Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”


TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

REFERAT

Disciplina: CARTOGRAFIE DIGITALĂ


Tema Referat
Instrumente de Achiziție a Datelor GIS

Student / Masterand: Grigorescu Andrei

Coordonator: Prof. Herbei Mihai

DATA
17.05.2020

1
1
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CUPRINS

1. Capitol 1 – Achizitia Datelor GIS


1.1. Surse de date geografice

2. Capitol 2 – Achizitia Datelor GIS


2.1 Sisteme de achiziție de date
2.2 Senzorii
2.3 Calculatorul
2.4 Software-ul de achiziţie
2.5 Hardware de achiziţie

3. Bibliografie

2
3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

INTRODUCERE

SIG/GIS este acronimul provenit de la Sistem Informațional Geografic (Geographic


Information System). Acest sistem este utilizat pentru a crea, stoca, analiza și prelucra
informație distribuită spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată
în diverse domenii științifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de impact asupra
mediului, cartografie, planificarea rutelor etc. Specific unui GIS este modul de organizare a
informației gestionate. Există două tipuri de informație: una grafică care indică repartiția
spațială a elementelor studiate și alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele
asociate acestor elemente (de ex. pentru o șosea - lungimea ei, lățimea, numărul benzilor,
materialul de construcție etc.).
Informația grafică poate fi de două feluri: raster sau vector. Grafica raster este o
modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicații software (programe de calculator) sub
forma de matrici de pixeli în timp ce grafica vectorială este o metoda de reprezentare a
imaginilor cu ajutorul unor simple figuri geometrice (puncte, segmente (linii), poligoane),
caracterizate de ecuații matematice. Specific sistemelor SIG este asocierea unui sistem de
coordonate geografice matricei de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poartă
numele de  georeferențiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un
vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informațional Geografic corespunzătoare
poziției geografice de pe glob. Datorită informațiilor asociate graficii, Sistemele
Informaționale Geografice beneficiază de toate oportunitățile de interogare pe care le oferă
sistemele de baze de date și în plus pot oferi ușor analize orientate pe anumite zone
geografice.

3
4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL I

1.1 Surse de date geografice


Principalele probleme legate de introducerea unui GIS sunt cele referitoare la crearea și
întreținerea bazei de date, aceasta fiind o activitate dificilă și costisitoare. Realizarea bazei de
date cu precizia necesară este dificilă, deoarece acest lucru trebuie realizat pornind de la
materiale sursă afectate de diferite erori. Odată realizată baza de date, trebuie avute în vedere
costurile substanțiale pentru actualizarea bazei de date.

Modalități de achiziție a datelor spațiale grafice Datele spațiale provin din:

• hărți digitale deja existente;

• hărți analogice care urmează a fi scanate, digitizate/vectorizate;

• date din ridicări topografice;

• date din măsurători fotogrammetrice;

• date din măsurători de teledetecție;

• date din măsurători cu GPS.

Hărțile digitale

După digitizare o hartă devine o bază de date spațială, la scara 1:1. Informația spațială
cuprinsă poate fi transformată cu ajutorul funcțiilor unui SIG, funcții ce permit printarea sau
plotarea la orice scară și în orice proiecție.

Hărți analogice

Sunt hărțile obișnuite, desenate pe material plastic sau pe hârtie. Acestea, pentru a
forma o bază de date accesibilă calculatorului, trebuie digitizate. Acest proces de digitizare

4
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

constă în transformarea fiecărui punct de pe harta analogică, prin intermediul unui program,
într-o pereche de coordonate (x, y). Toate aceste perechi de coordonate formează fișierele de
tip vectorial ce generează straturile de elemente fie de tip punct, linie sau poligon.

Date provenite din ridicări topografice

Aceste date se obțin utilizând instrumente de măsurat specifice (teodolite,


nivele, stații totale) cadastrului, topografiei, topografiei inginerești, măsurătorilor
subterane. Date din măsurători fotogrametrice

Fotogrametria este o tehnică de detrminare exactă a formelor, dimensiunilor și


poziției în spațiu a detaliilor fixe sau mobile din teren cu ajutorul fotogramelor.
Fotogrametria este utilizată pentru a realiza rapid schimbările esențiale ale
configurației terenului, întocmirea hărților, a planurilor suprafețelor etc.

Date din măsurători de teledetecție

Teledetecția se ocupă cu achiziționarea de informații calitative și cantitative


asupra obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător pe baza unor măsurători
efectuate de la distanță față de obiecte, dar și cu prelucrarea geometrică și radiometrică
a acestor înregistrări, analiza și extragerea de informații din imaginile digitale.
Achiziția presupune o sursă de energie, un mediu de transmisie, o interacțiune cu
materia, un senzor ce primește semnalul propagat prin mediul de transmisie, și
răspunsul senzorului ce este înregistrat în timp real, apoi prelucrat și analizat în scopul
recunoașterii caracteristicilor fizico-chimice ale obiectului.

