.
Se înregistrează valoarea în lei a Scrisorii de garanţie în contul 8021,, giruri şi garanţii

primite’’ (se deschide un analitic pe fiecare contract).
În cazul în care în contract se specifică contul bancar pentru garanţie de bună execuţie a
lucrării, aceasta se va vira cu ordin de plată în contul menţionat, diminuându-se plata facturii cu
aceasta garanţie.
Page 165
9. Subvenţii deîincasat de la RNP (cheltuieli neeligibile / cofinanţare RNP)
44588/ RNP = 47588 / RNP (la Subunitate/Parc)

65893 = 5121 (se înregistrează la Centrala RNP)
10. Încasarea sumelor pentru cheltuieli neeligibile în contul de disponibil:
512113/ cont bancar curent = 44588/ RNP
11. Înregistrarea comisioanelor bancare aferente proiectului:
627 /analitic = 512111,512112
Comisioanele bancare se solicită de la RNP (ca şi cheltuieli neeligibile, sau eligibile,

funcţie de proiect)
44588/RNP = 47588/RNP
Încasarea sumelor reprezentând comisioane bancare de la RNP
512113/cont bancar curent = 44588/ RNP
Concomitent
47588 = 75843/RNP
Virarea sumelor reprezentând comisioane bancare din contul curent în contul bancar
aferent proiectului:
12. Înregistrarea veniturilor din dobânzile bancare aferente contului bancar de

prefinanţare şi rambursare:
512111,512112 = 47522,47261/ sursa finanţare (în conturi diferite), în caz de reântregire sursă
sau
512111,512112 = 766 dobânda în caz de nereântregire
13. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente proiectelor finanţate din fonduri
nerambursabile.
a) Diferenţe favorabile de curs valutar
512111,512112 = 765
concomitent:
65891 = 475/analitic
b) Diferenţe nefavorabile de curs valutar
665 = 4726/analitic
4726/analitic = 7588
Page 166
14. La predarea imobilizării în patrimoniul public:
475/analitic sursa de finanţare = 1016
La finalizarea proiectului imobilizarile corporale vor trece în patrimoniul public cu valoarea

ramasă neamortizată, dacă este cazul
(Durata Utilă Efectivă din proiect diferă de catalog RNP, aceasta va fi egală cu perioada de
finanţare a fiecărui proiect, fapt care nu influenţează fiscal, amortizarea fiind reflectată
concomitent pe venituri şi cheltuieli = ca urmare nu rămane valoare neamortizată).
15. Evidenţă salarii decontate din proiecte
a) Evidenţierea cheltuielii cu salarii şi cote la bugetul de stat suportate din proiecte
6411x/ analitic proiect = 4211x/analitic proiect - cu salariul brut / stat pentru persoanele din
proiect, pt nr ore aferente
4211x/ analitic proiect = %

4312x/ analitic proiect - contrib asigurat la asiguări sociale
4372x/ analitic proiect - contrib asigurat la şomaj
4314 x/analitic proiect - contrib asigurat la asigurări sociale de sănătate
444x/ analitic proiect - impozit salarii
6451x/ analitic proiect = 4311x/ analitic proiect – contribuţie angajator la asigurări sociale
6452x / analitic proiect = 4371x/ analitic proiect – contribuţie angajator la şomaj
6453x/ analitic proiect = 43131 x/ analitic proiect – contribuţie angajator la asigurări sociale
6458x/ analitic proiect = 4316x/ analitic proiect – contribuţie angajator la fondul de riscşsi
accidente
6456x/ analitic proiect = 4373x/ analitic proiect - contribuţie angajator la fondul de garantare
0.85 % FNUASS , (dacă în proiect se specifică cheltuielile cu salarizarea – intra tot, conform
legislaţiei romaneşti – adică inclusiv finanţarea FNUASS)
Concomitent

b) Înregistrarea cererii de rambursare a cheltuielilor cu salariile pe baza documentelor

justificative (pontaj, state de plata).

c) Încasarea sumei reprezentând salarii şi cote pt bugetul de stat/ bugetul asig de sănătate
în contul de rambursare
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului de
finanţare)
512112 cont rambursare = 44531/rambursare BS(%) (procent conform contractului de finanţare)
d) Virarea salariilor pe carduri:
581/ analitic proiect = 512112/ cont proiect

512113/ cont bancar curent = 581/ analitic proiect
4211x/ analitic proiect = 512113 /cont bancar curent
Page 167
f) Plata salarii prin casierie
581/analitic proiect = 512112/ cont proiect

53113/casa proiect = 581/analitic proiect
581/ analitic proiect = 53113/casa proiect
53113 casa proiect = 581 analitic proiec
4211/ analitic proiect = 53113 casa proiect
g) Virarea cotelor aferente salariilor la bugetul se stat
43..., 444x / analitic proiect = 512112 /cont proiect
Sau se pot vira total de subunitate şi apoi întregi contul curent cu suma totală din contul bancar
proiect
16. Evidenţierea cheltuielilor cu deplasările
6251x / analitic proiect = 5421x/ analitic proiect
Solicitare cerere de rambursare a sumelor aferente deplasărilor
Încasarea sumei în contul de rambursare
512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului de

finanţare)
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului de

finanţare)
Concomitent

Ridicarea de la bancă a sumelor aferente deplasărilor şi achitarea prin casierie :
581x /analitic = 512112/ cont rambursare

53113 casa proiect/ analitic = 581x/ analitic
5421 x/analitic = 53113 casa proiect/ analitic
10.4. Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)

1. Pentru înregistrarea facturilor de cumpărare materiale, produse, servicii se utilizează tipul
de document ,,Factura cumpărare” (FAC), iar pentru facturile pentru achiziţionare imobilizări
aferente proiectului se utilizează tipul de document ,,Facura cumpărare nedeductibila”
(FAN) – programul CONTNET. În cazul folosirii acestui tip de document se va proceda la
înregistrarea contabilă :
44261x TVA nedeductibil = 44261x TVA nedeductibil (în roşu)
În decontul TVA 300, TVA nedeductibil nu va fi înregistrat, nu va fi preluat pe rd 26.
Page 168
2. Acolo unde este trecut „X” va fi creat analitic de catre fiecare parc/ ocol/directie din RNP
pentru fiecare proiect (se va creea o subunitate distinctă în programul de contabilitate. Se
întocmeşte balanţa separată pentru proiecte, separat pentru activitatea curentă şi toate
datele vor fi centralizate în balanţa totalizatoare - care va conţine evidenţa contabilă pe
proiecte şi evidenţa contabilă a activitaţii proprii desfaşurată de către parc).
3. Pentru fiecare proiect se întocmesc registre separate: de casă, registrul inventar, registrul
mijloacelor fixe (DUE = perioada contract) etc.
4. În cazul aplicării la finanţare externă se va analiza cu mare atenţie prevederile generale

privind eligibilitatea cheltuielilor, plecând de la Regulamentele CE aferente fondului
respectiv, până la POS, astfel încât valoarea sumelor neeligibile ce vor fi suportate de RNP
să se reducă strict la impozite şi taxe neeligibile: TVA, Comisioane bancare. Se vor
respecta cu stricteţe prevederile contractelor de finanţare astfel încât să se evite apariţia
unor cheltuieli care să nu fie considerate eligibile de către OI şi ACP/ AM, şi care să
conducă la un efort al RNP sporit.
5. În cazul în care tva-ul neeligibil plătit, aferent cheltuielilor eligibile efectuate, se restituie de
la bugetul statului, prin AM/OI/ACP, conform OUG 120/23.12.2010, se înregistrează prin
nota contabilă:
512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (tva conform contractului de

finanţare)
6. În cazul obiectelor de inventar , a materiilor prime, materialelor se face înregistrarea:
303/ analitic sursa finanţare = 44261x
Sau:
6357 = 44261x
11. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

În conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele Comunităţilor Economice Europene, contul de profit şi pierdere al RNP va fi prezentat
în formatul listă cu prezentarea cheltuielilor după natura lor. Contul de profit şi pierdere va
cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor,
precum şi rezultatul exerciţiului.
Veniturile
Veniturile RNP constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii.
Cheltuielile
Cheltuielile RNP constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.
Page 169
În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate de către RNP după
activităţi şi natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare şi
activitate financiară şi activitate extraordinară.
Prin urmare, RNP va prezenta, în contul de profit şi pierdere, următoarele informaţii minimale:
11.1. Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din exploatare

