Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Descoperiri La Nivelul Membrului Superior.

    Încărcat de

    Khaled Barazi
    10 vizualizări26 pagini
    Descoperiri la nivelul membrului superior

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Descoperiri la nivelul membrului superior

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări26 pagini

    Descoperiri La Nivelul Membrului Superior.

    Încărcat de

    Khaled Barazi
    Descoperiri la nivelul membrului superior

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 26
    Incizia este verticali, mergind de-a lungul marginii anterioare a testiculuiui. Sectiunea planurilor, Se taic piclea si dartosul. _Extractia testiculului, Dupi ce am ajuns la fascia spermatic’ extemé, o di sociem cu un instrument bont gi putem enuclea testiculul, impreund cu epidi mul, invelit in celelaite membrane. Cautarea ‘testiculului. Pe marginea anterioari a testiculului se taie fascia spermatic’ intern si vaginala, evidentiind organul. Descoperirea mugchilor ridicitori anali la femeie. Consideratii teortice si concluzii practice. 1. Dupt ce au ocolit vaginul gi rectul, acesti mugchi se apropie unul de altul, ocupind spatiul cuprins fatre rect gi vagin; apoi tec pe parle laterale ale rectului, 2. in spatiul ‘dintre rect si vagin, sub mugchit ridicttori se aflt rafeul ano-bulbar (centrul tendinos), pe care trebuie st-] secfionim pentru a ajuage la acesti mugchi. 3. Rafeul ano-bulbar ocupi aria triunghiului recto-vaginal, fn care trebuie si pltrundem pentru a descoperi much ridicator. Descoperire. Explorare. Se examineazi furculita si se palpeaza despirtitoa- rea recto-vaginala. Tncizia este curbi, cu concavitatea inainte, gi e dust la limita dintre pielea perineali gi mucoasa vaginal, ajungind pind la nivelul buzelor mici. ‘Patrunderea in triunghiul vagino-rectal. Dupi cé am tliat pielea, sectionim gi rafeul-ano-bulbar, pitrunzind in spatiul dintre rect si vagin (triunghiul recto- Vaginal) ; pentru a mu pitrunde in rect, e bine si procedim ca in chirurgie, adi- Asi introducem degetul (protejat de o invelitoare) in rect, pentru ca in orice moment si ne putem da seama de situatia lui. ‘Acum dezlipim rectul de vagin, cici intre aceste dows organe se afi un tesut celular lax. Céutarea muschilor. Trigdnd rectul inapoi, ne apar mugchii ridictitori (mar- ginea inferioar’), ca niste cordoane antero-posterioare. F. DESCOPERIRI LA NIVELUL MEMBRULUI SUPERIOR DESCOPERIREA VASELOR SANGUINE Vena median bazilici si vena mediand cefalica. Consideratii teoretice si conclusii practice. 1. Acsste douwl vene nase din bifurcarea venei mediane a antebrafului puyja dedesubtul plicei cofului. 2. Ete sunt situate to fesutul celular subou- tanat, 3. Traicctul lor este oblic ascendent gi rispunde ganjului bicipital intern pentru ms bazi- gantuluibiciptal extern pentru cea cefalicd, 4. Vena medians bazilica este mai voluminoas& si mai superficiala si ca atare mult mai ujor de descoperit; ea ¢ fasfit de nervul cutanat al brafului. 3, Vena mediand cefalict se glseste mai grev, clci pe lingi ci este mai subfire gi mai profunda dectt cealalth este gi mai mult supust variatunilor; ea ¢ Taso de ramuri din musculo-cutanst Descoperire. Pozitie si explorare. Membrul superior este pus in extensie si antebratul in supinatie; 1a plica cotului se recunoaste ganful bicipital corespan- ator venei ce vrem si descoperim. Foarte adesea (pe cadavrele slabe si musci- Tease), venele sunt evidente si se recunose prin culoarea lor tnchist. ‘Ioisia este oblici ascendenti, intr-unul din’ santurile bicipitale. | Céutarea venei. Dup’ ce am ttiat pielea, ciutam vasul, cu sonda, in fesutul celulo-grisos subcutanat, in fundul plagii sau sub una din buzele inciziei. 489 Vena cefalici. Consideratii teoretice gi concluzii practice. 1, Vena cefalict a braqului ia nagtere din unirea medianei cefalice cu vena cefalicd a antebratului ; ea merge de jos in sus in gantul bicipital extern al brafului, apoi tn gantul delto-pectoral pint aproape de clavicula unde perforeaza dinainte Toapoi aponevroza clavi-pectorala gi se varst in vena axilard. 