Date din măsurători GPS

Termenul Global Navigation Satellite System (GNSS) a fost introdus pentru a


desemna toate sistemele de navigație bazate pe sateliți. În timp s-a impus diferențierea
între GNSS-1, compus din 33 Inițiere în SIG Curs universitar Global Positioning
System (GPS) (sistemul de navigație al Departamentului de Apărare al Statelor Unite
ale Americii), GLONASS (sistemul de navigație al Departamentului de Apărare al
Federației Ruse) și EGNOS (sistemul de navigație European) și viitorul GNSS-2 care
va fi compus din GPS, GLONASS, GALILEO și EGNOS.

5
6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

NAVSTAR GPS beneficiază de o constelație de cel puțin 24 de sateliți care


transmit semnale precise cu ajutorul cărora se pot determina locația, viteza, direcția și
timpul unui receptor GNSS.

GLONASS reprezintă sistemul de navigație satelitară dezvoltat de Federația


Rusă, fiind întreținut și coordonat în prezent de Forțele Aeriene Ruse. Acest sistem
este atât o alternativă cât și o completare a NAVSTAR GPS și a sistemului GALILEO.

GALILEO reprezintă un sistem de navigație (GNSS) implementat de către


Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană, sistem ce ar trebui să fie funcțional
până în anul 2013.

Alte sisteme de navigație GNSS care sunt implementate sau în curs de implementare
sunt:

- Beidou (Compass) Navigation System reprezintă un proiect al Chinei care


dorește realizarea unui sistem de navigație independent.

- Indian Regional Navigational Satellite System (IRNSS) reprezintă un sistem


de navigație autonom dezvoltat de către Indian Space Research Organisation.

- Quasi-Zenith Satellite System (QZSS) reprezintă un sistem de poziționare


local compus din trei sateliți propus de către Japonia.

Metodele avansate GPS permit măsurători de latitudine, longitudine și altitudine,


determinate într-o perioadă relativ scurtă de timp cu acuratețea (precizia) de ordinul
centimetrilor. O aplicație practică a metodelor GPS ar putea fi folosită atunci când în
teren au survenit modificări în zone inaccesibile, iar hărțile digitale deținute nu includ
aceste modificări. Astfel cu ajutorul GPS-lui se pot face rapid aceste măsurători, se
poate crea topologia cu ajutorul unor programe speciale pentru a fi recunoscute de un
GIS și apoi se pot implementa în acesta pentru a fi prelucrate mai departe.

6
7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Modalități de achiziție a datelor textuale/atribut

Sursele sunt în general eterogene și pot proveni din:

• baze de date deja create și administrate cu ajutorul unui SGBD;

• anuare statistice;

• alte surse de tipul monografiilor, care cuprind date statistice sau descriptive
despre domeniul în care vrem să folosim un SIG.

Baze de date deja create și administrate cu ajutorul unui SGBD.

Datele descriptive (atributele) ce caracterizează datele spațiale se înregistrează


într-o bază de date de tip relațional. Cu ajutorul unui Sistem de Gestiune al Bazei de
Date (SGBD), acestea pot fi controlate, organizate și manipulate într-un mod optim.
Anuare statistice.

Acestea se editează în mod repetat, la anumite intervale de timp, cuprinzând


date ce caracterizează nu numai anul precedent editării, dar și date din anii anteriori.

7
8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL II

2.1 Sisteme de achiziție de date

Achiziţia de date poate fi definită ca procesul de obţinere de date de la o sursǎ


externǎ sistemului de calcul.
În general achiziţia de date se realizează în urma procesului de măsurare a unor
parametri, în cadrul sistemelor de supraveghere şi conducere a proceselor industriale;
deoarece simpla măsurare şi înregistrare a datelor nu mai satisface cerinţele sistemelor
de conducere, s-au impus funcţii multiple pentru sistemele de achiziţie de date, şi
anume:
 Convertirea fenomenului fizic în mǎrime ce poate fi mǎsuratǎ
 Preluarea semnalelor generate de senzori în scopul extragerii de informaţii
 Analiza datelor şi prezentarea lor într-o formǎ utilizabilǎ
 Gnenerarea semnalelor de commandă a elementelor de execuţie din cadrul buclelor
de reglare cuplate cu sistemul de achiziţie