Veniturile şi cheltuielile din exploatare sunt realizate în urma desfăşurării activităţilor curente, care
reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în Actele constitutive la
obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează şi care sunt o
continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din acestea.
11.1.1.Cifra de afaceri
Cifra de afaceri netă este formată din totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea de bunuri,
lucrări şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale RNP, inclusiv subvenţiile (APIA)
pentru exploatare aferente cifrei de afaceri, după scăderea reducerilor comerciale incluse în
factură (la data livrării sau ulterior), a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe
aferente.
În contabilitatea RNP, veniturile din vânzarea de bunuri se înregistrează în momentul predării

bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract,
care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.
RNP recunoaşte veniturile din vânzarea bunurilor în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
 s-au transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din

proprietatea asupra bunurilor;
 RNP nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în
cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
 mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
 este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către RNP;
 costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
RNP înregistrează veniturile din prestări de servicii în contabilitate pe măsura efectuării acestora.
Pentru activitatea RNP prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte
operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
RNP determină stadiul de execuţie al lucrării pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile,
procese – verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia
serviciilor prestate.
În cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se cuprind:
 venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte bunuri
care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva şi anume:
 venituri din vânzarea lemnului pe picior şi sub formă de sortimente, precum şi
produsele rezultate prin prelucrarea lemnului;
 din vinzarea arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomi de Crăciun, puieţi forestieri,
răchită şi împletituri din răchită, mangal de bocşă şi altele de această natură;
Page 170
 venituri din vânzarea animalelor de interes cinegetic din crescătorii şi din cuprinsul
fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod
natural, peştele din apele de munte, din păstrăvării, bălţi şi iazuri din fondul forestier,
fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi
aromatice, cultivate şi din flora spontană, răşina şi altele similare.
 venituri din recoltarea, exploatarea, prelucrarea şi valorificarea altor produse
nespecifice fondului forestier
 venituri din exploatarea în regie proprie a lemnului din fondul forestier proprietate
publică a statului.
 venituri din administrarea sau prestarea de servicii silvice, pe bază de contract
sau comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate privată sau
aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie forestieră
de pe terenuri din afara fondului forestier naţional.
 venituri din activităţi de creştere a cabalinelor şi a animalelor de blană, acţiuni de
silvoturism şi agrement, de echitaţie şi turism ecvestru, precum şi acţiuni pe
hipodromuri.
 venituri din vânzările de cabaline şi de animale de blană, ia intern şi extern, din
vânzările de produse agricole excedentare, precum şi din alte activităţi şi servicii.
 venituri din acţiuni de vânătoare şi de pescuit;
 venituri din taxe de vizitare, precum şi de filmare şi fotografiere a vânatului şi a
peisajului natural;
 venituri din creşterea intensivă a vânatului în spaţii special amenajate;
 venituri din valorificarea materialul lemnos confiscat, sumele obţinute având
destinaţia prevăzută de lege;
 veniturile obţinute din prestările de servicii către proprietarii de păduri private,
agenţi economici şi populaţie;
 veniturile obţinute din efectuarea de studii de amenajare a pădurilor, cercetare şi
proiectare silvică pentru alţi agenţi economici sau persoane fizice;
 venituri din chirii, redevenţe, locaţii de gestiune;
 veniturile din vânzarea semifabricatelor şi produselor reziduale;
 veniturile din vânzarea mărfurilor;
 venituri din subventie terenuri APIA
 alte venituri.
Page 171
 veniturile obţinute din activităţi diverse, de natura : taxelor de participare la licitaţie, etc.In
RNP, cheltuielile ce se efectuează în cursul unui an aferente cu paza şi protecţia pădurii, sunt
recunoscute ca şi cheltuieli ale anului financiar respectiv, aferente veniturilor din vânzarea masei
lemnoase şi se referă la:
 efectuarea unor lucrări de tăieri de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri, elagaj
si ajutorarea regenerării naturale);
 paza pădurii, cheltuieli formate din: salariile pădurarilor, şefilor de district şi
alt personal de la ocoalele silvice;
 efectuarea unor lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurii în
care se cuprind: valoarea materialelor de combatere, inclusiv a cheltuielilor de
aprovizionare, depozitare şi transport, costul prestaţiilor avio şi alte cheltuieli generate
de aceasta acţiune;
 efectuarea unor lucrări de amenajare a pădurilor, executate prin terţi sau
cu mijloace proprii;
 cheltuielile de punere în valoare a masei lemnoase destinată exploatării;
 cheltuieli de exploatare, transport şi de prelucrare a masei lemnoase;
 costul uniformelor de serviciu ale personalului silvic şi personalului TESA,
îndreptăţit prin Regulamentul de organizare şi funcţionare să poarte această uniformă;
 întreţinerea drumurilor forestiere din administrarea ocoalelor silvice;
 perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului silvic şi de altă
specialitate;
 efectuarea unor lucrări de cercetare aplicativă executate prin I.C.A.S.
Bucureşti sau alţi executanţi;
 constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor conform
art.33 din codul silvic.
Page 172
De asemenea, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva înregistrează şi alte cheltuieli aferente
activităţii secundare, cum ar fi:
 cheltuielile efectuate cu recoltarea seminţelor şi alte materiale de plantat şi

prelucrarea lor;
 costurile efectuate pentru producerea puieţilor necesari pentru împădurirea
suprafeţelor din fondul forestier, precum şi a puieţilor ornamentali destinaţi vânzării
către agenţii economici şi populaţie;
 costurile efectuate pentru producerea şi recoltarea răchitei (Cheltuielile de înfiinţare a
răchităriei -butaşi, manoperă, etc- se înregistrează la imobilizări corporale ;
 cheltuielile de întreţinere şi îngrijire a familiilor de albine: diverse materiale,
medicamente care se administrează familiilor de albine, salariile apicultorilor şi alte
cheltuieli;
 costurile de creştere si întreţinere a fazanilor din crescătorii: furaje, nutreţuri
combinate, medicamente, amortizarea mijloacelor fixe, salariile muncitorilor şi alte
cheltuieli;
 cheltuielile efectuate pentru menţinerea efectivului optim de vânat şi de valorificare a
acestuia.
 cheltuielile efectuate pentru întreţinerea efectivelor de păstrăv din păstrăvării şi la cel
din apele de munte;
 costurile efectuate pentru recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile, de
producere a împletiturilor de răchita şi alte produse din lemn (cozi unelte, diverse
obiecte pentru export şi altele)
 alte cheltuieli.
Cheltuielile de exploatare cuprind :
- Cheltuieli cu materii prime şi materiale
- Alte cheltuieli materiale
Includ costul de achiziţie al:
 obiectelor de inventar;
 cheltuieli privind materialele nestocate;
 costul de achiziţie al animalelor şi pasărilor; şi
 costul de achiziţie al ambalajelor.
Alte cheltuieli externe
Cuprind costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, inclusiv gaze naturale şi alte fluide.
Cheltuieli privind marfurile
Mărfurile sunt bunuri destinate vânzării, sunt achiziţionate de la terţi si pot fi vândute, de regulă,
fara a fi supuse unei prelucrări suplimentare.
Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare a mărfurilor precum
şi din costurile necesare pentru punerea lor în vânzare, cum ar fi: cheltuielile de transport şi
depozitare, de ambalare şi alte cheltuieli accesorii.
Cheltuieli cu personalul
Cuprinde cheltuielile cu salariile şi cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială, atât pentru
personalul direct productiv, cât şi indirect productiv.
Page 173
 salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului în suma brută cât şi alte
cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de odihnă
şi concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea în bani pentru
concedii neefectuate, indemnizaţii care se acordă salariaţilor la ieşirea la pensie, la
desfacerea contractului de muncă ca urmare a reducerii de personal, cheltuieli cu
tichetele de masă, precum şi alte drepturi salariale acordate conform Contractului
Colectiv de Muncă acestea evidenţiindu-se pe analitice distincte;
 cheltuieli cu personalul implicat în contractele de administrare şi paza pădurilor
altor deţinatori care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi înregistrate în
analitice distincte.
 cheltuieli de asigurări şi protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu privire la
asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de sănătate, a fondului
de garantare precum şi alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială,
prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă şi în legislaţia în vigoare ;
Alte cheltuieli de exploatare
Aceste cheltuieli includ:
 cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile unde se înregistrează valoarea lucrărilor de

întreţinere şi reparaţii executate de terţi. Sunt considerate reparaţii toate acele
cheltuieli efectuate pentru repunerea activului imobilizat în parametri iniţiali şi
restabilirea performanţelor iniţiale spre deosebire de modernizare care îmbunătăţeşte
performanţele iniţiale, extinde durata de viaţă utilă, îmbunătăţeşte calitatea producţiei
sau adoptă un proces de producţie care permite reducerea substanţială a costurilor
de exploatare.
 cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii datorate sau plătite;
 cheltuieli cu primele de asigurare, unde se evidenţiază valoarea primelor de asigurare
datorate sau achitate conform contractelor de asigurare;
 cheltuieli cu studii si cercetări, unde se înregistreză valoarea studiilor şi cercetărilor
executate de către terţi. În categoria cheltuielilor de cercetare, o categorie importantă
o deţine lucrările de amenajarea pădurilor. RNP a ales ca politică suportarea pe
cheltuieli a costurilor efectuate în fiecare an , având în vedere faptul că anual se
execută lucrări de amenajare pe aproximativ 1/10 din suprafaţa fondului forestier
administrat de RNP.
 cheltuieli privind comisioane şi onorarii, unde se înregistrează comisioanele
prevăzute prin contractele de comision, precum şi onorariile de consiliere, contencios,
expertizare, precum şi alte cheltuieli similare;
 cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate, unde se evidenţiază sumele datorate sau
achitate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate conform normelor
legale;
 cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, unde se evidenţiază valoarea facturilor
datorate sau achitate pentru transportul de bunuri, precum şi pentru transportul
colectiv de personal;
 cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări;
 cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii ;
 cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;
 cheltuieli cu protecţia mediului;
Page 174
 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi pentru: drumuri forestiere, lucrări de
amenajare a pădurilor, cheltuieli cu perfecţionarea personalului, precum şi alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte, unde se evidenţiază: TVA pentru
drepturile în natuăa acordate personalului silvic, TVA pentru uniforme de serviciu,
impozit aferent lemn acordate potrivit CCM, ca şi altor drepturi aferente personalului
neprevăzut în Codul Silvic, cheltuieli cu impozitul pe clădiri, taxa teren, taxa de
timbru, taxe asupra mijloacelor de transport, fond de garantare a plăţilor drepturilor
salariale şi alte impozite şi taxe;
 alte cheltuieli de exploatare care cuprind sumele înregistrate pe cheltuieli pentru:
constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor,cheltuiala cu impozit pe
resursa naturala, alte fonduri ale regiei, contravaloarea achiziţiei de fructe de pădure
şi ciuperci comestibile, cota pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale regiei şi
direcţiilor silvice, precum şi alte cheltuieli de exploatare (despăgubiri, amenzi şi
penalităţi; donaţii şi subvenţii acordate; cheltuieli privind activele cedate etc.).
 Cheltuielile administrative indirecte ale RNP vor fi evaluate si repartizate functie de
rationamentul profesional si de specificul unitatii
 Directiile silvice vor repartiza la subunitati cota directiei fara cota RNP care va ramane
la nivelul balantei Directiei, functie de rationamentul profesional.
11.1.2.Variaţia stocurilor
Veniturile din servicii în curs de execuţie ale RNP, reprezintă variaţia în plus (creştere) sau minus
(reducere) între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de natura „Servicii în curs de
execuţie” de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale de natura „Servicii în curs de
execuţie”, exclusiv ajustările pentru depreciere constituite.
Având în vedere activitatea RNP, conturile 332 „Servicii în curs de execuţie” şi 712 „Venituri
aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se utilizează doar în cazul în care serviciile de
asistenţă tehnică efectuate nu sunt predate / recepţionate în aceeaşi perioadă.
Variaţia stocului
Cuprinde veniturile din producţia stocată venituri aferente costului producţiei, lucrărilor şi
serviciilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost
de producţie efectiv a stocurilor de produse, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie de la
sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor lucrărilor şi serviciilor în curs de
execuţie, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate.
Înregistrările în contabilitatea financiară se vor face pe activităţi, conform planului de conturi