2. La nivelul bratului vena este subcutanats; aproape de santul delto-pectoral este mai profunds flind.situatt fntr-o dedublare a fasciei, Deci 1a nivelul brafului vom avea de sectionat numai pielea si fesutul celular, iar in ganful delto-pectoral se mai adaugi o fascie. Descoperire. 1. In portiunea brahiala, Pozitie si explorare. Bratul este in abductie ; se simte sanful bicipital extern. Incizia are 0, lungime de 5 cm gi cups portiunea mijlocie a santului bicipital extern. ‘Sectiunea planurilor si cétutarea venei. Se taie piclea si se disociazi tesutul celular, in grosimea c&muia ciutim vasul, la o profunzime ce variazi cu cantita- tea de grisime. 4 IL. In santul delto-pectoral. Pozitie si explorare. Pozitia ca mai sus; se de- termina santul delto-pectoral. 7 . Incizia s¢ face in gantul delto-pectoral si are o lungime de 5 cm. Sectiunea planurilor si cautarea venei. Se taie pielea si tesutul celular pani la fascie, pe aceasta o incizim cu precautie gi sub ea se giseste vena. Vena bazilici Consideratii teoretice $i conclucii practice. 1. Vena bazilicd a brafului este continuarea de la antebrat; ea merge de jos in sus in santul bicipital inter al bratului. 2. Vena bazilicd este subcu- tanati in cele */s inferioare ale bratului, in 1/5 superioar’ devine profunda, trecdnd intr-o dedublare a fasciei brahiale. Descoperire. Pozitie si explorare. Bratul este in abductie gi se exploreazi santul bicipital intern, s : Incizia se face de-a lungul marginii interme a bicepsului gi are o lungime de 5 cm. ; Sectiunea planurilor si cdutarea venei. Se taie piclea si {esutul celular sub- cutanat (dact descoperim vena in ¥/ superioard a bratului, mai tliem si apone- vroza ce 0 acopert) gi cu sonda ciutim vena in fundul plagii sau sub una din buzele ei. Artera axilara. . 1. Dupa raporturile ei cu mugchiul pectoral mic, artera axilard este impart in tri portiuni : © prim’ portiune fntinst de Ja claviculd la marginea superioara a pectoralului mic; a doua portiune este situats fapoia pectoralului mic, gi a tia Porfiune se fotinde de la marginea inferioard a pec- toralului mic la marginea inferioard a pectoralului mare. 2. Descoperirea gi legitura arterei se face ‘nummai to prima gi in ultima porfiune, exci, tn cea mijlocie, ea emite colaterale gi este acoperita de Pectoral mic gi mare (out statu fuscuare), cae ar web sefionat petra shnge pnt Ia 2, L. Descoperirea arterei axilare in prima portiune (sub claviculd). Consideratii teoretice si concluzit practice. 1..Am sa sus fotinderea acestei portiuni iar raporturile, care ne intereseazi sunt urmatoarele : Inaintertera e acoperita de piele, fesut cclu- lar subcutanat, fascia pectoralului mare, pectoralul mare, rugchiul subclavicular si fascia clavi-pec~ tor. Tot taint, area este feria de aro ptr mare (a pectoral later, Iauntray lard rispunde venei axilare, iar tnafart pléxului brahial. 2. In spaiul clavi-pectoral, sub oi muschiul pectoral mare (intre subclavicular gi pectoralul mic) se gisese numeroase vase (vena cefa- lict, artera si vena acromio-toracica si vencle axilare), pe care in-thod fatal ar trebui si le tiem, daca am merge si gisim artera dinsinte inapoi, section4od tot ce 0 acoperd, producind pe viu © hemoragie abundents, iar pe cadavru murdarirea plagii-sf ingreunarea operatiunii, ceea ce constituie © mare gregeald tebnica. De la Marcellin Di “evitd acest inconvenient, ne mai mergind direct, i, ol indirect, prin intermediultecii mugchiului subclavicular, cAci deschizind acea- a iziei, departim in acelagi timp gi vasele:ce ne ino- portuneazi, 3, Un detaliu foarte important este de reguls artera corespunde mijlocului claviculei, 4” Am spus cA artera este cuprins4 fntre vent si cordoanele ner- voase; trebuie si atrag aten{ia-inst, ca e agezatt pe un plan mai profund decit nervii gi vena, deci trebuie si Indepartim pe entra a gisi artera, Descoperire. Pozitie si explorare. Pozitia membrului constituie un timp foarte important. Spatiul subeledicdar tebe a fie cat se poate de mult mirit; pen- tru aceasta umiril cadavrului este tras inafara mesei gi se giseste in aer, iar un ajutor, {inand bratul putin departat de corp, il impinge totusi in sus gi inapoi, astfel ca s& ridice clavicula. Incizia este paraleli cu clavicula si situati la 1 cm sub ea, fiind cuprinsa intre doa