2.2 Senzorii
Senzorii, şi traductoarele în care aceştia sunt incluse, au rolul de a prelua
informaţia primar ă referitoare la mărimile măsurate (achiziţionate) din sistem, mărimi care
sunt în general de natur ă neelectrică şi de a converti această informaţie într-o mărime de
natur ă electrică.
O primă problemă care apare la funcţionarea acestora este cea legată de sursa energiei
necesar ă funcţionării senzorului; energia aceasta poate fi preluat ă de la mărimea măsurată
sau de la o sursă externă de energie; rezultă de aici o primă clasificare a senzorilor în funcţie
de mărimea măsurată:
- senzori pentru mărimi generatoare, la care sursa de energie a senzorului este mărimea
măsurată - în acest caz este necesar ca raportul dintre energia preluată de senzor de la
mărimea de măsurat şi energia totală a acestei mărimi să fie cât mai mic,

8
9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

astfel încât aceasta să nu fie modificată în cursul procesului de măsurare


- senzori pentru mărimi parametrice, la care sursa de energie a senzorului este o sursă
exterioară
O altă posibilă clasificare a senzorilor şi traductoarelor se poate face după
mărimea de ieşire furnizată.
În funcţie de acest criteriu senzorii se pot clasifica în:
- senzori digitali
- senzori care pot avea ca ieşiri mărimi de tip logic (tot sau nimic) sau senzori care au
incluse convertoare astfel încât ie şirea reprezintă o valoare numerică propor ţională cu
mărimea de măsurat (mulţimea valorilor reprezintă o submulţime a numerelor întregi)
- senzori analogici – la care mărimea de ieşire este o mărime analogică (de
obicei tensiune sau curent) care poate lua valori pe un subdomeniu al numerelor reale
Cea mai importantă clasificare este determinată de natura mărimii fizice pe care
senzorul o poate măsura; Cum mărimile fizice măsurate sunt foarte diverse rezultă şi o
mare varietate de tipuri de senzor: senzori pentru mărimi neelectrice - senzori de
temperatur ă , de presiune, de debit, etc., - şi senzori pentru mărimi electrice – de curent,
de tensiune, etc..
.

2.3 Calculatorul
Structura unui sistem PC inclus într-un sistem de achizi ţie este similar ă unui
calculator de uz general. Ca urmare acesta va con ţine procesor, memorie, bus-uri pentru
transfer date, CLK, spaţiu disc, DMA, 8259. etc. PC-ul va constitui şi gazda soft-ului de
aplicaţie necesar atât achiziţionării datelor cât şi elabor ării comenzilor către sistem. La
unitatea centrală vor fi cuplate periferice standard sau specifice de comunicare cu operatorul
uman (monitor, tastaur ă, imprimantă, mose, etc.)

2.4 Software-ul de achiziţie


În soft-ul de achiziţie sunt incluse drivere specifice elementelor hard incluse în
sistemul de achiziţie şi programe de aplicaţie. Soft-ul reprezintă interfaţa logică între
hardware şi utilizator.

9
10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Driverele controlează funcţionarea elementelor componentelor hardware ale


sistemului de achiziţie şi au funcţiile:
- citeşte/scrie date de la placǎ
- controlează frecventa de achiziţie
- integrează achiziţia cu resursele PC (Întreruperi, DMA, memorie) si sistemele
de condiţionare
- acces la multiple IN/OUT pe placa
- acces la mai multe plǎci
Software-ul de aplicaţie controlează achiziţia şi prelucrarea specifică a datelor,
elaborarea şi transmiterea comenzilor pentru elementele de execu ţie, prezentarea
acestora către operatorul uman şi realizează:
- gestionare date
- afişări grafice
- prelucrǎri.

2.5 Hardware de achiziţie


Hardware-ul de achiziţie are ca principală sarcină compatibilizarea informaţieiobţinute
de la elementele primare de măsur ă cu calculatorul numeric şi cuplarea cu acesta, precum şi
transmiterea comenzilor elaborate de sistemul de calcul pe baza informaţiilor furnizate către
elementele de execuţie.
Partea hardware a sistemului de achiziţie este constituită din plăci de achiziţie date,
plăci ce pot fi montate pe slot-urile calculatorului sau pot fi externe şi cuplate cu calculatorul
pe interfeţele standard (interfaţa paralelă standard, USB, et.). Principalele caracteristici ale
plăcilor de achiziţie ce trebuie avute în vedere la alegerea unei plăci de achiziţie sunt:
- Intr ări analogice (AI)
- Ieşiri analogice (AO)
- Intr ări numerice (DI)
- Ieşiri numerice (DO)
- Intr ări de temporizare (Timere)

10
11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

BIBLIOGRAFIE

1. http://downloads.gvsig.org/download/documents/books/CURS_GIS_UST_ro.pdf
2. Achiziţia şi prelucrarea datelor / Ababei Ştefan, Pavel Daniel ; ref. şt.:prof. dr. ing.
Rotar Dan, prof. dr. ing. Culea George. - Bacău

11

S-ar putea să vă placă și