general.
11.1.3.Producţia imobilizată
Este reprezentată de veniturile din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi al

cheltuielilor efectuate de RNP pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate
corporale şi necorporale.
Acestea reprezintă o compensare a cheltuielilor care apar pe parcursul anului pentru activele
construite sau produse de întreprindere şi pe care RNP le evidenţiază pe titluri relevante de
Page 175
cheltuieli (cheltuieli directe şi indirecte alocate pe o bază raţională, neincluzându-se aici
cheltuielile administrative şi de desfacere.)
Având în vedere activitatea RNP şi politica de efectuare a investiţiilor, conturile 721 „Venituri din
producţia de imobilizări necorporale” şi 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” se
utilizează doar în cazul în care se efectuează investiţii în regie proprie, respectiv efectuează
cheltuieli materiale şi cheltuieli cu personalul capitalizabile care sunt iniţial recunoscute în contul
de profit şi pierdere.
11.1.4. Alte venituri din exploatare
Reprezintă un post de ansamblu pentru toate veniturile provenite din activitatea curentă a RNP şi
care nu au fost incluse în posturile anterioare. În acest post RNP cuprinde:
 Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi datorate de terţi, inclusiv personal propriu;
 Venituri din donaţii primite;
 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, inclusiv venituri din dezmembrări;
 Venituri din subvenţii pentru investiţii;
 Alte venituri din exploatare (datorii prescrise, scutite sau anulate).
RNP recunoaşte veniturile din această categorie în momentul realizării creşterii beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale
activelor ori reduceri ale datoriilor, cu excepţia veniturilor din subvenţii pentru investiţii care se
recunosc în contul de profit si pierdere odată cu cheltuielile cu amortizarea aferente acestora.
Celelalte subvenţii vor fi recunoscute de RNP ca şi venituri în momentul primirii lor, deoarece şi
cheltuielile pe care le acoperă sunt cheltuieli ale perioadei.
Pentru RNP veniturile din vânzarea activelor reprezintă veniturile nete obţinute din cedarea sau
scoaterea din uz a activului (mai puţin cheltuielile cu cedarea).
În sistemul contabil din România nu este permisă compensarea veniturilor cu cheltuielile. În

consecinţă, RNP înregistrează veniturile din vânzarea activelor separat de cheltuielile generate
de cedarea acestora.
Page 176
Alte venituri specifice RNP reprezintă veniturile provenite din activitatea curenta şi care nu au fost
incluse în categoriile anterioare. Acestea cuprind:
 Venituri din creanţe reactivate;
 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
 Venituri din donaţii si subvenţii primite;
 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital;
 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri;
 Venituri provenite de la cantine;
 Venituri din poliţe de asigurări;
 Venituri din subvenţii de investiţii;
 Alte venituri din exploatare:
 Venituri din conservarea si regenerarea pădurilor
.
11.1.5.Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi alte

cheltuieli materiale
Acest post include costurile pentru materiile prime şi materialele consumabile utilizate de către
RNP în activitatea de exploatare, inclusiv costurile suplimentare de achiziţie:
 Cheltuieli cu materialele auxiliare;

 Cheltuieli cu combustibilul;
 Cheltuieli cu piese de schimb;
 Cheltuieli cu alte materiale consumabile;
 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar;
 Cheltuieli cu materiale nestocate;
 Cheltuieli privind energia şi apa;
 Cheltuieli privind ambalajele.
Din valoarea acestor cheltuieli RNP deduce veniturile din subvenţii pentru materii prime şi
materiale consumabile.
11.1.6.Cheltuieli privind mărfurile
În cadrul activităţilor desfăşurate de RNP mărfurile sunt produse destinate direct revânzării, sunt
achiziţionate de la terţi şi pot fi vândute fără a mai fi supuse nici unei prelucrări suplimentare.
Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare al mărfurilor şi taxele nerecuperabile,
cheltuieli de transport şi alte cheltuieli accesorii.
11.1.7.Cheltuieli cu personalul
Aceste cheltuieli sunt legate de costul forţei de muncă utilizate de RNP. În categoria cheltuielilor
cu personalul RNP include cheltuielile cu salariile şi cheltuieli cu asigurările şi protecţia sociala,
atât pentru personalul direct productiv, cât şi pentru cel indirect productiv.
Salariile RNP reprezintă cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului, în sumă brută, cât şi
alte cheltuieli de personal suportate de RNP, corectate cu veniturile din subvenţii de exploatare
pentru plata personalului.
Page 177
Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială se referă la cheltuielile RNP privind contribuţiile la
bugetul asigurărilor sociale de stat, corectate cu veniturile din subvenţii pentru asigurări şi
protecţia socială.
11.1.8.Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările

pentru depreciere sau pierdere de valoare
RNP cuprinde în aceste cheltuieli:
 cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale conform cu regimul de

amortizare stabilit de managementul RNP;
 ajustările pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor – diminuările de valoare ca urmare a
unei deprecieri suplimentare va fi înregistrată separat;
 pierderile din debitori diverşi;
 cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea temporară a activelor circulante;
 cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
11.1.9.Alte cheltuieli de exploatare
În această categorie RNP cuprinde:
 serviciile executate de terţi, astfel:

 cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile;
 cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile;
 cheltuieli cu primele de asigurare;
 cheltuieli cu studiile şi cercetările;
 cheltuieli cu colaboratorii (şi obligaţiile la bugetele şi fondurile prevăzute de lege);
 cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;
 cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
 cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal;
 cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări;
 cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
 cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;
 cheltuieli pentru protecţia mediului;
 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;
 cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător;
 pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
 alte cheltuieli de exploatare:
 despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
 cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;
 alte cheltuieli de exploatare.
RNP va diminua valoarea acestor cheltuieli cu eventualele subvenţii primite pentru alte cheltuieli
de exploatare.
Conform OG 24 din 2012, cheltuielile de transport, asigurări, reparaţii, TMT, rovigneta, piese de
schimb, inclusiv TVA-ul aferent acestora, vor fi nedeductibile fiscal în procent de 50%.
Materiale auxiliare 60211(2) = 3021 pentru cheltuieli materiale auxiliare 3021 = 44261
Page 178
Combustibil 602211(2) = 3022 pentru combustibil 3022 = 44261
Piesele de schimb 60241(2) = 3024 3024 = 44261
Reparaţii 6111(2) = 401 terţi 61112 = 44261
Transport 6241(2) = 4xx 6242 = 44261
TMT 63581(2) = 4xx 63582 = 44261
Asigurări 6131 (2) = 4xx 6132 = 44261
Analiticul 1 se utilizează pentru cheltuiala deductibilă şi analiticul 2 pentru cheltuiala

nedeductibilă.
11.1.10 Rezultatul din exploatare
RNP calculează rezultatul din exploatare ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile din exploatare
şi evidenţiază capacitatea acesteia de a obţine profit fără a lua în calcul veniturile şi cheltuielile
financiare şi cele extraordinare.
Rezultatul din exploatare prezentat în funcţie de natura veniturilor şi cheltuielilor va fi prezentat în

notele explicative ale RNP şi funcţional.
11.2. Venituri şi cheltuieli financiare

Veniturile financiare cuprind veniturile din imobilizări financiare, veniturile din investiţii pe termen
scurt, veniturile din creanţe imobilizate, veniturile din investiţii financiare cedate, veniturile din
diferenţe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din sconturi primite în urma unor
reduceri financiare, precum şi alte venituri financiare. Toate operaţiunile privind veniturile
financiare, RNP le va înregistra prin conturile din grupa 76 „Venituri financiare”.
Cheltuielile financiare cuprind pierderile din creanţe legate de participaţii, cheltuielile privind
investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exerciţiul
financiar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de natură financiară şi altele.
Toate operaţiunile privind cheltuielile financiare, RNP le va înregistra prin conturile din grupa 66
„Cheltuieli financiare”.
Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile financiare reprezintă rezultatul financiar care împreună cu
rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exerciţiului.
11.2.1 Venituri din dobânzi
În categoria acestora, RNP include veniturile din dobânzi primite pentru disponibilităţi la bănci şi
alte împrumuturi acordate. RNP va prezenta distinct veniturile din dobânzi obţinute din
împrumuturi în cadrul Grupului.
RNP recunoaşte veniturile din dobânzi în contul de profit şi pierdere în perioada la care se referă,
indiferent de termenul de încasare.
Page 179
11.2.2.Alte venituri financiare
În acest post RNP regrupează:
 veniturile din diferenţe de curs valutar;

 sconturi obţinute de la furnizori şi alţi creditori;
 venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
 venituri din creanţe imobilizate;
 venituri din investiţii cedate;
 alte venituri financiare.
La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum
sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la cursul
de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a
lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs pozitive în contabilitate la venituri din diferenţe
de curs valutar – contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”.
11.2.3.Ajustarea valorii imobilizărilor şi investiţiilor financiare

deţinute ca active circulante
În acest post RNP regrupează:
 cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele;

 veniturile financiare din provizioane.
11.2.4. Cheltuielile privind dobânzile
În cadrul activităţii financiare desfăşurate de RNP acestea reprezintă dobânzile datorate sau
plătite, atât pentru împrumuturile pe termen scurt cât şi pentru împrumuturile pe termen mediu şi
lung care nu sunt capitalizate, corectate cu veniturile din subvenţii de exploatare pentru dobânda
datorată. RNP va prezenta separat cheltuiala cu dobânda pentru împrumuturi în cadrul Grupului.
11.2.5. Alte cheltuieli financiare
Cuprinde următoarele cheltuieli rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii financiare a