puncte : unul intern, la dou degete de articulatia sterno-claviculari gi altul extern, la un deget de apofiza coracoid’ (sau chiar pe relieful deltoidului Sectiunea planurilor. Se taie pielea, platisma, tesutul celular subcutanat aponevroza pectoralului mare, pind ce dim de fibrele musculare ale pectoralului mare. (Buzele pligii se retractt gi lasi si se vadi mugchiul). Sectionim pectoralul mare, chiar pe claviculi, rizind osul, pani ce toate fibrele musculare au fost tiate de-a lungul intregii incizii. Un departitor trage buza inferioari a inciziei in jos, pani ce apare mugchiul subclavicular invelit in teaca lui si fascia clavi-coraco-axilari, ce pleaci din aceasti teacd. Sectionim teaca mugchiului subclavicular tot lang’ clavicula, pe toatl intin- derea inciziei, pundnd in evidenti mugchiul. Dupa ce am sectionat teaca subclavicularului, un ajutor prinde cu departato- ul buza inferioart a tecii gi o trage in jos, iar cu alt depirtaitor trage in sus muschiul subclavicular gi ne apare foifa profunda a tecii tui. Cautarea arterei. Indexul introdus in plagi poate simti in partea ei externi cordoanele nervoase ale plexului brabial, care alunecd sub degete. induntrul acestor cordoane, in dreptul mijlocului claviculei, sectionim aponevroza gi gisim artera dedesubtul gi induntrul cordoanelor nervoase ; daci am c&zut pe vent, cfutim artera inafari si sub ca, Aceasti operatiune trebuie ficut’ cu prudent’, penta a ‘mu deschide vena. ‘Nervul marelui pectoral ne poate servi de reper, dar nu este’ absolut indispensabil, dact ne finem de mijlocul claviculei. U. Descoperirea arterei axilare in ultima portiune (a 3-a). Consideratii teoretice gi concluzii practice. 1. in pozitia normali a membrului superior, artera este acoperiti de planurile constitutive ale peretslii anterior al golului axilar (piele, aponevrozs, Pectoralul mic). Aceste planuri nu ne intereseaza pe noi, cici la descoperirea arterei mergem prin baza axilei, ou prin perctele anterior, raportul arterei fiind schimbat prin pozifia membrului (abduc- fie forjatt), astfel ci ea réspunde bazei axilei gi nu peretelui anterior. Dand membrului aceasti po- Title, artera devine superficially find acoperiti numai de picle, fesut celular gi aponevrozi. 2. Inconjurata de cordoancle tervoase gi aviad toauntrul ei vena, artera axilarad merge de-a lungul ‘arginil iterne a mugchiului coraco-brahial (mugchiul satelit). 3. Braful fiind dus tm abductie; pus 491 i ‘inenja longi ‘em palpa, inspoia pectoralului mare, proeminenja longi ‘ervoase, cate inconjoara artera. inala@ coraco-brahialului gi cordoanele Descoperire. Pozitie si explorare. Bratul este pus in abductie maxima alatu. imi i -brahial gi cordoa- “Tegiunea pentru a sim{i mugchiul coraco-brabi mele oaroae fa teeam ee 2 Simi meh corsco-brahi seama de eet lesca din varful axilei, adic din punctul cel mai culminant al ei si om, de-a lungu init i -brahialului n intindere de 8 ul marginii interne a coraco. i Gate: devine mest, rin abductie). Trebuie si bagim de seama si si nu du cee ectiaveintea muschiului, cici nu mai putem gisi artera, Sectiunea planurilor. Se taie pielea, nevroza. FI fesutul celular subcutanat pan’ la apo- Prin intermediul aponevrozei Tecunoastem coraco-brahialul cu marginea lui Posterioara (reper foarte important) ; uncon simtim cordoanele plexului Section aponevroza de-a lungul marginii posterioare a mt cu sonda canelati, aceasty margine, pe care apoi o ridicim ‘dutarea arterei, Sub Muschi,’ gisim cu ugurinta cordonul rotund al nervu- ‘ui median (al 2ea reper) sit izolim ; iniuntrul lui se aflt ‘artera, z Vom recunoa— 1 vom confunda cu coraco-tra : “Dac am recunoscut anomatia, ¢ foarte simplu sa nm fesciculul muscular si dim de Clemente hecesare descoperitii (¢oy raco-brahial, median, ‘ Artera humeral (brahiala) se descopert de obicei in-dous Puncte ale tra- iectuiui ei. , Consideratii teoretice si conclusit Hloara 4 pectoralului mare, unde cont artera radiala gi artera ulnara, 2, in Pe fata interna a brajului gi muna © Si ocupe la Porliuni difera acoperité (Pe fata interna) de piele, donului bicepsului, terei umerale, ta part tea superioara a braful Se ageze inguntrul ay lerei, 1a partea infer forménd cu corpul un uy ghi mijlocul cotului. gi (operatic) intinsa ‘de k mabeuf), mergind de- lui gia bicepsutui, Incizia 5 © lungime d 492 re i | Sectiunea planurilor Se taie pielea, {esulul celular subcutanal, in care se giseste gi se izoleazi Vena bazlied gi nervil culanat medial al. antebra(ulu ; apoi se tae fascia pnt J muscu biceps i | Cautarea nervului, Cu sonda canelati izokim marginea intem’ a bicepsului gi un ajutor il trage inafaré ; sub aceast% margine lait nerval median gi foapo- ia lui, artera umerala (uneori nervul se afli inapoia arterei). 