Babadag

Hotel : La Parmac

Adresa:
Str. Republicii, nr.118, Babadag, jud. Tulcea

http://www.info-delta.ro/localitati-22/babadag-153.html

Oras situat in SE Podisului Babadag, la 30-70 m. altitudine, in apropierea Lacului Babadag, la o departare
de 38 km de resedinta judetului, orasul Tulcea.

Este una din localitatile judetului Tulcea prin care trec marile drumuri de legatura cu principalele centre ale
provinciei si unde converg toate caile rutiere ce unesc asezarile de pe vaile raurilor Slava, Taita si Telita, ca
si cele situate pe malurile intregului complex lagunar Razim.

Despre orasul medieval Babadag, o legenda atribuie intemeierea lui de catre conducatorul unui grup de
turci seldgiucizi, Baba-Saltik-Dede, care a cerut imparatului bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul ,dreptul de
a se aseza in imperiu.
Prima mentiune a orasului Babadag dateaza din 1330-1331 de la calatorul arab Ibn Battuta, care il
consemneaza ca ultima localitate stapanita de tatari, fapt consemnat si de descoperirea pe dealul
Uzumbair (15 km Nord de Babadag) a unuia din cele mai mari tezaure tataro-bizantine.

 
 
 
 
 
 
 
 In perioada celei de a doua jumatati a sec. XIV si pana catre sfarsitul sec. XV, informatiile despre Babadag
sunt sarace datorita vremurilor tulbure provocate de numeroasele razboaie.
Dupa 1484, cand Dobrogea este integrata in economia unificata a Imperiului otoman prin edictul promulgat
de Baiazid al II-lea, Babadagul va ajunge un centru militar, mestesugaresc si comercial.
La 1677 resedinta pasei de la Silistra se muta la Babadag si odata cu aceasta si cartierul general al
armatei turcesti din aceasta provincie. Ca resedinta a sarasciehrului se dezvolta tot ceea ce se leaga de
rolul politic, diplomatic si militar pe care il detine Babadagul in aceasta perioada, dar marea distrugere
suferita in timpul razboiului ruso-turc din 1771 constituie inceputul declinului acestui oras. Pentru o
perioada, orasul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oras dobrogean.

Acces in localitate:
Acces rutier, drumul DN22A ;  acces feroviar.

Puncte de interes turistic:

 Geamia turceasca si Mormantul lui Ali Gaza-Pasa - Monument istoric si de arhitectura

religioasa situat in centrul orasului, datand din epoca medievala. Constructia finalizata la sfarsitul
secolului al XVII-lea atinge o inaltime de 23 m (minaretul), cel mai vechi monument de arhitectura
musulmana din Romana.Monument istoric si de arhitectura religioasa situat in centrul orasului
Babadag, datand din epoca medievala. Geamia a fost ridicata in 1609 sau 1610. In ceea ce
priveste momentul constructiei, datele difera, dar diferanta este de numai un an.Geamia este
cunoscuta ca “un interesant monument de arta musulmana. Construita din piatra fatuita, pe un
plan dreptunghiular, este prevazuta cu un monumental pridvor pe arcade si un minaret inal de 21
m …”. Este cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romana.In cadrul sapaturilor
arheologice intreprinse in actualul perimetru al curtii geamiei, a fost descoperit un edificiu
monumental – caravenserai (han) , ce a functionat in secolele XVII-XIX.Geamia lui Ali Gaza-Pasa
face parte dintr-un ansamblu istoric medieval, ce gazduieste colectii de arta orientala decorative.
 Casa Panaghia - se afla in imediata apropiere a Geamiei Ali-Gazi-Pasa, posibil mai veche
decit geamia, a fost initial casa de rugaciuni, apoi sediu al seminarului musulman.Expozitia de
Arta Orientala organizata in Casa Panaghia, prezinta piese ce apartin artei populare traditionale a
turcilor si tatarilor din Dobrogea, dar si piese ce apartin artei orientale realizata in manufacturi si,
ulterior, industrial. Arta populara a turcilor si tatarilor din Dobrogea (tesaturi, broderii, piese de port,
podoabe, vase de arama pentru uz cotidian si pentru diferite ceremonialuri) reflecta originile sale
orientale. Anumite trasaturi ale acestei arte releva insa, interferente cu arta populatiei autohtone
din Peninsula Balcanica si din Dobrogea.
 Cismeaua Kalaigi - Monument istoric - Din epoca medievala. Cismea situata in centrul
orasului, sapata de catre pelerinii musulmani la sfarsitul sec. XVII