RNP:
 cheltuieli cu diferenţe de curs valutar;

 pierderi din creanţe legate de participaţii;
 cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
 cheltuieli privind sconturile acordate;
 alte cheltuieli financiare.
La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum
sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la cursul
de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a
lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs negative în contabilitate la cheltuieli din
diferenţe de curs valutar – contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.
Page 180
11.3. Venituri şi cheltuieli extraordinare
Cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt generate de activităţi care prin natura lor se deosebesc
clar de cele ale obiectului de activitate al întreprinderii şi care nu au un caracter frecvent şi
regulat. Cheltuielile şi veniturile extraordinare ale RNP pot apărea datorită evenimentelor
extraordinare, de natura:
 calamităţilor; şi
 altor evenimente extraordinare.
11.4. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit al RNP cuprinde cheltuiala cu impozitul pe profitul curent.
12. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
OMFP nr. 3055/2009 prevede un format cu informaţii minimale, care în funcţie de structura
capitalurilor proprii, poate fi modificat de fiecare societate pentru îndeplinirea caracteristicilor
calitative.
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii este o componentă principală a situaţiilor financiare în

cadrul căreia RNP evidenţiază:
 profitul net sau pierderea netă a perioadei;

 fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut direct în
capitalul propriu şi totalul acestor elemente;
 efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile.
În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate de către RNP după
natură, după cum urmează:
 Rezerve din reevaluare;

 Rezerve legale;
 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
 Alte rezerve;
 Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor contabile
şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);
 Rezultatul exerciţiului curent;
 Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute în legislaţia în vigoare).
RNP completează prezentările valorice cu informaţii referitoare la:
 natura modificărilor;
 tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
 natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;
 orice alte informaţii semnificative.
Page 181
În situaţia modificărilor capitalurilor proprii RNP prezintă informaţiile referitoare la modificările
intervenite atât în exerciţiul curent cât şi în exerciţiul precedent, după cum urmează:
 Sold la începutul exerciţiului precedent;

 Creşteri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor
provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;
 Reduceri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea diminuărilor
 Sold final la sfârşitul exerciţiului precedent, respectiv sold iniţial la începutul exerciţiului curent;
 Creşteri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor
 Reduceri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea diminuărilor
 Sold final la sfârşitul exerciţiului curent.
RNP cuprinde în situaţia modificărilor capitalurilor proprii numai componentele capitalurilor proprii
care au valori sau mişcări în cursul exerciţiului curent sau precedent.
13 SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR

13.1. Obiectiv. Aria de aplicabilitate
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:
 să evalueze capacitatea RNP de a determina lichidităţi;

 să determine necesităţile de lichidităţi;
 să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare;
 să compare rezultatele RNP, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile
pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
Aceste situaţii permit urmărirea mişcărilor de numerar şi de echivalente de numerar ale RNP, în
cadrul acestora fluxurile fiind clasificate pe următoarele activităţi:
 Exploatare;
 Investiţie;
 Finanţare.
Situaţiile fluxurilor de numerar reprezintă o parte integrantă a situaţiilor financiare ale RNP,
prezentate pentru fiecare perioadă. Obiectivul principal al fluxurilor de numerar este acela de a
explica variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de numerar ale RNP, furnizând informaţii utile în
vederea evaluării performanţei acesteia.
13.2. Definiţii
Numerarul RNP – cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
Page 182
Echivalentele de numerar ale RNP – reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem
de lichide care pot fi uşor convertibile în numerar, iar riscul de schimbare a valorii este foarte
redus.
Fluxurile de numerar ale RNP – reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente ale
acestuia.
Activităţile de exploatare – în această categorie intră activităţile de bază (principale) ale unei
întreprinderi generatoare de venituri, dar şi celelalte activităţi ce nu intră în categoria celor de
investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie ale RNP – cuprind achiziţiile şi înstrăinările de active pe termen lung,
precum şi alte investiţii care nu intră în categoria echivalentelor de numerar.
Activităţile de finanţare ale RNP – constau în modificări ale dimensiunii şi compoziţiei valorii şi
structurii capitalului propriu şi datoriilor împrumuturilor unei întreprinderi.
13.3. Activităţi de exploatare

Fluxurile de numerar ce provin din activitatea de exploatare a RNP sunt:
 încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

 încasările în numerar din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
 plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;
 plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;
 încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi despăgubiri,
anuităţi şi alte beneficii din poliţe de asigurare;
 plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit;
RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă fluxurile
din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar generat de
exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele elemente:
 Venituri şi cheltuieli nemonetare;

 Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;
 Variaţia capitalului circulant.
Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea, plăţile
de vărsăminte la bugetul statului, precum şi plăţile de dobânzi (cu excepţia celor aferente
împrumuturilor pe termen lung) sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.
13.4. Activităţi de investiţii

Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii indică în ce măsură plăţile au fost efectuate
pentru achiziţionarea de active care să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.
Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie ale RNP sunt:
 Plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte
active pe termen lung;
Page 183
 Încasările în numerar din vânzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale şi alte
active pe termen lung;
 Plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor
societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;
 Încasarea de numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor
societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;
 Dobânzi încasate.
RNP raportează separat clasele majore de încasări şi plăti brute în numerar provenite din
activitatea de investiţii, deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care au fost făcute
pentru resurse, menite a genera venituri şi fluxuri de numerar în viitor.
13.5. Activităţi de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura capitalurilor
proprii şi împrumutate.
Această prezentare separată este necesară întrucât permite estimarea cererilor viitoare de fluxuri
de numerar din partea finanţatorilor RNP.
RNP cuprinde în această categorie:
 Intrări în numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, credite, ipoteci, şi alte împrumuturi pe
termen scurt sau lung;
 Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
 Dobânzile plătite pentru împrumuturi pe termen lung;
 Plăţile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de
leasing financiar.
Ca şi în cazul activităţilor anterioare, RNP prezintă separat clasele majore de încasări şi plăti
brute în numerar provenite din activitatea de finanţare.
13.6. Elemente specifice

Fluxurile de numerar în valută
Aceste categorii de fluxuri vor fi înregistrate în moneda de raportare a RNP, aplicându-se asupra
valorii în valută cursul de schimb.
Elementele extraordinare
Elementele extraordinare ale RNP vor fi clasificate pe activităţi, respectiv: exploatare, investiţie,
finanţare.
Dobândă
Dobânzile plătite vor fi prezentate separat fiind clasificate, în funcţie de natura împrumutului, pe
activităţi de exploatare sau finanţare. Dobânzile încasate vor fi prezentate separat fiind
clasificate, în funcţie de natura împrumutului, pe activităţi de exploatare sau investiţie.
Impozitul pe profit
Page 184
Este prezentat separat, fiind inclus în cadrul activităţilor de exploatare ale RNP.
Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie
În aceste cazuri, RNP restrânge raportarea sa în situaţia fluxurilor de numerar la fluxurile de

numerar dintre aceasta şi societatea în care s-a investit ( avansuri).
Alte tranzacţii decât cele în numerar
Tranzacţiile de investiţie şi finanţare care nu necesită folosirea numerarului şi a echivalentelor de

numerar, vor fi excluse de către RNP din situaţia fluxurilor de numerar.
14. NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
Aşa după cum am prezentat în cadrul capitolului 1 Cadrul General, obiectivul situaţiilor financiare
este de a oferi informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie
ale RNP, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Pentru atingerea
acestui deziderat, în conformitate cu prevederile punctelor 266 la 304 şi 335 din OMFP nr.
3055/2009, RNP va prezenta:
 informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare
anuale şi despre politicile contabile folosite; şi
 informaţii suplimentare faţă de cele care sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere
şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar,
dar care sunt relevante pentru înţelegerea acestora.
Notele explicative ale RNP conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute, care au semnificaţie în
calitatea informaţiei prezentate. Notele explicative ale RNP vor fi prezentate într-o manieră
sistematică.
În notele explicative, RNP prezintă următoarele informaţii cu claritate şi repetate ori de câte ori
este necesar, pentru buna lor înţelegere:
 numele societăţii care face raportarea;

 faptul că situaţiile financiare sunt proprii RNP şi nu grupului;
 data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
 moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
 exprimarea cifrelor incluse în rapoarte (unităţi monetare, mii, milioane).
Pentru elementele menţionate în notele explicative RNP va prezenta şi suma corespunzătoare

anului precedent celui la care se referă acesta. În situaţia în care suma corespunzătoare nu este
comparabilă, atunci absenţa comparabilităţii va fi prezentată de către RNP împreună cu motivul şi
ajustările necesare pentru obţinerea comparabilităţii, cu excepţia:
 modificări ale activelor imobilizate;