2. La plica cotului. Pozitie si explorare. Pozitia membrului este aceeasi (abductie si extensie) ; se examineazi plica cotului i se simte tendonul bicepsului, Incizia are 0 lungime de 6 cm, merge de-a lungul marginii interne a tendo- gal Bicepenint gi e situat’ jumatate deasupra plicei cotului si jumitate dede- ei. Sectiunea planurilor. Se taie pielea si fesutul celular, did intr-o parte vena median’ cefalici, ae Z Manoperd indispensabila, Examinim aponevroza bicipitali, recunoscindu-i marginea superioars concava gi tfioasi ; pe sub aceasli margine, introducem de sus in jos 0 sondi canelati gi pe ea sec{jonim aponevroza. Cautarea drterei. Indepartim buzele aponevrozei si fa plag’ vom gisi ner- vul median gi artera umerali, induntrul bicepsului si inaintea brabialului. Artera ulnard Consideratii teoretice gi concluait practice. 1. Astera ulnari este rammura intern’ a arterei ume~ tale. 2. Imediat dup’ originea ei, in jumitatea superioard a antebratului, ea are un traject oblic in jos si infuntru, trecind pe sub masa muschilor mediall. Se fnfelege ugor cf in aceastt portiune, ea nu’ poate fi descoperits, 3. fn jumitatea inferioari a antebragului, ea devine mai superficiald, mer- ind vertical in interstfiul diotre flexorul ulnar al carpului (Infuniu), care este mugchiul satelit si flexorul superficial al degetelor, repauzind pe flexorul profund. 4. La acest nivel, artera este acope- fits de pile, tesut celular subcutanat gi de doua foije aponevrotice (una este fascia de fnveliy a antebratului si a doue este fascia flexorului comun superficial). 5, Nervul ulnar este situat fnduntrl arterei. 6. in timpul descoperirii arterei ulnare in porfiunea mijlocie a antebragului, trebue st finem seama si de urmitoarea dispoztiune andtomick puss ia evidents de Farabeuf : tntre flexorul ulnar al carpului gi flexorul superficial exists o despiitoare fbroasi, care aderi de flexorul ulnar gi nu de flexorul degetelor; de aceea inciia:aponevrozei trebuie faculs pe muschiul flexor al degetelor pentru a gisi mai ajor intestful diate cei doi mugchi. (In caz contar fa loc de a intra fo acest intesttiv putem pllrunde faire fasciculele Mexorului carpului; acest lucru se fotémpls mai ales te portunea superioard a abtebrafulii) De asemeni, pentru anu pitrunde inte fasciculele flexorului superficial, care uneor! se inser mai jos en de obicei, trebuie si fncepem separarea mugchilor de jos in su. Descopérire, 1. La mijlocul antebragului, Pozitie si explorare, Antebratul este in extensie si in supinatie ; se exploreaza flexorul ulnar al carpului. Lina de descoperire merge de Ia varful epicondililui medial la partea externt a osulus piziform (Farabeuf) de-a lungul marginii exteme a flexoralui ulnar al carpului. Tncizia merge de-a lungul marginii externe a flexonului ulnar, pe o lungime de 6 cm. ‘sectiunea planurilor, Se taie pielea gi fesutul celular; se, examineaza fascia gi se recunoaste interstitiul flexorului ulnar cu flexorul superficial (foarte impor- iant), Incizim fascia pe flexorul superficial (Farabeut). ‘Cautarea arterei. Depastim buzele inciziei aponevrotice si ciutim intorstijiul dintre cei doi muschi ; in fundul lui gisim mai intai nervul si mai fnafari artera 5a nivelul gdiului mainit. Pozitie si explorare ca mai sus. (Se explorea- zi tendonul flexorului ulnar al carpului). 493 ca i i i de 6 cm. a tendonului flexorului ulnar pe o intindere de Sectiunea planurilor. Se taie pieléa, aponevroza antebrabiald ; apoi tragem indunira tendonul flexorului ulnar gi seciionim a doua fascie. Céutarea arterei. Sub a doua fascie gisim nervul si artera ulnara. Artera radiala 5 Consideraii téoretice si concluzit practice, 1. ArteraYadiali este a doua ramura (externa) 2 arterei umerale; ea se fatinde de ta plica cotului pint 1a palma (partea profunds). 