 Casa Panaghia, construita la inceputul sec. al XIX-lea . Expune lucrari de arta decorativa,
arta orientala, piese vestimentare, obiecte de arama, obiecte de podoaba.

 Mausoleul lui Sari Saltuk Dede - Monument comemorativ - epoca medievala. Edificiu
situat pe strada Macin, datand din sec. XV
 Cetatea  Enisala (Yeni-Sale) – situata la aproximativ 7 km spre Enisala, construita
probabil intre secolele XIII si XIV
 Fortificatia Romana de la Babadag - Tapraichioi - Cinci km nord de Babadag unde
soseaua traverseaza lacul cu acelasi nume ca al orasului, in punctul numit " Topraichioi "
sapaturile arheologice efectuate intre anii 1978 -1983 au dat la iveala o mica fortificatie romana.
Cele 2.000 de monede precum si ceramica descoperita aici dateaza vestigiile intre anii 370-450
e.n. Fortificatia a fost ridicata probabil de imparatul Valens in scopul protejarii podului de trecere
si-a intersectiei rutiere din acest loc, unde raul Taita se varsa in lacul Babadag
 Rezervatia botanica Korum Tarla.
 Lacul Babadag - face parte din Complexul lagunar Razim - Sinoe, inclus in aria de
protejare a Zonelor Umede
 Lacul din cariera de piatra

CHEILE DOBROGEI. Rezervația Cheile Dobrogei se întinde pe o suprafață de 285 de hectare. Accesul se

realizează numai auto pe ruta Hârșova sau Constanța (depinde de direcția de mers) - Kogălniceanu spre
localitatea Târgușor (12Km). La jumătatea satului este indicator dreapta, spre Pantelimon. După 8 km pe
câmp, apare indicatorul cu "Rezervația Cheile Dobrogei". Peisajele sunt de o frumusețe rară - șanțuri
naturale și chei brăzdează malurile abrupte ale văii, peșteri săpate în calcar, precum "La Adam" și "Peștera
Liliecilor" cu specii de plante deosebite, dar și descoperiri arheologice importante.

PĂDUREA BABADAG. Pădurea Babadag situată în zona Podișului Babadag este una dintre pădurile
reprezentative din peisajul nord-dobrogean. Rezervația naturală declarată arie protejată prin hotărâre de
Guvern, se întinde pe o suprafață de 524,60 hectare și este inclusă în Parcul Național Delta
Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

LACUL IACOBDEAL. Lacul numit de localnici 'La Fântână' este un lac antropic, format într-o cuvetă
rezultată din extragerea granitului. Se află pe raza comunei Turcoaia, într-o fostă carieră de piatră de pe
dealul Iacobdeal. Accesul spre lac se face din DN 22D Măcin - Cerna, spre comuna Turcoaia, pe DJ 222H.
Lacul poate fi inclus în aria obiectivelor turistice ale Munților Măcinului, datorită modului său de formare,
unic în țară, potrivit ecomuntiimacinului.wordpress.com.
Dobrogei

Canionul format din calcare de pe vremea jurasicului este impresionant, desi nu are o lungime foarte mare.
Accesul se face prin Cernavoda – Satu Nou – Cuza Voda – Mihail Kogalniceanu – Targusor – Cheia .
Rezervatia intinsa pe mai mult de 200 de hectare cuprinde vechi recifuri de corali ale Marii Thetis si specii
de fosile perfect conservate in calcarele stancilor, unice in tara.

Cheile sunt spectaculoase in orice anotimp, desi in timpul verii albul calcarelor ofera imagini de vis,
contrastante, alaturi de verdele vegetatiei. Este si perioada in care Cheile Dobrogei intra in “vizorul”
turistilor si al localnicilor iesiti la iarba verde.