 modificări ale amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate;
 modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.
Page 185
OMFP nr. 3055/2009 impune un set minimal de zece note explicative, urmând ca fiecare
societate să îşi definească notele suplimentare necesare îndeplinirii caracteristicilor calitative.
RNP are definite următoarele note explicative:
1. Active imobilizate;
2. Provizioane;
3. Repartizarea profitului;
4. Analiza rezultatului din exploatare;
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;
6. Principii, politici şi metode contabile;
7. Participaţii şi surse de finanţare;
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de
supraveghere;
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari (Analiza
principalilor indicatori economico – financiari);
10. Alte informaţii;
15 ANEXE
Se întocmesc conform prevederilor legale de prezentare a Situaţiilor financiare

anuale în vigoare.
16. CIRCUITUL DOCUMENTELOR , GRAFICUL DE

CIRCULAŢIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA
ÎNREGISTRĂRILOR ÎN CONTABILITATE
Page 186
GRAFIC DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA lNREGISTRARILOR IN CONTABILITATE
Scopul Compartimentul
Nr. Denumire Reglementari Circuitul Termen de Persoana Destinatia Termen de
Cod întocmirii care le
Crt document contabile documentelor înregistrare care executa documentelor păstrare
documentului întocmeşte
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A Mijloace fixe
durata de
Legea nr.82/ 1991 arhivare viata a mij
fix, cu
incepere de
-pentru nu circula fiind
la primirea persoana cu la data
evidenţa document de
1 Fisa mijlocului fix 14-2-2 birou contabilitate p.v.de sarcini de incheierii
analitică a înregistrare în
receptie inregistrare birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 mijiocului fix contabilitate
contabilitate financiar in
cursul caruia
au fost
intocmite
durata de
Legea nr.82/ 1991 arhivare viata a mij
fix, cu
incepere de
nu circula fiind
Registrul atribuirea nr.de la primirea si persoana cu la data
document de
2 numerelor de 14-2-1 inventar a birou contabilitate receptionarea sarcini de incheierii
înregistrare în
inventar mijlocului fix mijlocului fix inregistrare birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 contabilitate
contabilitate financiar in
cursul caruia
au fost
intocmite
-documente durata de
cu predare- viata a mij
Legea nr.82/ 1991 serv.aprovizionare arhivare
primire între fix, cu
ocoale incepere de
-documente în ziua cand persoana cu la data
Bon miscare a
3 14-2-3A de însoţire în serv.aprovizionare se primeste sarcini de birou incheierii
mijlocului fix O.M.F.P.nr.3512/2008 birou contabilitate
timpul documentul inregistrare contabilitate exercitiului
transportului financiar in
cursul caruia
-documente au fost
de înregistrare intocmite
în contabilitate
-documente
-compartiment
de constatare serv. Mecanizare pt
care propune
a indeplinirii aprobare si
Legea nr.82/ 1991 scoaterea din arhivare
condiţiilor de inregistrare ex. 1 si 2
functiune a
casare sau semn. care preda
mijlocului fix
declasare
durata de
viata a mij
Proces verbal de
fix, cu
scoatere din
incepere de
funcţiune a -comisia de
-documente exempl 1 si 2 (pt. în ziua persoana cu la data
mijloacelor 14-2-3/ casare sau
4 de aprobare a Înregistrare în evidenta primirii sarcini de birou incheierii
fixe/de aA O.M.F.P.nr.3512/2008 declasare numita
scoaterii din tehnico operativa la documentelor inregistrare contabilitate exercitiului
declasare a prin decizia
functiune ieşiri) financiar in
bunurilor conducerii cursul caruia
materiale
au fost
intocmite
-delegat
împutemicit din
serv. contabilitate ex. 1
-documente partea directie la comp.care
si 2 ( pentru
de înregistrare care sa asiste la tine evidenta
inregistrarea mijlocului
în contabilitate dezmembrarea mijloace fixe
fix)
mijlocului fix sau
declasare
durata de
viata a mij
Legea nr.82/ 1991 arhivare fix, cu
se intocmeste de
document de incepere de
catre secretarul persoana cu
Proces verbal de punere în compartimentul la data
comisiei , in la primirea sarcini de
5 punere in 14-2-5/B funcţiune a financiar contabil, expl incheierii
prezenta documentului inregistrare de
functiune obiectivului de 1 exercitiului
membrilor la serv. Contab
investiţii birou financiar in
O.M.F.P.nr.3512/2008 comisiei
contabilitate cursul caruia
au fost
intocmite
durata de
la primirea
viata a mij
de listelor se
persoana cu fix, cu
Liste de inventar consemnare a efectueaza
sarcini de incepere de
6 si evidenţa 14-3-12 Legea nr.82/ 1991 datelor privind birou contabilitate comisia de inventar inregistrarea arhivare
inregistrare de la data
mijlocului fix inventarul privind
la serv. Contab incheierii
mijlocului fix mişcarea
exercitiului
mijlocului fix
financiar in
-de evidenţa a
mijlocului fix pe birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 birou contabilitate
locuri de contabilitate cursul caruia
folosinta au fost
la biroul intocmite
gestiunii
respective
-documente -la persoanele care

Legea nr.82/ 1991 de înregistrare fac parte din comisie arhivare
în contabilitate (exemplarele 1, 2 şi 3);
durata de
viata a mij
fix, cu
secretarul
- la compartimentul incepere de
comisiei de
document de care efectuează în ziua persoana cu compartimentul la data
Proces verbal de receptie in
7 14-2-5 O.M.F.P.nr.3512/2008 aprobare a operaţiunea de control primirii sarcini de financiar incheierii
receptie prezenta
receptiei financiar preventiv documentelor inregistrare contabil exercitiului
membrilor
(exemplarul 2); financiar in
comisiei
cursul caruia
- la compartimentul au fost
financiar-contabil intocmite
pentru verificarea şi

înregistrarea
procesului-verbal de
recepţie (ex. 2 si 3).
durata de
-la persoanele care viata a mij
document de
Legea nr.82/ 1991 fac parte din comisie arhivare fix, cu
constatare a secretarul
(exemplarele 1, 2 şi 3); incepere de
indeplinirii comisiei de
Proces verbal de în ziua persoana cu la data
conditiilor de receptie in
8 receprie 14-2-5/a primirii sarcini de incheierii
recptie prezenta
provizorie documentelor inregistrare exercitiului
provizorie a membrilor
financiar in
obiectivului de comisiei - la compartimentul cursul caruia
investitii care efectuează compartimentul au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 operaţiunea de control financiar intocmite
financiar preventiv contabil
(exemplarul 2);
- la compartimentul
financiar-contabil
pentru verificarea şi

înregistrarea
procesului-verbal de
recepţie (ex. 2 si 3).
B Stocuri
-pentru
receptia
Legea nr.82/ 1991 -magazie arhivare
valorilor
materiale
5 ani, cu
incepere de
-pentru la data
birou
Nota de receptie O.M.F.P.nr.3512/2008 înregistrarea în -comp.aprovizionare incheierii
comisia de casier contabilitate
9 si constatare de 14-3-1A gestiune zilnic exercitiului
receptie magaziner
diferente financiar in
-pentru
cursul caruia
înregistrare în -contabilitate
au fost
contabilitate
intocmiete
-unitatea furnizoare si
de transport, dupa caz

atunci cand apar
diferente
- la magazia de - la
produse finite, compartimentul
semnându-se de financiar-
*pentru
predare de către secţie contabil sau
Legea nr.82/ 1991 incarcare in
(atelier) şi de primire în persoana care 5 ani, cu
gestiune
gestiune de către conduce incepere de
gestionar (ambele evidenţa (ex. la data
exemplare); 1); incheierii
Bon de predare, în ziua
10 14-3-3A magazioner gestionarul exercitiului
transfer restituire primirii
financiar in
- la compartimentul cursul caruia
C.T.C. pentru - la au fost
*document de
efectuarea controlului compartimentul intocmiete
predare la
tehnic de calitate, care
O.M.F.P.nr.3512/2008 magazie a
semnându-se pentru realizarea
produselor
certificarea acestui producţiei (ex.
finite
control (ambele 2).
exemplare), după caz;
*document - la compartimentul
justificativ de financiar-contabil
inregistrare in pentru efectuarea

evidenta înregistrărilor în
magaziei si in contabilitatea sintetică
contabilitate şi analitică (ex. 1);
- la compartimentul
care urmăreşte

realizarea producţiei
(exemplarul 2).
-document de -persoana care 5 ani, cu

compartiment casier incepere de
Legea nr.82/ 1991 eliberare din execută controlul zilnic arhivare
aprovizionare magazioner la data
magazie financiar preventiv
incheierii
11 Bon de consum 14-3-4A exercitiului
-documente -magazie pt financiar in
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 de înregistrare înregistrare în fişa de cursul caruia
contabilitate
in contabilitate magazie au fost
intocmiete
12 Dispoziţie de 14-3-5A pt. eliberarea compartiment zilnic birou 5 ani, cu
Iivrare din depozit a aprovizionare desfacere incepere de
Legea nr.82/ 1991 materialelor -la funizor arhivare la data
destinate incheierii
vânzarii exercitiului
financiar in
birou cursul caruia
-documente -la magazie contabilitate - au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 de înregistrare pt.descarcarea ex 1 la comp intocmiete
în contabilitate gestiunii aprov-
desfacere-ex2
-documente
de însotire în -deiegatul unitatii

timpul primitoare
transportului
documente de -birou contabilitate pt
baza pt facturare
intocmire
facturi
-documente
de bază pentru
întocmirea
notei de -birou contabilitate pt
receptie şi înregistrare
primirea în
magazia
cumparătorului
-la cumparător
- la magazia primitoare