2. La antebrat 2 are un traiect ractlin mergénd fatre brahioradial (caugchi satelit), care ¢ fnafara gi rotundul pro- nator gi flexorul radial al carpului fniuntra, fn porfiunca superioaré, unde rispunde rotundului pro- t8 intro dedublare a fascii, care separd acest muschi de brabioradial. Se ialul, trebuie s& tHiem aceasti fascie, ca si gisim ar- tera. In partea inferioara a antebratului eae acoperita numai de piele si aponevroza. 3. Nervul ra- ial ¢ situat inafara arterei, chiar in teace brahioradialului. 4. La-nivelul, apofizei stiloide, artera radialS se indreapts inafard gi indarat; Tnconjurind aceast8 apofiza, ea pStrunde fn tabachera anato- micd, a cirei parte inferioard 0 stribate. + Descoperire. 1. La anéebra. Pozitie si explorare. Antebratul e pus in supi- natie, se exploreazi mugchiul brahioradial gi tendonul lui. Linia de descoperire merge de la mijlocul plicei cotului la santul pulsului, Incizia se face pe linia de descoperire ; lungimea ei variazi dup’ locul ales (de 6 cm in partea superioara si numai de 4 cm la cea inferioard). Sectiumea planurilor. Se taie piclea, tesutul. celular subcutanat gi fascia de-a jungul marginii interne a brahioradialului, Cautarea arterei se face cu sonda canelati in interstitiul dintre brahioradial si palmarul lung in partea inferioari a antebratului numai prin indep&rtarea mus chilor ; pe cind in partea supericari, dup ce am dat inafart brahioradialul, tre- buie sX tiem si foita aponevroticd, care mai acopert artera si o aplic’ pe rotundul, pronator. 2. In tabachera anatomica. Pozitie si explorare. Un ajutor duce policele in abducfie ; iar operatorul exploreaz tabachera anatomici i simte fnduntra tendo- tiul Iungului extensor gi inafaré tendonul scurtului extensor si al Iungului abduc- tor al policelui. Incizia este vertical’ si merge la egal distanfi de tendoane. Sectiunea planurilor. Se taie pielea, tesutul celular subcutanat, in care se afli vena cefalict (0 mobilizim gi o dim inafara) si fascia, ”~ Cautarea arterei. Dilacerim {esutul celular. uneori abundent gi rezistent si apoi cu sonda canelati ciutim in profunzime in partea inferioari a plagii si gi- sim artera. Incizia merge inafa Arcada palmar’ superficiala / Consideratit teoretice $i conclueli practice. 1. Arcgda palmard superficiald este formatd din unirea arterei ulnare cu artera radio-palmart ; ea este situata imediat tnapoia aponevrozei palmare superficiale gi inaintea tendoanelor flexorilor, int-yp/ fesut celular pre-endinos. 2. Accasti arcadi iii orizontale ce trece imediat pe Gb eminenta tenard, policele fiind ta abductie for- Descoperire. Pozitie i explorare. Palma priveste in sus, iar policele ¢ dus in abductie ; apoi se trage linia, care indici directia ‘arterei. (Orizontala ce trece la extremitatea inferioard a eminentei tenare, cind policele este in-abductie). 494 @ Incizia este verticala si perpendicular pe directi i; cat i ic ic I lari pe directia arterei ; ea incepe sus, in- tre eminenja tenar si cea hipotenari si are o lungime de 4 cm, “jumilate dou pra eS orizontale <) care am vorbit si jumatate dedesubtul ci, ‘ectiunea planurilor. Se taie pielea, {esutul celular subcutanat si patina superficial cu multi prudenta. See ‘dutarea arcadei. Arcada se giseste imediat sub za si ti de venele corespunziitoare. ae Arcada palmar profundi Considerafii teoretice si concluzii practice. 1, Arcada palmari este format’ din unirea arterei radiale cu artera palmara profunda $i ¢ situatt pe planul interosos; fnaintea extremitatii superioare a metacarpianilor si a mugchilor interososi, imediat sub aponevroza palmar’ profund’. 2, Din aceste consideratiuni se fntelege c& arcada palmara profundy este acoperit’ de toate planurile superficiale ale lojei palmare mijlocii': piele, tesut cor sect, aponevroza palmard superficial, tesut cc- lular pre-tendinos cu vasele superficiale, tendoanele flexorilor cu lombricalii ce se insera pe ei, fesutul celular retro-tendinos siaponevfoza palmard profunds. 