Ce poti sa vezi? Pe langa peisajele frumoase, exista foarte multe pesteri sapate in stancile calcaroase,
care adapostesc diferite specii de plante si adevarate comori arheologice. Pestera Liliecilor si pestera La
Adam sunt doua dintre cele mai vizitate obiective de acest gen.

Daca ai vizitat Cheile Bicazului sau Cheile Dambovicioarei, de exemplu, nu te astepta sa intalnesti ceva
asemanator in aceasta regiune; Cheile Dobrogei nu sunt atat de inalte (au maxim 40 de metri inaltime) si
nici la fel de ascutite (fiind formate din vechi atoli, stancile au forme semirotunde). Dar au forme ciudate,
care-ti antreneaza imaginatia si te fac sa le dai nume in functie de “ceea ce vezi”. Asa se face ca in Cheile
Dobrogei vei intalni “Fata” – o stanca sculptata de vreme sub forma unei fete omenesti. Sigur vei vrea sa o
fotografiezi!

Pestera Casian

Pentru ca vorbeam mai devreme de pesterile-comori ascunse in inima Cheilor Dobrogei, iti sugeram un alt
obiectiv de neratat in Dobrogea: Pestera Casian. Cand ajungi in Targusor, chiar inainte sa intri in localitate
traverseaza linia de cale ferata si urmareste indicatoarele care te duc catre Manastirea Sf. Ioan Casian.
Este primul pas catre Pestera Casian, ce face parte din Rezervatia Geologica Cheile Dobrogei. Pestera
este de mica adancime, seamana mai mult cu o grota, dar este foarte veche si deosebita, la fel ca peisajul
di-mprejur. Si aici vei intalni munti de corali care amintesc ca odata, demult, in locul in care te afli nu exista
decat mare. Pestera a fost locuita in secolul IV de Parintele Ioan Casian, unul dintre intemeietorii
monahismului, care si-a dorit sa duca o viata de ascet.

Accesul in pestera se face pe o scara metalica destul de lunga si de abrupta, care aminteste de Canionul
Sapte Scari din Brasov, dar experienta merita.

Sfinxul Dobrogei

Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o stanca slefuita de ape si vant,
care a luat forma unui barbat ce priveste spre pamant. Roca este amplasata in zona de nord a Culmii
Pricopanului si face parte din Rezervatia Naturala Muntii Macin. Desi zona este foarte arida, trebuie sa stii
ca acele roci au sute de milioane de ani in spate, iar Culmea Pricopanului detine zeci de specii de plante
deosebite, care s-au adaptat la mediu. Ai sa fii surprins, de exemplu, sa vezi ici-colo cate o floare rasarita
de nicaieri. Sau dintr-o stanca.

1. Pestera Casian. Am plecat dimineata din Constanta, pe E60, catre Mihail Kogalniceanu, apoi dreapta pe
DJ222 catre Targusor. Inainte de intrarea in localitate, traversand linia de cale ferata si orientandu-ne dupa
indicatoarele rutiere (PS: un GPS bun in masina si unul si mai bun pe telefon ajuta!) am ajuns la
Manastirea Sf. Ioan Casian, poarta de intrare catre Pestera Casian, in plina Rezervatie Geologica Cheile
Dobrogei si langa lacul Casian. Pestera, la care se ajunge pe o serie de trepte incheiate de o scara
metalica, este de mici dimensiuni, mai degraba o grota, locuita, se spune, din vechime si plina azi de
obiecte de cult, semn al manastirii din imediata vecinatate, fapt care nu mi-a placut deloc. Sunt de parere
ca frumusetile naturale sunt facute sa fie admirate cu respect si nu atinse, la propriu si la figurat, in acest
mod. Imprejurimile insa, la fel ca si grota in sine, sunt deosebite. Relieful stancos foarte vechi marcheaza
peisajul, fiind vizibili pe platoul din zona Casian chiar si atoli, munti de corali lasati in urma de mare, care
ocupa locul in vechime, inainte de inaltarea uscatului. 
  