-serv.aprovizionare
-bir. contabilitate
-pentru
scoaterea din
-persoana care
uz a obiectetor
Legea nr.82/ 1991 execută controlul arhivare
de inventar
financiar preventiv
date în
folosinţa
-documente
5 ani, cu
de aprobare pt -comitet director pt birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 incepere de
scaderea din aprobare contabilitate
Proces verbal de la data
gestiune
scoatere din uz persoana cu incheierii
14-2-3/ ziua primirii
13 a obiectelor de -pentru comisia de casare sarcini de exercitiului
aA documentului
inventar în predare la inregistrare financiar in
folosintă magazie a -compartimentul care cursul caruia
materialelor a facut propunerea au fost
rezultate din intocmiete
casare
-magazia pt
-pentru
înregistrarea
înregistrare în
materialetor rezultate
contabilitate
din casare
-la contabilitate pt
înregistrarea în
evidente
-pt.
-la gestionar pt.
Legea nr.82/ 1991 inventarierea arhivare
semnare
val. mat.
-!a contabilitate pt.

calcularea diferentelor
-pt stabilirea valorice si semnarea birou 5 ani, cu
O.M.F.P.nr.3512/2008
diferenţelor listei de inventariere contabilitate incepere de
privind exactitatea la data
comisia de soldului scriptic incheierii
irrventariere -in ziua
14 Liste de inventar ####### gestionarul exercitiului
-pt numita prin primirii listelor
-cond. compartiment financiar in
înregistrarea în decizie
financiar si oficiul cursul caruia
contabilitate au fost
juridic împreuna cu p.v
document intocmiete
de inventariere pt
centralizator al
avizarea propunerilor
operatiunilor
facute
de inventariere
-la conducerea unitătii
pentru a decide asupra

soluţionarii
propuneritor facute
Primul
exemplar se
utilizează ca
document de
-la persoanele
scădere din
autorizate să semneze
gestiune, iar al
Legea nr.82/ 1991 pentru acordarea vizei
doilea
de necesitate (ambele
exemplar 5 ani, cu
exemplare);
pentru incepere de
Se arhivează
înregistrarea în la data
la inceputul la
contabilitate a incheierii
Fisa limita de 14-3-4/ compartimentul lunii sau la responsabil compartimentul
15 costurilor. exercitiului
consum bA tehnic lansarea productie financiar-
financiar in
-document de comenzii contabil
- la persoanele cursul caruia
stabilire a (ambele ex.).
autorizate să aprobe au fost
cantitatii limita intocmiete
înlocuirea,
dintr-un
suplimentarea sau
material sau pt
O.M.F.P.nr.3512/2008 diminuarea cantităţilor
mai multe
de materiale cu ocazia
materiale
modificării programului
necesare
de producţie (ambele
executarii unui
exemplare);
produs
- la magazia de
-document de materiale, pentru
stabilire a înscrierea cantităţilor
economiilor eliberate, semnându-
sau depasirilor se de către delegatul
de materiale care primeşte
materialele (ex. 1);
- la secţie, atelier
etc. pentru a fi folosite
ca cerere de materiale
şi situaţie a eliberărilor
în cadrul cantităţii
limită, semnându-se
de gestionarul

magaziei predătoare
(exemplarul 2);
- la compartimentul
financiar-contabil
pentru înregistrare în
contabilitatea .
- la magazie, pentru
încărcarea în gestiune
a produselor,
- document mărfurilor sau altor
de însoţire a valori materiale 5 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 mărfii pe timpul primite, după Se arhivează incepere de
transportului, efectuarea recepţiei de la la data
după caz; către comisia de compartimentul incheierii
Aviz de insotire in ziua
16 14-3-6A comp tehnic recepţie şi după gestionarul financiar- exercitiului
a marfii intocmirii
consemnarea contabil la financiar in
rezultatelor; comp aprov- cursul caruia
desfacere-ex2 au fost
- la compartimentul intocmiete
- document
aprovizionare, pentru
ce stă la baza
înregistrarea
O.M.F.P.nr.3512/2008 întocmirii
cantităţilor
facturii, după
aprovizionate în
caz;
evidenţa acestuia;
- dispoziţie
de transfer al
valorilor - la compartimentul
materiale de la financiar-contabil,
o gestiune la pentru înregistrarea în
alta, dispersate contabilitatea sintetică
teritorial, ale şi analitică.
aceleiaşi
unităţi;
- document
de primire în
gestiune, după
caz;
- document

de descărcare
din gestiune a
bunurilor
cedate cu titlu
gratuit.
Serveşte ca
Legea nr.82/ 1991 document de Se întocmeşte
evidenţă a într-un exemplar,
materialelor de pe măsura dării în
5 ani, cu
natura folosinţă a
incepere de
obiectelor de bunurilor, pe
Fisa de evidenta Se arhivează la data
inventar, a fiecare persoană,
a materialelor de Nu circulă, fiind la incheierii
echipamentului de către la dare in
17 natura obiectelor 14-3-9 document de gestionarul compartimentul exercitiului
şi materialelor gestionarul care folosinta
de inventar in înregistrare. financiar- financiar in
de protecţie eliberează
folosinta contabil. cursul caruia
date în obiectele
au fost
folosinţa respective sau de
intocmiete
personalului, către persoana
până la desemnată să ţină
O.M.F.P.nr.3512/2008 scoaterea lor evidenţa acestora.
din uz.
document de
birou contabilitate
evidenta
la deschiderea
operativa a
Legea nr.82/ 1991 fisei si la gestionar arhivare
valorilor
verificarea
materiale la 5 ani, cu
inregistrarilor
depozite incepere de
la data
document de gestionar, nu circula fiind incheierii
contabil birou
18 Fise de magazie 14-3-8 O.M.F.P.nr.3512/2008 contabilitate coloanele de document de zilnic exercitiului
materiale contabilitate
analitica intrari si iesiri înregistrare operativă financiar in
-sursa de cursul caruia
informatii cu au fost
privire la intocmiete
valorile

materiale
existente în
depozitele
unităţii
document de
evaluare a
stocurilor de
bunuri
5 ani, cu
verificarea
Legea nr.82/ 1991 arhivare incepere de
concordantei
la data
inregistrarilor nu circula fiind
persoana incheierii
Registrul efectuate in serv financiar document de
19 14-3-11 lunar desemnata din exercitiului
stocurilor fisele de contabil înregistrare in
cadrul serv. financiar in
magazie contabilitate
cursul caruia
au fost
intocmiete
magazie si in birou
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitate contabilitate
document de
Fise de evidenta Document intern RNP, evidenta magazioneru! de nu circula fiind
20 a formularelor cu obligatoriu pentru o operativa a la magazia de document de zilnic arhivare
regim special bună evidenţă formularelor cu imprimate înregistrare operativa
regim special
sursa de
informatii
birou
privind
contabilitate
existenta si
miscarea
Mijloace
C banesti si
decontari
5 ani, cu
depunator expl.1cu incepere de
Legea nr.82/ 1991 stampila unitatii la arhivare la data
-document de
casier pentru carnet expl 2, fiind incheierii
încasare în
21 Chitanta 14-4-1 fiecare suma folosit ca docum de zilnic casierul unitatii exercitiului
numerar si de
încasata verificare a financiar in
înregistrare birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operatiuniilor efectuate cursul caruia
in registrul de casa contabilitate au fost
intocmiete
5 ani, cu
-document de incepere de
înregistrare a la data
incasarilor si incheierii
Legea nr.82/ 1991 platilor în casierie expl 1 arhivare exercitiului
numerar financiar in
efectuate prin cursul caruia
casa au fost
intocmiete
Registrul de -document de casier si casieri
22 14-4-7A zilnic casierul unitatii
casa(lei, valuta) stabilire mandatari
bir. financiar pentru birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operativa a
înregistrare expl 2 contabilitate
soldului de
casa
-document de
înregistrare
zilnica în
casierie
contabilitate a
operatiunilor
de casa
-document
pentru
depunere a arhivare
Document specific numerarului !a
Foaie de
23 băncilor cu care se banca casierul banca - bir. financiar zilnic
varsamânt
lucrează
-document de
inregistrare în birou
registrul de contabilitate
casa
-document de
înregistrare în
contabilitate
document
justificativ de 10 ani, cu
înregistrare în incepere de
Legea nr.82/ 1991 serv. contabilitate arhivare
contabilitatea la data
fumizorului şi Comercializare, persoana
la data incheierii
cumparatorului pe baza avizului desemnata din
24 Factura emiterii exercitiului
de insotire a cadrul serv.
documentului financiar in
marfii, sau a altor Comercializare birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 beneficiar cursul caruia
documente contabilitate
au fost
intocmiete
cotorul imprimatului
-act de
însoţire a
5 ani, cu
materialelor
incepere de
lemnoase pe
Legea nr.82/ 1991 sefi districte la beneficiar (ex 1) arhivare la data
Aviz de însotire durata
la data incheierii
a marfii material transportului
25 14-3-6A eliberarii gestionarul exercitiului
lemnos (primar, cu orice mijloc
marfii financiar in
secundar) de transport
cursul caruia
la factura care se birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 pădurari
contabilizeaza ex (2) contabilitate intocmiete
sef depozit la color (ex 3)
-document de la conducatorul comp