3. Pentru a putea ajunge pénd la ar- * cada palmara profunda ne servimde urmatoarea dispozitiune anatomict, ‘pus in evident’ de Delor- me: Primul gi al doilea lombrical nu se inseri decit pe un singur tendon flexor (ceilalti se insert pe dou tendoane vecine); astfel ca lombricalul al doilea se insert numai pe tendonul flexor al me- diului gi ca atare Ml pitem trage fnfuntru si p&trunde intre el si tendonul flexor al indexului, pind la planul profund pe care se afl’ artera, Descoperire. Pozitie si explorare. Degetul mare este pus in abductie; se exploreazi eminenta tenari si hipotenari si plica palmari superioara. Incizia incepe la extremitatea superioar’ a spatiului dintre eminenta tenara si cea hipotenard si merge de-a lungul plicei palmare superioare, citre al doilea spatiu inter-digital, pe o lungime de 6 cm. Sectiunea planurilor. Taiem piclea, tesutul celular subcutanat si aponevroza palmar superficiali pana la fesutul celular pre-tendinos ; in acest fesut descope- rim arcada palmara superficiali si o indep’rtim sau o tiem, evidentiind tendoa- nele flexorilor si muschii lombricali ce le sunt anexati. Cautarea arterei. indepirtim bine buzele pligii si pitrandem cu sonda ca- nelati sau cu degetul, intre tendonul flexor al, indexului si al doilea lombrical, pani la planul interosos. Dim apoi, unui ajutor, si ridice buza interna a. plagii (cu grupul intern de tendoane si lombricalul al.2-lea); rupem aponevroza pal- mari si la extremitatea superioari a pligii gisim artera, pe planul interosos. * DESCOPERIREA ‘NERVILOR Descoperirea plexului brahial gi.a ramurilor lui terminale plexul brahial Consideratii tworetice gi concluzii practice, 1. Am-vazut cum este cons! x precum gi porfiunile lui topografice. Am Vizut de-asemeni cum se descopera plexul brahial, la git 2. fn portiunea care ne intereseazi acum, imédiat sub claviculd, ramurile plexului brahial sunt age~ ate fnafara arterei axilare si constituiesc” un reper foarte importatt in descoperirea arterei. 3. La baza axilei, aceste ramuri se apropie uriéle de altele pentru a da: nagtere ramurilor terminale ; raporturile leagi ca $i_ale arterei axilare fn porfiutiea a Ila, iar descoperirea plexului se face Herei tn portiunea Il-a. 4, Raporturile speciale ale arterei cu fiecare din ne intéreseaz4 foarte mult, cici dup§ aceste raporturi ne conducem pentru 495 generale sunt acel fn acelagi mod ca si a ramurile plexului brahfal, i Fig. 144, Descoperiri la membre ~ fata antetioari: 1, Vena medio-cefalica. 2, Vena medio-bazilic’. 3, Véna cefalica. 4. ena cofalick in spafiul delio-pectoral. 5. Artera axilard in prima portiune. 6. Vena bazilieS, nervul median, artera humerala, nepvul musculo-cutanat Ia brat. 7, Artera, humerali ‘a plica ootului. 8, Artera radial fa treimea superfoara. 9. Artera radiala in gantul pulsului, 10. Ar- fera ulnar in treimea mijlocie. 11, Artera ulpdré fn treimea inferioard, nervul ulnar. 12, Arcada palmari profunda. 13. Arcada palmar superficials. 14, Nervul radial Ia plica cotului. 15, Nervul mnedian fa treimea mijlocie a antebratului, 16. Nervul median. 17, Nervul ulnar la palm’. 18. Arte~ a radial fn tabachera anatomica. 19, Arigra mamara (loracica) intern’. 20. Pachet intercostal. 21. Pericardul, 22, Artera iliacd interna. 23, Artera iliack extern’. 24. Artera epigastric&. 25. Cordonul spermatic (ligamentul rotund), 26. Nervyf femural, 27. Nervui femurocutanat. 28. Vena safent ma- re. 29. Artera femurali fo triunghiul If Scarpa. 30. Artera fermurald la vérful. triunghiulul, 31. Ar tera femurals fn cinalul lui Hunter, 42. Netvul obturator, 33. Artera tibial posterioarl la gamba. 34. Artera gi nervul tibial anterior. 34, Artera tibial anterioara la gitul piciordiui, 36. Artera tibiald Pesterioard fuapoia maleolei. 37. Atercle gi nervii plantari. 38 Artera pedioast, (dorsal’ a pi lui) 39. Artera gi nervu/plantar intera si extern, 40. Nervul peronier superficial. 