2. Pestera Liliecilor. Revenind dinspre Casian catre aceeasi cale ferata de care spuneam mai sus, trebuie
sa mergeti paralel cu calea ferata pe un drum comunal catre est, unde, imediat dupa ce treceti un pod, veti
ajunge la baza dealului in care este situata Pestera Liliecilor. In paranteza fie spus, in aceeasi directie,
inainte de Pestera Liliecilor, puteti gasi si Pestera La Adam, despre care nu am stiut inainte de plecarea la
drum si pe care o voi vizita cu alta ocazie; paranteza inchisa. Si aici se pare ca urmeaza constructia unui
schit, iar un calugar ne-a indreptat catre pestera: de la stalpul de electricitate pleaca o carare pe deal.
Pestera este foarte putin cunoscuta si vizitata, nu este inclusa in circuitul turistic si nu este electrificata.
Pentru cei mai putin obisnuiti cu asa ceva, e simplu de spus: odata facuti cativa pasi in pestera, fara
lanterne serioase nu vezi nici macar sa iti bagi degetele in ochi. Pestera, scobita in timp intr-o formatiune
de tip atol, are o lungime totala de peste 400 de metri, de-a lungul galeriei principale si a catorva laterale,
pe care le-am explorat cu o satisfactie, uimire si admiratie greu de descris. Desigur, am gasit in pestera si
cativa lilieci aflati probabil in hibernare, care s-au lasat, prietenosi, fotografiati, care nu ne-au deranjat si pe
care am incercat, pe cat posibil, sa nu ii deranjam, in timp ce eram practic musafiri nepoftiti la ei acasa. Nu
mi-am dat seama daca erau lilieci solitari sau strajeri ai unei colonii mai numeroase, ascunse poate intr-una
din numeroasele galerii inguste si inaccesibile noua, neinitiatilor. Pe langa pestera am gasit si cel putin alte
doua galerii verticale, in care nu am putut patrunde si care nu pareau sa comunice cu galeria principala a
Liliecilor.
3. Cheile Dobrogei. Inapoi spre Targusor si apoi plecand catre localitatea Cheia, soseaua trece prin Cheile
Dobrogei, un canion de o vechime impresionanta, care se intinde pe circa 10 kilometri pe marginea
drumului. Stancile sunt superbe si zona arata excelent indiferent de anotimp, desi vara cu precadere se
umple de gratare, fapt ce m-a facut sa ma felicit in gand pentru decizia de a face acest traseu dobrogean
intr-o perioada cand turistul tipic are alte activitati. 
4. Padurea Babadag. Am luat-o apoi direct spre nord si am indurat cateva drumuri judetene de o calitate
infioratoare, efectiv descurajanta, pentru a ajunge totusi in Padurea Babadag, o oaza de oxigen in zona,
desi acum in haina de toamna. Padurea adaposteste sute de specii de plante (stiati ca avem orhidee
salbatice in Dobrogea? eu nu…) si animale ocrotite sau pe cale de disparitie, printre copacii care depasesc
pe alocuri centenarul. Noi am trecut in viteza, dar sunt sigur ca o plimbare vara prin padure poate fi o
amintire de vacanta de neuitat. 
5. Cetatea Ibida. Cetatea Ibida (alte izvoare o indica Libida) de langa comuna Slava Rusa a scapat acestei
plimbari prin Dobrogea, din cauza documenterii incomplete facute inainte de plecare. Informatiile si pozele
pe care le-am gasit insa pe internet indica un loc care merita o vizita la primavara-vara, alaturi de alte cetati
frumoase din zona, despre care puteti citi mai jos.