inregistrare a financiar-contabil 5 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 arhivare
operaţiilor de pentru semnare incepere de
decontare între (ambele exemplare) la data
persoana
unităti si incheierii
Nota de debitare la primirea desemnata din
26 14-6-1A subunităti sau birou contabilitate exercitiului
creditare documentelor cadrul serv.
între subunităti financiar in
contabilitate
si document cursul caruia
justificativ de la unitatea sau au fost
inregistrare in subunitatea care intocmiete
contabilitate participa la
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 operatiunea de
contabilitate
decontare pentru
inregistrare(exemplarul
1)
in vederea
achitarii sau
incasarii in
5 ani, cu
numerar a -bir. financiar pt viza
unor sume, de control preventiv
la data
conform
incheierii
dispozitiilor
persoana exercitiului
Dispozitie de legale
desemnata din financiar in
27 plata/încasare 14-4-4 document birou contabilitate zilnic
cadrul serv. cursul caruia
catre casierie justificativ de -persoane
inregistrare in împuternicite sa birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 intocmiete
registrul de aprobe plata sau contabilitate
casa si in încasarea
contabilitate
-casierie pentru
inregistrare în registrul casierie
de casa
-atribuire a
numerelor
dispozitiilor de arhivare
Registrul de Document intern RNP, încasare, plată
fară circuit fiind
evidenta a pentru o bună emise cand este
28 birou contabilitate document de evidenta
dispoziţiilor de gestionare şi evidenţă cazul
operativa
plata/încasare a plăţilor/încasărilor
-document de
urmarire a
birou
predarii în
contabilitate
termen a
dispoziţiilor
-document de
Borderoul CEC-
Se întocmeşte funcţie prezentare la persoaneie arhivare
urilor de cand se
de formularele cerute banca a CEC - împuternicite sa
29 decontare birou contabilitate primeste
de băncile cu care se urilor de aprobe încasarea ex.
depuse la banca documentul
lucrează decontare spre 1, 2
spre incasare
încasare
birou
contabilitate
Salarii si
D alte drepturi
de personal
-document
pentru calculul
drepturilor
banesti -persoanele
cuvenite împutenicite sa acorde
salariatiilor, viza de control
precum si al financiar preventiv 50 ani, cu
contributtiilor si incepere de
persoana
a altor sume la data
desemnata din
datorate birou contabilitate incheierii
la primirea cadrul serv.
30 State de salarii 14-5-1 sau biroul plan- exercitiului
document documentelor contabilitate
programare persoane financiar in
justificativ de sau plan - birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 imputernicite sa cursul caruia
inregistrare in progaramare contabilitate
aprobe plata (ex 1) au fost
contabilitate
intocmiete
compartim care la comp care a

intocmeste ex2 (plan- intocmit statele
programare) de salarii
-document de
-persoane
calcul şi plata
împuternicite cu viza
Legea nr.82/ 1991 a chenzinei I-ii arhivare
de control financiar -
si a avansului
preventiv
de concediu
50 ani, cu
document
incepere de
pentru persoana
la data
retinerea prin desemnata din
birou contabilitate -persoanele incheierii
Lista de avans statele de cadrul serv. birou
31 14-5-1/d O.M.F.P.nr.3512/2008 sau biroul plan- împuternicite sa lunar exercitiului
chenzinal salarii a contabilitate contabilitate
programare aprobe plata financiar in
avansurilor sau plan -
cursul caruia
chenzinale progaramare
au fost
platite
intocmiete
document
la comp care a
justificativ de -la casierie pentru
intocmit statele
inregistrare in plata ex 1
de salarii
contabilitate
-la bir. financiar pt.
Înregistrare compartim

care intocmeste ex2
(plan-programare)
50 ani, cu
incepere de
la data
incheierii
Legea nr.82/ 1991
exercitiului
evidenta
in format persoana financiar in
Registrul de personalului la data la
electronic de catre se transmite la ITM in desemnata din cursul caruia
32 evidenta a incadrat cu care intervin
serv. Plan- format electronic cadrul plan - au fost
salariatilor contract de modificari
programare progaramare intocmite se
munca
O.M.F.P.nr.3512/2008 pastreaza in
format
electronic la
Legea 53/2003
sediul
actualizata
angajatorului
- act de -la persoana

Legea nr.82/ 1991 efectuare a împutemicita sa arhivare
deplasarii aprobe deplasarea
5 ani, cu
document - persoana incepere de
justificativ al împuternicita sa birou la data
O.M.F.P.nr.3512/2008 persoana care persoana care
cheltuielilor acorde viza de control contabilitate incheierii
Ordin de urmeaza a la primirea urmeaza a
33 14-5-4 efectuate financiar preventiv exercitiului
deplasare efectua documentului efectua
financiar in
deplasarea deplasarea
la pesoana autorizata cursul caruia
document au fost
ale unitati la care s-a
justificativ de intocmiete
efectuat delasarea
înregistrare în
pentru confiramarea
contabilitate
sosirii- plecarii
compartimentul