496 : induntrul arterei ajuns la 7 f rei axilare in porfit \ arterd si la ramurile nervoase, tot isterat Sala ae vom gisi aoe ne servim de raporturile lor cu artera iat coma lianul, ‘care, urmérit fn sus, ne conduce pa- foaislea arterel, dar suai, hatim meine (ee ee ae siunile Tal mel cok ee gaa mediamlui, de care se densebegte prin dimen- mici. Dacé il urmarim in jos, i vedem perforiind muschiul cora- re din aceste ramuri, gi axilars, Inaintea arerei'vo oe nd la cele dowd radaci co-brahial. Nervul ulnar este agezat intuntrul arterei gi e insotit de cufanatul intern al antebratului. Nervul radial gi nervul axilar inapois i gi 5 nerval axilar se afld inapoia arterei si pentru a-i gisi tre- Lo a ica vena aa fn jos si si ridicim mai fn sus artera; Rts ei se eee a i axilarul, pe care-I recunoastem dupa traiectul lui oblic inafard, n eh pe deasupra rotundului mare, pentru a ajunge in patrulaterul umero-tri- Gipita ee descinde tnapoia arterei cftre ganful de torsiune (gantul Nota, Nervul radial se giseste greu prin acest procedeu ; procedeul care ne conduce direct pe el este expus la descoperirea acestui nerv. A Nervul median Consideragii teoretice si conclusit practice, 1. Acest nery ia nagtere din plexul brahial si stri- tate axa, bratul giantebroful pint fe palm, tnde se fmparte fn 6 ramuri terminale. 2 Reporturile Tui sunt simple: fa axl, nervl e situstTosniea si Teafare arteei axlare gi are aceleasi rportur ca gi cay ia ba, el incrucieazt stra umerl,aict se af fnafae ei Ia partea cuproe Irafului gi apoi trece fnaintea artrei pentru a se agent pe partes ej interns; la antebraf, nervul median ocupt chiar linia median’, fiind situat inte mugchiu! flexor superficial gi flexor profund al degeelor; la gitul mini; nervul este agezat tala flexorlon 3. Din cele spuse reiese cd tn primele te portuanervul pte fi descopert pin acces proces ea i rt ume, 1, In avila, (Vezi descoperirea plexului in axilt). 2 La brag. (Vezi descoperirea arterei umerale la brag). in partea superioara a brafului fl clulém inafara artere iar in cea inferioart, ‘induntral ei. 3 La plica cotului, (Vezi descoperirea arterei umerale in aceastt regiune). Nervul trebuie clutat induntrul arterel. Te antebray, nervul poate fi descoperit tn "fs mijlocie si in ‘4 inferioars Tinie de descoperire merge de la mijlocul plicei cotuui pad la, mijlocul distanjei dintre cele dovt apofize stloide, reednd tn. pares inferioars a ante- bratulli, inte tendonul flexorulu, radial al carpului gi al palmarului lung. 12) In/f mijlocie a aniebratului. Poziie si explorare. ‘Antebratul este pus in supinatie si se duce linia de descoperire ; ma are.0 lungime de 5 cm si ¢ sifuatd in % mijlocie a antebrafului de-a lungul liniei de descoperire. vat Sectiunea planurilor. Se taie piclea,tesubul celular subcwlana! fascia su- perfcialt inte flerorol radial al carpulul si palmara! lung ; apoi se Indeparteazi eesti mugchi i dim de flexorul superficial al degetelor pe care-| sectionim strat cu strat de-a Iungul fibrelor tui. 497 5 aia ns autarea nervua, Indeparisn. buzle pligit gi gisim nervul aplicst Pe mms m : rs itie si ebratul este in chiul flexor profund al degete poe si explora. At res inferi meobrayului. PO aa De inferior de. descoperize $1 5° Exploreazi tendoanele muschilor Hexcricizia pleact de la nine a mf pe anh int i de descoperire. ae 0 net Mnurltor et ul celular subeutanat ‘gi fascia ante- brahial’. ae Fabia ea nervului. Se depirteazs buzele PIREH $ carpului st palmarul lung se_giseste nervul median. 3. tt Spositie si explorare ca mai SUS. i: 5. La gatul maint, Poriie $1 PATE iatate pe antebrat si jumétate Pe si merge in sus plica de flexiun de-a lungul lini ‘Se taie piclea, intre flexorul radial al Gncizia are 5 cm lungime si € §i palm’. a ‘Sectiunea planurilor. Se taie piclea, te inelar (Fetinaculul flexorilor). (Se Iwcreazt cu P! cile flexorilor). A Crutarea nervului. Dupi indepirtarea buzelor pligit, tendoanelor flexorilos. sutul celular subcutanat si, ligamentul rudenfi pentru a nu deschide te- gisim nervul fnafara Nervul ulnar Consideraitteretice $conclusit practice. 1. Nervul ulnar waste to axl8 din raidicina intern’ a plexului brahal gi merge fm jos, dea lungul marin! interne’ brajulu pe um pian posterior me- ‘ieroluls te regiunea cotta merge tn ganfol vervuli ulaar gi apot strabate antebralul, pent © denen ia mnt. in axl, nevul ulnar este ageat fofuntrularterl, tire ca gi vent sh tro aes Teas raporuri generale ca area, Raportile lui lara difert, dupt cum fl considsrim ‘in. portiu te evan eau in cea infercare* In priuney superior, nervul ocapl para inter a ‘aterel serie gfe descoperd la fel cu arte, Pe misurk ce coborim, ulnarul se separt de artrd gi de wear, ttvunde tn aja tcepauul st webug/s aecfontm fireleacestuia pentru a4 descoperi. La Feat nerval ulnar tece prin sinful omonsi, find acoperit de cele dout fascicule de origine ale Tregchivle flexor ular al carpulu gi de aponewort, La antbra,nervul ¢ agezat sub mugchiul fe- misclnar al carpului; fa 8-10 cm sub’ pica cofuluitnfloete arte wlnaré si se agea28 foduntrul i; descoperirea Iui se face la ee ‘a arterei. La gitul méinii, nervul devine superficial, trecind ntea ligamentului inelar, intr-o/culisd proprie. 1. fn axila. (Vezi descoperirea plexului brabial). 2 La brat descoperirea diferi, dup cum se face tn jumftatea superioara sau in cea inferioara a bratului. Vinia de descoperire merge din varful axilei la partea posterioari a epicon- dijului_ medial. a) In jumatatea superioara a bratului. Pozitie si explorare. Bratul este in abductie ; Se duce linia de operatic. ‘Incisia se face de-a lungul liniei de operatic pe o intindere de 4. cm. és ‘Sectiunea planurilor: Se taie pielea, fesutul celular subcutanat gi fascia bra wala. ‘Cautarea nervului. Deptrtind buzele pligii gisim vena bazilict si o dim induntra ; apoi simfim cu degetul pachetul vasculo-nervos, (artera umerala si ner vul median) ; iar inapoia gi infuntral arterei, aplicat pe fibrele lungii portiuni a tricepsului, se giseste neryul ulnar. By In jumatatea inferioara a braqului. Pozitie $i explorare. Aceeasi ca mai sus. 498 tr te ei Incizia se face de-a lungul liniei de descoperire, in jumitatea inferioard a bratului pe o intindere de 5 cm. ‘ Sectiunea planurilor, Se taie pielea, tesutul celular subcutanat pani ce dim de fascia superficiala. Prin transparenta acesteia, secunoastem interstitiul dintre capul medial al tricepsului si brahial; sectionim apoi capul medial, in partea lui cea mai anterioari, imediat inapoia interstitiului. Cautarea nervului, Cu sonda canelati mergem intre fibrele musculare ale capului medial si dam de despartitoarea intermusculart (alba), iar pe ea gisim nervul ulnar gi artera colaterali ulnari superioara. 3, La cot, Pozitie si explorare. Antebratul este pus in extensiune. Se explo- raz epicondilul medial si olecranul. i Incizia are o lungime de 5 cm si merge la egala distant de epicondilul medial si marginea intern a olecranului. Sectiunea planurilor. Sé taic piclea, tesutul celular subcutanat, separand cele dou’ fascicule initiale ale mugchiului flexor ulnar al carpului. Cautarea nervului. Cu degetul simtim coarda facuti de nerv, in santul ner- vului ulnar intre cele dow’ fascicule ale flexorului ulnar al carpului;, apoi cu sonda canelati izolim nervul. ; 4, La antebrat. (Vezi descoperirea arterei ulnare). ' 5. La gatul mainii. Pozitie si explorare. Mana este in extensie; se explo- reazi pisiformul gi plica de flexiune a mAinii pe antebrat. Incizia are o lungime de 4 cm gi merge imediat inafara pisiformului, fiind situat’ jumatate deasupra gi jumitate dedesubtul plicei de flexiune. “Sectiunea planurilor si cautarea nervului. Se taie piélea si {esutul celular subcutanat pini la ligamentul inelar; apoi se incizeazi acest ligament pana ce dim de nerv. (Ligamentul inelar nu ‘este sectionat in toati grosimea, ci numai foita de dedublare care acoperi nervul). Nervul radial Consideratii teoretice $i concluzii practice. 1. Nervul radial ia nastere printr-in trunchi comun ccu nervul axilar si este situat fn parte posterioard a plexului brahial. El merge in jos, inafara gi fnapoi ; intra in ganful de torsiune sil parcurge fn tats tntinderea, inconjurand astfel humerusul ; ajungind in partea anterioari si inferioara a bra{ilui, perforeaza despirtitoarea aponevroticd inter ‘musculard externa, intrand in regiunes plicei cotului, unde se termina -bifurcindu-se. 2. Dupa cum ‘pus la axild, nervul radial are o situafie posterioara, find apropiat mai mult de peretele poste- rior al axilei (mugchiul subscapular) dect de cel anterior ; astfel & el poate fi descoperit mai ugor prin partea posterioara a axilei. 3,/in ganful de torsiune al humerusului, el este insotit de artera bbrahialt profunda gi merge fntre

    S-ar putea să vă placă și