6. Lacul Iacobdeal. „Sa mergi neaparat la lacul de langa Turcoaia, am auzit ca merita”, mi-a zis prietenul
Alex din Tulcea, printre alte sfaturi utile de calatorie in zona. Nici el nu fusese acolo, dar auzise de la alti
prieteni de-ai lui despre acest loc unic in Romania, atat ca formare, cat si ca prezenta. La nord-vest de
Padurea Babadag, practic la poalele Muntilor Macin, se afla Lacul Iacobdeal (trecut in mod eronat pe
Google Maps ca Lacobdeal), chiar langa localitatea Turcoaia. Lacul s-a format in cel mai ciudat mod
posibil: la Turcoaia exista de multa vreme o cariera de exploatare a granitului, abandonata o vreme si
recent deschisa din nou. In mijlocul carierei, la un moment dat, in urma excavatiilor repetate, un izvor
subteran a izbucnit la suprafata si a inundat o veche galerie de exploatare, formand acest lac cu o
adancime de peste 20 de metri (unii spun 30-40…) si un relief excesiv de accidentat pe fund. In peisajul
selenar, post-apocaliptic al carierei, unde singura flora era iarba uscata de stepa ce crestea dintre pietre,
lacul este o aparitie incredibila. Unde mai pui ca, intre timp, a fost populat cu crap de catre proprietarul sau
(am inteles ca lacul este proprietate privata si pescuitul interzis, dar nu si scaldatul).

Sa ajungi insa la Iacobdeal, chiar daca te afli in cariera respectiva, nu este deloc lucru usor. La fel ca si altii
care l-au cautat in masivul de granit, am ratacit o ora pe diferitele drumuri ale carierei. Lacul, format intr-o
galerie in forma de galeata, nu se lasa usor descoperit, desi pe harta pare incredibil de usor de nimerit. Intr-
un final insa… guri cascate, wow-uri de uimire, poze la greu, ne-am linistit si chiar am coborat, pe un
versant abrupt si plin de bolovani de granit, la suprafata lacului. La vara revin cu siguranta pentru o baie
racoritoare. 
7. Muntii Macin (traseul tematic, degustare de vin la Macin). N-am mai fost niciodata „la mare” si „la munte”
in acelasi weekend, mergand acasa in Constanta. Niciodata… pana acum. Muntii Macin sunt cei mai vechi
de la noi din tara si printre cei mai vechi din Europa, cu varste de cateva sute de milioane de ani. Vremea si
elementele i-au erodat, dar n-au facut decat sa le sporeasca frumusetea. Muntii ascund numeroase trasee
usor de parcurs cu piciorul, dintre care noi am ales traseul tematic in forma de W care pleaca din satul
Greci, dar pe care, din lipsa de timp, nu am mai avut timp sa il facem. Precis insa revin aici la vara, ca sa
colind imprejurimile. Pe Net am gasit o poveste foarte buna despre formatiunile megalitice din Macin: cine
stia ca exista un sfinx de piatra in Muncii Macin?

Daca ajungeti in zona, in orasul Macin, la crama Sarica-Niculitel, mai precis in Pivnita lui Terente, va
recomand o degustare de vin (in general, pentru grupuri mai numeroase). Intrebati-l pe amicul Google
despre Dan Jalea, un entuziast al promovarii turismului in Dobrogea si Macin si responsabil de cramele
Alcovin. Pe langa degustarea la crama, el va poate da sfaturi foarte utile de calatorie prin Muntii Macin. Din
lipsa de timp, noi nu am apucat sa bifam si acest „obiectiv”, dar din recenziile citite pe la altii, degustarea
merita la finalul unei zile de colindat prin munti. Mai jos, vedere din satul Greci catre Muntii Macin. 
8. Cetatea Dinogetia. O alta cetate straveche din zona, destul de bine pastrata, este Dinogetia. Din pacate,
noi am gasit-o inchisa publicului din cauza orei de seara, asa ca va puteti face aici o idee despre

10. Cetatea Enisala. Cunoscuta si ca Heracleea, Cetatea Enisala si intregul sau areal de la marginea
lacului Razim „sunt dintr-o alta lume”, dupa cum mi-a spus Alex tulceanul asta-vara, cand am ajuns prima
data in zona. Despre Enisala a mai scris si Razvan. Cetatea, la fel ca si toata Dobrogea de altfel, a
schimbat „proprietarii” foarte des, fiind cand genoveza, cand apartinand Tarii Romanesti, cand otomana si
tot asa. Cetatea este superba si foarte bine restaurata si pastrata, iar imprejurimile arata ireal, mai ales
dealul terasat de pe malul lacului Razim. Am fost aici si vara si iarna, in fiecare dintre aceste doua
momente peisajul avand farmecul sau. Este o zona care te lasa „wow” cu siguranta. Am uitat sa va spun,
referitor la drumuri, ca mai sus de Padurea Babadag, urmarind traseul descris prin judetul Tulcea, soselele
sunt bune spre foarte bune si nu mai pun probleme nervilor si amortizoarelor din dotare.

 
11. Cetatea Histria. In decembrie am sarit acest obiectiv, pe care l-am vazut insa in vara. Ruinele cetatii
grecesti Histria se prezinta foarte bine pentru o vizita turistica, la fel si muzeul de la intrarea in cetate. Este
una dintre cele mai vechi asezari atestate documentar de pe teritoriul actual al Romaniei – locul respira
istorie, ca toate cetatile dobrogene. Despre Cetatea Histria a mai scris si Razvan. 

12. Jurilovca, Cetatea Argamum, capul Dolojman. Jurilovca este un sat pescaresc de la marginea lacului
Razim, una dintre cele mai bune porti de intrare in Delta, via lacurile salmastre. Am petrecut un weekend
exceptional vara aceasta acolo (recomand cu caldura Pensiunea Raluca, unde proprietarul este foarte
amabil si va poate rezolva si problema meselor cu peste proaspat, gatit lipoveneste) si am revenit cu
placere si acum. La cativa kilometri est de Jurilovca se afla si cel mai bun loc de baie in lacul Razim, mai
precis capul Dolojman, loc unde se gasesc si ruinele Cetatii Argamum (Orgame), care este, se parte, cea
mai veche asezare atestata documentar de pe actualul teritoriu al Romaniei. Urcand dealul si ajungand in
mijlocul cetatatii veti beneficia de cea mai buna panorama asupra lacului Razim. 
La intoarcerea de la Jurilovca spre Constanta, trecand de localitatea Visina dar pana la intrarea in
localitatea Lunca, recomand o cherhana unde veti manca foarte bine: icre proaspete, bors lipovenesc,
saramura de crap, pana de somn… Se numeste Complex Lunca si merita, pe testate. Dupa acest final
delicios de plimbare, ne-am intors in Constanta, mai putin ignoranti cu privire la frumusetile Dobrogei decat
plecasem in urma cu doar doua zile.

Unde ma voi intoarce cu siguranta cu placere la vara? In pesterile inca neexplorate, in Muncii Macin pentru
cel putin un traseu la picior (plecand din Greci sau Macin), la uimitorul lac Iacobdeal pentru o baie rece si
poate si la cateva cetati, deja vizitate pana acum sau nu, in functie de timp. Am insa clare in cap doua
concluzii. Prima: dupa aceasta plimbare abia am „zgariat suprafata” descoperirii minunilor dobrogene. A
doua: la cate locuri frumoase sunt de vazut in zona, nu am de ce sa mai calc prea curand prin Mamaia sau
alte zone cunoscute si umblate.

Traseu recomandat: Constanta – pestera Casian – pestera Liliecilor – Cheile Dobrogei (Targusor-Cheia) –
padurea Babadag – Cetatea Ibida (comuna Slava Rusa) – lacul Iacobdeal (langa Turcoaia) – Muntii Macin
(satul Greci, traseul tematic, orasul Macin, degustare de vin) – Cetatea Dinogetia – Tulcea (faleza dunarii,
muzeul ecoturistic, monumentul orasului) – Murighiol – Agighiol (pesterile verticale) – Cetatea Enisala –
Jurilovca – capul Dolojman si Cetatea Argamum – Cetatea Histria – retur Constanta. Total: 500-600km si
2-3-4 zile, in functie de disponibilitati.

Multumiri: familiei pentru companie, lui Alex tulceanul pentru sfaturi de calatorie, lui Dan Jalea pentru
sfaturi, entuziasm si promisiunea unei degustari de vin pe cinste la Macin anul viitor, lui Razvan pentru
gazduire si voua pentru rabdarea de a citi despre aceste locuri uimitoare. PS: Furia Rosie nu a participat de
aceasta data la distractie, ci a ramas cuminte acasa pentru revizie (trecuta cu nota 10).