financiar contabil
34 Decont de 14-5-5 Legea nr.82/ 1991 document persoana care la persoanele la primirea persoana care arhivare 5 ani, cu
cheltuieli pentru pentru efectueaza imputernicite sa documentului efectueaza incepere de
deplasare in decontarea de deplasarea verifice legalitatea deplasarea la data
strainatate avans a actelor justificative de incheierii
cheltuielilor cheltuieli la persoana exercitiului
efectuate in care exercita control financiar in
valuta cursul caruia
document
pentru
stabilirea
diferentelor de
primit sau
restituit de
titularul de financiar preventiv la birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008
avans casierie contabilitate intocmiete
document
justificativ de
inregistrare in
reg de casa
( valuta) si in
contabilitate
Jurnale de
D
contabilitate
Serveste ca
document
contabil 10 ani, cu
obligatoriu de incepere de
inregistrare la data
Legea nr.82/ 1991 persoana arhivare
cronologica si - nu circulă fiind incheierii
desemnata din
35 Registrul jurnal 14-1-1 sistematica a birou contabilitate document de lunar exercitiului
cadrul serv.
modificarii înregistrare contabila financiar in
contabilitate
elementelor de cursul caruia
activ si pasiv au fost
intocmiete
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitate
Serveste ca
document
contabil
obligatoriu de
10 ani, cu
inregistrare a
rezultatelor
la data
inventarierii persoana
- nu circulă fiind incheierii
Registrul elementelor de desemnata din
36 14-1-2 birou contabilitate document de anual exercitiului
inventar activ si pasiv cadrul serv.
înregitstrare contabila financiar in
suficient de contabilitate
cursul caruia
detaliate
au fost
pentru a putea
intocmiete
justifica
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 continutul
contabilitate
fiecarui post al
bilantului
-la
înregistrarea 10 ani, cu
zilnica a incepere de
Jurnal privind
Legea nr.82/ 1991 operaliitor de arhivare la data
operatiile de persoana
plaţi şi încasari - nu circulă fiind incheierii
casa si banca. desemnata din
37 ####### efectuate prin birou contabilitate document de lunar exercitiului
Situatia privind cadrul serv.
casă şi banca înregitstrare contabila financiar in
operatiile de contabilitate
cursul caruia
casa si banca.
-la au fost
completarea birou intocmiete
O.M.F.P.nr.3512/2008
fomularului contabilitate
"cartea mare"
- la
înregistrarea
10 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 zilnica a arhivare
incepere de
decontarilor cu
la data
furnizorii persoana
Jurnal privind - nu circulă fiind incheierii
- tinerea desemnata din
38 decontarile cu 14-6-6 birou contabilitate document de lunar birou exercitiului
O.M.F.P.nr.3512/2008 evidentei cadrul serv.
furnizorii înregitstrare contabila contabilitate financiar in
analitice contabilitate
cursul caruia
- la
au fost
completarea
intocmiete
formularului
"cartea mare"
-la 10 ani, cu
înregistrarea incepere de
Legea nr.82/ 1991 ieşirilor arhivare la data
Jurnal privind persoana
valorilor - nu circulă fiind incheierii
consumurile si desemnata din
39 14-6-8 materiale birou contabilitate document de lunar exercitiului
alte iesiri de cadrul serv.
înregitstrare contabila financiar in
stocuri -la contabilitate
cursul caruia
completarea birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 au fost
formularului contabilitate intocmiete
"cartea mare"
pentru 10 ani, cu
operatiunile incepere de
Registrul privind Legea nr.82/ 1991 efectuate in arhivare la data
evidenta desfasurarea - nu circulă fiind persoana incheierii
40 TVA(registrele activitatilor birou contabilitate document de lunar desemnata din exercitiului
de vanzari si economice, de înregitstrare contabila cadrul serv. financiar in
cumparari) catre persoane cursul caruia
intregistrate in au fost
birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 scopuri de TVA intocmiete
contabilitate
- la verificarea
exactităţiii
inregistrărilor
în conturile
analitice şi 10 ani, cu
sintetice incepere de
la data
- la întocmirea persoana
Balanţa de situatiei lunare desemnata din
41 14-6-30 birou contabilitate document de lunar exercitiului
verificare a principalilor cadrul serv.
înregistrare contabilă financiar in
indicatori contabilitate
cursul caruia
economico- birou
O.M.F.P.nr.3512/2008 au fost
financiari şi a contabilitate intocmiete
bilantului
contabil
semestrial şi
annual
- la
10 ani, cu
inregistrarea în
incepere de
creditul
Legea nr.82/ 1991 arhivare la data
Jurnal privind conturilor fără persoana
operatiile diverse dezvoltare desemnata din
42 14-6-17 birou contabilitate document de zilnic exercitiului
(pentru conturi analitică cadrul serv.
sintetice) contabilitate
cursul caruia
- la au fost
completarea birou intocmiete
O.M.F.P.nr.3512/2008
formularului contabilitate
"cartea mare"
la verificarea
Legea nr.82/ 1991 stocurilor de arhivare
valori materiale
10 ani, cu
incepere de
la verificarea la data
exactitatii persoana
Balanţa analitică 14-6- inregistrarilor desemnata din
43 birou contabilitate document de lunar exercitiului
a stocurilor 30/c cadrul serv.
la controlul înregistrare contabilă financiar in
contabilitate
concordantei cursul caruia
dintre birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008
contabilitatea contabilitate intocmiete
sintetica si
analitica
la intocmirea
situatilor
financiare
-la stabilirea
rulajelor, a
10 ani, cu
Legea nr.82/ 1991 soldurilor pe arhivare
incepere de
conturi
la data
sintetice persoana
- nu circula fiind incheierii
verificarea la sfârşitul desemnata din
44 Cartea mare 14-1-3 birou contabilitate document de exercitiului
inregistrarilor lunii cadrul serv.
contabile contabilitate
birou cursul caruia
O.M.F.P.nr.3512/2008 efectuate au fost
contabilitate
intocmirea intocmiete
balantei de
verificare
Contabilitate
E
generala
-document
justificativ de 5 ani, cu
înregistrare în incepere de
Legea nr.82/ 1991 contabilitatea -persoana care arhivare la data
persoana
sintetica si înregistrează în incheierii
Nota de birou contabilitate când este desemnata din
45 14-6-2A analitica pentru contabititate exercitiului
contabilitate intr-un exemplar cazul cadrul serv.
operatiunile operaţiunea financiar in
contabilitate
care nu au la consemnata cursul caruia
baza birou au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 documente intocmite
contabilitate
justificative
5 ani, cu
incepere de
persoana
Fişa de cont -pentru ţinerea - nu circulă fiind incheierii
desemnata din
46 pentru operaţii 14-6-22 evidenţei birou contabilitate document de zilnic exercitiului
cadrul serv.
diverse analitice înregistrare contabilă financiar in
contabilitate
birou cursul caruia
O.M.F.P.nr.3512/2008
intocmite
5 ani, cu
incepere de
- declaraţie de gestionarul comisia de incheierii
Declaraţii de cu ocazia
47 scrisa a valorilor materiale inventariere conform gestionarul exercitiului
inventar inventarului
gestionarului inventariate Deciziei financiar in
birou cursul caruia
Ordin 1753/2004
intocmite
- la 5 ani, cu
confirmarea incepere de
persoana
caştigurilor la data
Legea nr.82/ 1991 -conducerea unitatii desemna din
Adeverinţă realizate pe o birou contabilitate incheierii
pt. semnătură - la cand se din cadrul
48 privind veniturile anumită sau biroul plan- la solicitant exercitiului
registratură - la solicită serv.
realizate perioada a progaramare financiar in
solicitant contabilitate
persoanelor cursul caruia
sau plan-prog
încadrate în au fost
O.M.F.P.nr.3512/2008 unitate intocmite
-la
confirmarea si
solicitarea
sumelor
pretinse ,
ramase
5 ani, cu
neachitate,
incepere de
provenite din
la data
relatii la conducerea unitatii persoana
Legea nr.82/ incheierii
economico- pentru semnare - cand este desemnata din arhivare
49 Extras de cont 14-6-3 1991,OMFP birou contabilitate exercitiului
financiare si ca ex1,2,3: la unitatea cazul cadrul serv. bir.contab
3512/2008 financiar in
instrument de debitoare ex 1 si 2 Contabilitate
cursul caruia
conciliere
au fost
prearbitrala si
intocmite
ca document
de inventariere
a soldurilor
conturilor
privind datoriile
si creantele
5 ani, cu
incepere de
- angajament - persoana care la data
Notã de - persoana care a
Legea nr.82/ de plata a unei isi ia incheierii
constatare şi intocmit-o pentru cand este birou
50 14-8-2/a 1991,OMFP sume angajamentul de exercitiului
evaluare a semnare ;serv. cazul contabilitate
3512/2008 necuvenite ; a plati suma ce i financiar in
pagubei financiar pt. executare
titlu executoriu s-a imputat cursul caruia
au fost
intocmite
5 ani, cu
- consilierul juridic ex. incepere de
1,2 pentru verificare si la data
Contract de -document de semnare - !a incheierii
-birou cand este arhivare bir.
51 garantie in Legea nr.82/ 1991 constituire a conducatoru! exercitiului
contabilitate cazul contabilitate
numerar garantiei intreprinderii ex. 1,2 -la financiar in
gestionar ex. 2 - serv. cursul caruia
financiar ex. 1 au fost
intocmite
Contract de -document de -birou -consilierul juridic ex. cand este arhivare bir. 5 ani, cu
52 Legea nr.82/ 1991
garantie constituire a contabilitate 1,2 pentru verificare si cazul contabilitate incepere de
la data
incheierii
semnare - la exercitiului
garantiei
suplimentara conducatorul financiar in
suplimentare
intreprinderii ex. 1.2 cursul caruia
au fost
intocmite
document de
inregistrare in
gestiune a
bunurilor
cumparate
document
justificativ de
inregistrare in
contabilitate a
valorii bunurilor
cumparate
5 ani, cu
de catre persoana la gestiune pentru incepere de
desemnata sa semnarea de primire a arhivare bir. la data
persoana
Legea nr.82/ efectueze bunurilor si intocmirea Contabilitate incheierii
Borderou de cand este desemnata din
53 14-4-13 1991,OMFP aprovizionare cu NIR( ex 1 si 2) la ex 1 la exercitiului
achizitii cazul cadrul serv.
3512/2008 bunuri de la compartimentul achizitorul financiar in
Contabilitate
producatorii financiar contabil ex 1 delegat cursul caruia
document individuali la carnet ex 2 au fost
justificativ intocmiete
pentru sumele
primite sau
platite ca
avans spre
decontare
pentru achizitii
Notă de 5 ani, cu
cand este arhivare birou
constatare şi birou tehnic, un exemplar - cel care incepere de
cazul ; tehnic care
evaluarea a Conform Legii pază, etc îl întocmeşte; la data
Recuperarea obligatoriu în intocm.
54 pagubei 53/2003, Codul contabilitate sau incheierii
pagubelor luna
(document Muncii actualizat alt personal de exercitiului
întocmirii la
transmis de verificare atras un exemplar- la financiar in
contabilitate
RNP) gestionarul verificat; cursul caruia
birou
un exemplar birou
contabilitate-alt
exemplar
intocmite
persoana care a 5 ani, cu
incepere de
intocmit-o
la data
Persoana care isi
incheierii
Angajament de Recuperarea ia angajamentul obligatoriu in birou
55 14-2-8/a exercitiului
plata pagubelor de a achita o un exemplar birou luna intocmirii contabilitate
financiar in
suma contabilitate cursul caruia
au fost
intocmite

MANUAL Politici 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL Politici 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Str. Petricani, nr. 9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841

DE POLITICI CONTABILE ŞI PROCEDURI

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

1.1. Aspecte generale referitoare la politicile contabile.......................................................................................6

1.2. Elemente ce trebuie avute în vedere la stabilirea politicilor contabile...........................................................7

1.3. Modificarea politicilor contabile.................................................................................................................. 8

1.6. Legislaţie aplicabilă................................................................................................................................... 25

1.7. Prezentarea RNP...................................................................................................................................... 27

1.8. Principii şi reguli...................................................................................................................................... 34

1.9. Planul de conturi general............................................................................................................................ 42

2.2. Contul de profit şi pierdere......................................................................................................................... 43

2.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu..................................................................................................... 44

2.4. Situaţia fluxurilor de numerar..................................................................................................................... 44

2.5. Notele explicative la situaţiile financiare..................................................................................................... 45

2.6. Conţinutul raportului administratorilor...................................................................................................... 45

3.1. Reguli de bază pentru evaluare................................................................................................................... 47

3.2. Imobilizări necorporale.............................................................................................................................. 47

3.3. Imobilizări corporale................................................................................................................................... 59

3.4. Imobilizări financiare.................................................................................................................................. 88

4.1. Recunoaştere şi evaluare........................................................................................................................... 90

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

4.4. Investiţii pe termen scurt.......................................................................................................................... 123

4.5. Casa şi conturi la bănci.............................................................................................................................. 123

6.1. Datorii pe termen scurt............................................................................................................................. 127

6.2. Datorii pe termen lung.............................................................................................................................. 133

6.3. Metodologie contabilă datorii................................................................................................................... 134

7.1. Recunoaştere............................................................................................................................................ 143

7.2. Prezentare în situaţiile financiare.............................................................................................................. 145

7.3. Reguli specifice categoriilor de provizioane............................................................................................... 145

7.4. Estimarea provizioanelor.......................................................................................................................... 146

7.5. Monografie contabilă............................................................................................................................... 147

valoarea justă a activului dobândit, în cazul subvenţiilor nemonetare.............................................................148

9.1. Capitaluri proprii...................................................................................................................................... 155

9.2. Rezerve .................................................................................................................................................... 156

9.3. Rezultatul perioadei.................................................................................................................................. 157

9.4. Rezultatul reportat................................................................................................................................... 157

9.5. Metodologie contabilă privind capitalurile proprii.....................................................................................158

10.1. Înregistrarea prefinanţării de încasat (POS).............................................................................................161

10.2. Încasarea şi utilizarea prefinanţării (POS).............................................................................................. 161

10.3. Înregistrarea utilizării finanţării (POS).................................................................................................... 162

10.4. Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)........................................................................................168

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

11.2. Venituri şi cheltuieli financiare................................................................................................................ 179

11.3. Venituri şi cheltuieli extraordinare........................................................................................................... 180

11.4. Impozitul pe profit.................................................................................................................................. 180

13.1. Obiectiv. Aria de aplicabilitate................................................................................................................ 182

13.2. Definiţii.................................................................................................................................................. 182

13.3. Activităţi de exploatare........................................................................................................................... 182

13.4. Activităţi de investiţii.............................................................................................................................. 183

13.5. Activităţi de finanţare............................................................................................................................. 183

13.6. Elemente specifice 184

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

1.1. Aspecte generale referitoare la politicile contabile

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

Întrucit este necesar să se asigure continuitatea aplicării în timp a politicilor contabile, se

1.2. Elemente ce trebuie avute în vedere la stabilirea politicilor contabile

1.3. Modificarea politicilor contabile

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

1.4. Influenţa politicilor contabile asupra indicatorilor raportaţi prin situaţiile

1.5. Semnificaţia unor termeni prevăzuţi în Reglementările contabile

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2014

(a) controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente