1/12/2016

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA GENERALA
DISCIPLINA BOLI INFECTIOASE. EPIDEMIOLOGIE

CURS 2 BOLI INFECTIOASE SI EPIDEMIOLOGIE

• Etiologia ṣi diagnosticul bolilor infecţioase:

• etiologia,
• patogenia bolilor infecţioase,
• manifestările clinice ale bolilor infecţioase,
• perioadele bolilor infecţioase.
• Diagnosticul de laborator

SL.DR.DUMEA ELENA

• Infectia
• Stabilirea unui microorganism intr-o gazda
• Asimptomatica
• Subclinica
• Boala infectioasa
• Infectia este urmata de alterare fiziologica cu semne de boala induse de
agentul patogen
• Virulenta
• Masura cantitativa a probabilitatii ca microorganismul sa produca boala
• Infectie oportunista

1
 1/12/2016

• Taxonomia
• Procedeul de clasificare a organismelor vii in grupuri (taxe) inrudite
• Specii
• Genuri
• Familii
• Ordine
• Clasificare agenti patogeni
• Bacterii
• Virusuri
• Prioni
• Fungi
• Paraziti

Bacterii
• Celule procariote mici, cu un singur cromozom circular (ADN
dublu catenar)
• Inmultire prin fisiune binara
• Grupate dupa 4 caracteristici
• Coloratia Gram
• Forma
• Conditii de cultivare
• Formarea de spori

2
 1/12/2016

• Coloratia Gram
• Propietatea colorantului cristal violet de legare de acidul teichoic din
peretele celular bacterian si de rezista la decolorarea cu alcool
• Bacterii Gram pozitive (albastre)
• Bacterii Gram negative (rosii)
• Diferentiere structurala a peretilor celulari cu patogenie si sensibilitate la
antibiotice diferita
• Forma
• Coci (sferici)
• Bacili (bastonase)
• Cocobacili (scurti)
• Lungi

• Conditii de cultivare
• Aerobe
• Microaerofile
• Anaerobe
• Capacitatea de sporulare
• Sporulate
• Nesporulate

3
 1/12/2016

Structura bacteriilor
• Perete celular
• Membrana plasmatica
• Capsula bacteriana
• Proteine capsulare
• Fimbrii si pili
• Flagel

Peretele celular

• Gram pozitve
• 2 straturi
• Membrana plasmatica
• Strat gros din peptidoglican
• Gram negative
• 3 straturi
• Membrana plasmatica
• Strat subtire peptidoglican
• Membrana externa

4
 1/12/2016

Membrana plasmatica

• 3 straturi
• 2 straturi externe hidrofile
• 1 strat mijlociu lipidic
• Rol important in metabolismul celular
Capsula bacteriana
• Stuctura externa rigida sau gelatinoasa
• Protejeaza bacteriile de fagocitoza, de anticorpi

Proteine capsulare

• Antigenul M al streptococului pyogenes

• Bacterie protejata pana la formarea de anticorpi specifici
• Reactie incrucisata cu proteine miocardice

5
 1/12/2016

Fimbriile si pilii
• Rol in adeziunea si legarea de antigenele celulei gazda

Flagelul
• Implicat in motilitatea bacteriei
• Format dintr-o proteina globulara (flagelina) care este legat de de
membrana plasmatica prin unitatea motorie

Coci grampozitivi
Stafilococi
• Necapsulati
• Dispusi in gramezi
• Rezistenti la mediul extern, inclusiv salin
Patogenitate in vitro :
- Produc o coagulaza
• Stafilococii coagulazopozitivi: S. aureus
• Stafilococii coagulazonegativi: S.epidermidis

6
 1/12/2016

Staphilococcus aureus
Doua mecanisme de producere a infectiilor:
• Prin invazie directa
- superficiala (piodermite, inclusiv impetigo, paronichie, infectii piele,
tesuturi moi-abcese, furuncule, celulite, limfangite, limfadenite)
- profunda (artrita septica, osteomielita, piomoizita)

Staphilococcus aureus
• Prin diseminare sanguina:
- Bacteriemie (± vasculita bacteriana) cu sau fara soc septic sau
insuficienta organica multipla)
- Abcese metastatice in: creier,plaman,ficat,
splina,retroperitoneu,rinichi,aparat genital
- Mediate de toxine: SSSS (staphilococal scaled skin syndrom),
gastroenterite, sindromul socului toxic.

7
 1/12/2016

Streptococii
• Dispusi in lanturi
• Sensibili la mediul extern
• Se cultiva pe medii de glucoza-sange
Clasificare:
• Streptococi ß hemolitici
• Streptococi α hemolitici
Clasificare Lancefield:
• 18 grupe in functie de polizaharidul C
- Streptococ grup A (RAA, nefrita, scarlatina)
- Streptococus pneumonie (pneumonii, meningite, sepsis)
- Enterococi grup D (endocardite, infectii urinare)
- Streptococi de grup B ( infectii la n.nascut)

Bacili gram pozitivi

• Corynebacterium diphteriae
• Bacilus anthracis
• Listeria monocytogenes
Coci gram negativi
• Neisseria gonorrhoeae
• Neisseria meningitidis

8
 1/12/2016

Bacili Gram negativi

• Enterobacteriacee (AgO, AgH, AgK)
• Escherichia, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Proteus, Yersinia
• Campylobacter
• Vibrionii
• V. cholerae
• Pseudomonas aeruginosa
• Haemophilus
• Legionella pneumophila

Bacterii anaerobe
• Componenta importanta a florei microbiene a organismului uman
• Infectii endogene cu exceptia
• botulismul (Clostridium botulinum- produce o neurotoxina)
• tetanos (Clostridium tetani – produce toxine si spori)
• Clostridium perfringens

9
 1/12/2016

Spirochete
• Treponema palidum- sifilis
• Borrelia burgdorferi (transmisa prin intepatura de capusa- boala
Lyme
• Leptospire- sindrom renal, hepatic, neuromeningean, cardiac,
hemoragic
• Helicobacter
• H. pylori
• enterice

Micobacterii
• Bacili subtiri, aerobi, imobili
• Acid-alcoolo-rezistenti (col. Ziehl-neelson)
• Crestere pe mediul Lowenstein-Jensen

• Mycobacterium tuberculosis
• Micobacterii atipice
• M. avium complex
• M. kansasi
• Mycobacterium leprae

10
 1/12/2016

Bacterii atipice
• Chlamydia
• Chlamydia psittaci- ornitoza
• C. pneumoniae
• C.trachomatis – trahomul, boli genitale
• Mycoplasma si Ureaplasma
• Nu au perete celular ( membrana plasmatica)
• Au ADN si ARN
• Infectii genitale, infertilitate

Bacterii atipice
• Rickettsia
• Au gazda un mamifer si sant transmise prin artropode (vectori)
• Au ADN si ARN

• R. rickettsi- febra patata a Muntilor Stancosi

• R. prowazekii- tifosul exantematic
• Coxiella burnetti
• Pneumonie, meningita, hepatita, endocardita

11
 1/12/2016

Prioni
• Particole mici infectioase care nu contin acid nucleic
• Nu produc raspuns in anticorpi
• Evidentiere de placi de amiloid, distrugere neuronala si demielinizare
• Infectii lente degenerative SNC (encefalopatii spongiforme)
• Boala kuru
• Boala Creutzfeldt-Jacob
• Insomnia familiala letala
• Sindromul Gerstmann-Staussler

Virusuri
• Formate din genom,capsida si uneori anvelopa
• Nu se replica decat in interiorul celulelor gazda pe care le deturneaza
in vederea replicarii
• Infectivitatea virusului este legata de genom

12
 1/12/2016

Virusuri - clasificare
1. Clasificare genetica (dupa tipul de acid nucleic)
• Virusuri ADN (simplu sau dublu spiralat)
Se replica cu ajutorul unei ADN-polimeraze
• Virusuri ARN simplu spiralate ce se replica in trei moduri, dupa tipul de
ARN:
- Tip ARN pozitiv printr-o ARN polimeraza
- Tip ARN negativ prin transcrierea genomului viral in ARN pozitiv cu
ajutorul transcriptazei
- Retrovirusurile prin transcrierea ARN-ului pozitiv in ADN cu ajutorul
reverstranscriptazei

Virusuri clasificare
2. Clasificarea epidemiologica ( in functie de modul de transmitere):
• Virusurile enterice transmise pe cale fecal- orala. Ex: Adenoviridae,
Picornaviridae,Reoviridae
• Virusurile respiratorii transmise prin inhalare. Ex:
Adenoviridae,Orthomixoviridae, Paramixoviridae
• Arbovirusurile ce se multiplica in artropode hematofage. Ex:
Reoviridae, Togaviridae
• Virusurile oncogene prin contact intim sau prin injectii-pot evolua
spre afectiuni maligne. Ex: Adenoviridae, Herpesviridae,Papoviridae,
Hepadnaviridae

13
 1/12/2016

SL.DR.DUMEA ELENA

14
 1/12/2016

Fungi
• Microorganisme cu structura particulara, cu perete rigid sterolic
• Se multiplica prin inmugurire
• Apar frecvent la imunodeprimati
• 200 specii din care 20 patogene pentru om

Clasificarea clinica:
1. Cu afectare cutanata (dermatofiti)
2. Cu afectare sistemica ( Histoplasma capsulatum, Coccidioides
neoformans)

Fungi
• Candida albicans colonizeaza frecvent pielea, cavitatea bucala, rectul
si vaginul
• Criptococcus neoformants provoaca pneumonii, meningite cronice
• Aspergillus
• Histoplasma capsulatum
• Pneumocistis carinii

15
 1/12/2016

Parazitoze
• Giardiaza provocata de Giardia lambia determina sindroame diareice
si de malabsorbtie
• Malaria provocata de plasmodium transmis prin femela tantarului
anofel, cu 4 specii patogene la om
• Leishmania (cutanata sau viscerala) provocate de leishmania,
transmis de rozatoare si canide,
• Toxoplasmoza provocata de Toxoplasmoza gondii transmisa de pisici

Helminti
2 grupe principale:

• Viermi rotunzi (nematode)

- Habitat final intestinal- ascaris lumbricoides, anchylostoma duodenale
- Localizare tisulara (filarioze)

• Viermi plati (plathelminti)

- Cestode- Taenia solium, Taenia saginata, Echinococcus
- Trematode- localizare in sange, ficat, plaman, intestin

16
 1/12/2016

Patogenie
• Infectia =contact intre microorganism si gazda, urmat sau nu de boala
• Procesul infectios = ansamblul relatiilor intra si post infectioase dintre
microroganismul patogen si macroorganismul gazda
• Boala infectioasa = procesul de dezvoltare a conflictului dintre
microorganism si gazda, cu constituirea unor modificari anatomo-
>

functionale si semne clinice de boala

Cadrul conceptual al patogenezei

• Intalnirea agentului patogen cu gazda
• Atasarea/patrunderea agentului patogen in organismul gazda
• Multiplicarea si raspandirea, locala sau sistemica
• Aparitia leziunilor tisulare
• Evolutia infectiei: distrugerea agentului patogen/ imbolnavirea
gazdei/coabitare intre microorganism si macroorganism

17
 1/12/2016

Intalnirea agentului patogen cu gazda

• Prima intalnire in momentul nasterii
• Ulterior multiple intalniri cu agenti patogeni:
- externi ( infectii exogene)
- si/sau interni (infectii endogene)
• Infectiile oportuniste se produc cand mecanismele de aparare ale
gazdei sunt alterate

Diagnosticul în bolile infecţioase- etape

• ancheta epidemiologică
• diagnostic clinic
• -după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice)
şi boli cu debut insidios
• -boli cu perioadă de incubaţie scurtă - boli diareice
• -boli cu perioadă de incubaţie medie - rubeola,rujeola,tusea convulsivă
• -boli cu perioadă de incubaţie lungă - hepatita B,HIV
• atitudine terapeutică

SL.DR.DUMEA ELENA

18
 1/12/2016

examinări paraclinice:
-examinări din sânge
• -VSH la 1 oră şi 2 ore; nu ↑ în infecţiile virale şi ↑ în infecţiile bacteriene
• -Hb + Ht - ↓ în sdr.anemic
• -leucocite : V.N. = 5000-8000/mm3
• -↑ în infecţiile bacteriene
• -↓ în infecţiile virale
• -tablou sanguin:
• -neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene
• -limfocitele ↑ în infecţiile virale
• -monocitele ↑ în mononucleoza infecţioasă
• -trombocite
• -fibrinogen - ↑ în infecţii bacteriene
• -proteina C reactivă - ↑ în infecţiile bacteriene
• -procalcitonina - marker de infecţie bacteriană gravă
• -glicemia

SL.DR.DUMEA ELENA

• examenul sumar de urină

• ECG
• EEG - meningită,meningoencefalită
• secreţie faringiană - angină acută
• examenul din spută
• - peste 25 PMN/câmp = marker de infecţie bacteriană
• Rx pulmonar
• -TGP
• -bilirubină
• -TQ,TH
• -scintigrafie
• -examinări din urină
• urocultură
• puncţie lombară
• -virală - lichid hipertensiv, clar, albuminorahie ↓
• -bacteriană - lichid hipertensiv, tulbure,albuminorahie ↑, glicorahie ↓, determinarea agentului
patogen pe frotiu sau cultură
SL.DR.DUMEA ELENA

19
 1/12/2016

-determinarea bacteriilor în sânge:

-frotiu
-hemoculturi - recoltate în puseu febril sau frison
-pt.a fi (+) trebuie să existe cel puţin 3 hemoculturi (+) cu
acelaşi germene
-trebuie efectuate pe medii pt.aerobi şi anaerobi
-în infecţiile acute ↑ IgM; în infecţiile cronice ↑ IgG

SL.DR.DUMEA ELENA

modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:

• agent e ologic cu virulenţă ↑ - boală foarte gravă (boală supraacută)

• agent etiologic cu virulenţă medie - boală autolimitantă
• agent e ologic cu virulenţă ↓
- boli cronice
-boli subacute - există răspuns imun deficitar:
-encefalopatia subacută progresivă
-endocardite subacute

SL.DR.DUMEA ELENA

20
 1/12/2016

Diagnosticul etiologic al bolii infectioase

• Cautarea agentului patogen cauzal in produsele patologice, umorile
sau tesuturile bolnavului (diagnostic direct)
• Identificarea si izolarea
• Depistarea structurilor proprii microorganismului (Ag, genom, toxine)
• Evidentierea raspunsului imunitar (diagnostic
indirect).Ex:determinarea si titrarea anticorpilor

Recoltarea produselor biologice

• Selectie in functie de simptomatologie
• Inainte de initierea terapiei antibiotice
• Evitarea florei reziduale
• Recipiente adecvate
• Transport adecvat
• Etichetare corecta

21
 1/12/2016

Metode/tehnici de stabilire a diagnosticului

etiologic
Examinare directa (tehnici rapide)
1. Examenul microscopic direct al frotiurilor .
Avantaje: rapid, simplu accesibil
Dezvantaje: in unele cazuri nu se pot efectua
culturi (ex. malarie)
• Examenul microscopic al produsului umed nativ (fecale, sediment
urinar, LCR, exudate, spute)
• Microscopia electronica (x 50 000) detesteaza particule virale.
Dezavantaje : costisitoare

2. Frotiurile colorate
• Coloratia Gram: simpla, ieftina. Diferentiaza microorganismele cu
perete celular peptidoglicani (gram pozitive) si cele cu membrana
externa dizolvabila in alcool acetona (gram negative)
• Coloratia doveditoare a acido-alcoolo-rezistentei: evidentiaza
mycobacterii si unele protozoare.

22
 1/12/2016

• Coloratiile Giemsa si Wright : malarie, pneumocistoza, histoplasmoza

• Coloratii argentice : fungi, T. pallidum, P. carinii, Legionella
• Coloratia cu acridin-oranj cand numarul germenilor este mic, dupa
administrarea de antibiotice. Bacterii, fungi, trichomonade.

Tehnici de cultivare
• Hemocultura – in bacteriemii. Se efectueaza prin insamantare (cel
putin doua)
• prin lizarea eritrocitelor si leucocitelor
• Cultivarea virusurilor : 3 tipuri de culturi
- Culturi celulare primare (enterovirusuri si myxovirusuri)
- Linii de celule diploide (herpes si adenovirusuri)
- Linii celulare continue (adenovirusuri , v.rujeolic)
Efect citopatic sau evdentiere Ag

23
 1/12/2016

Evidentierea microorganismului sau a unui produs de metabolism

specific
1. Antigenele microbiene- metode imunologice
• Contraimunelectroforeza : S. pneumoniae, H. influenzae tip b,
meningitidis tip A si C (ex. LCR)
• Latex aglutinarea : H. influenzae tip b, S.
pneumoniae,N.meningitidis,streptococi B, streptococi
betahemolitici (grup A)
• Coaglutinarea
• IF
• Imunenzimatice
• PCR

Demonstrare raspunsului imun (r. serologice)

• Aglutinare
• Latex-aglutinare
• Coaglutinare
• Hemaglutinare
• Precipitare in tuburi
• RFC
• Neutralizare
• IF
• ELISA
• WB

24
 1/12/2016

Principii de diagnostic in bolile infectioase

• Importanta individuala
• Importanta comunitara
• Caracter de urgenta
• Epidemiologic
• Depistarea sursei de infectie
• Calea de transmisie
• Evaluarea starii de receptivitate
• Pacient
• comunitate

• Examen clinic
• Examen laborator

• Etapa de sindrom
• Etapa decizionala
• Dg. clinic
• Dg. etiologic
• Tratament

25
 1/12/2016

Bibliografie

• 1. Rugină S. - Curs de Boli Infecţioase, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2001
• 2. Cambrea SC, Dumea E, Dumitru IM – Boli Infecţioase ṣi Epidemiologie – Caiet de lucrări
practice, Editura “Ovidius University Press”, Constanţa 2015
• 3. Cambrea SC – Boli Infecţioase ṣi Epidemiologie - Note de curs, vol 1, Editura “Ovidius
University Press”, Constanţa 2013
• 4. Rebedea I – Tratat de Boli Infecţioase, Editura Medicală, Bucureṣti, 2000
• 5. Chiotan M - “Curs de Boli Infecţioase” sub redacţia M Chiotan, Editura Medicală Naţională,
Bucureşti, 2002
• 6. Cupşa A. – “Boli Infecţioase transmisibile”, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007
• 7. Duminica Moisescu Al., Bocarnea C. – Ghid practic de boli infecţioase, Ed. Medicală 1985
• 8. Benea O.E, , Popescu C. , Popescu G.A- Ghidul Angelescu de terapie antimicrobiana,
Editura Houston, Bucuresti 2012
• 9. Harrison’s Principles of Internal Medicine, 2012

SL.DR.DUMEA ELENA

26