1.

Ordinea principalelor categorii de factori care conditioneaza starea de

sanatate in cele mai multe tari europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul fizic si social
b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate
c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile de sanatate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile de sanatate
1=e
2. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor de
mortalitate:
a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala
2=b
3. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:
a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecventa deceselor printre cazurile de boala
e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
3=d
4. Identificati mecanismul principal al mbatrnirii populatiei n Romnia:
a. scaderea mortalitatii infantile
b. scaderea mortalitatii specifice pe grupe de vrsta
c. scaderea mortalitatii generale
d. scaderea natalitatii
e. scaderea mortalitatii prin boli infecto-parazitare
4=d
5. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale
decesului se poate calcula:
1

a. probabilitatea de deces prin HT A

b. mortalitatea specifica la medici
c. mortalitatea propotionala prin TBC
d. speranta de viata la nastere
e. mortalitatea prin cancer la barbate
5=c
6. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt folosite pentru a:
a. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de nregistrarea incorecta a vrstei
la deces
b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de vrsta
c. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vrsta
la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vrsta
e. elimina efectul diferentelor de structura pe grupe de vrsta la compararea ratelor
mortalitatii
6=e
7. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa prima
luna de viata?
a. da, pentru ca se raporteaza la nascutii vii
b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna
c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravietuitorii n vrsta de 1 luna
d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar dupa nastere
e. da, pentru ca amndoi se refera la decesele sugarilor n vrsta de peste o luna
7=c
8. Epidemie nseamna:
a. o boala care are o rata scazuta de aparitie dar care este constant prezenta ntr-o
comunitate sau regiune
b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. aparitia bolii n exces fata de rata asteptata pentru acea populatie
d. bolile respiratorii care apar n mod sezonier
e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori
8=c

9. ntr-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectata initial a constat
din:
a. persoane care au boala
b. persoane fara boala
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fara factorul care face obiectul studiului
9=b
10. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele
prospective este ca:
a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp
b. exista o anume tendinta n determinarea prezentei sau absentei factorului
suspectat
c. exista o anume tendinta n determinarea prezentei sau absentei bolii rezultante
d. este mai dificil de a obtine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor
10=d
11. Forta unei asociatii ntre un factor si o boala este cel mai bine masurata
prin:
a. perioada de incubatie
b. incidenta bolii n populatia totala
c. prevalenta factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
11=e
12. Pentru determinarea relatiei dintre nivelul seric al sodiului si hormonul
antidiuretic (ADH) la pacientii cu meningita, cel mai adecvat proiect de studiu
trebuie:
a. sa masoare n mod repetat sodiul si ADH la un pacient
b. sa masoare sodiul si ADH la o serie de pacienti
c. sa masoare sodiul la o serie de pacienti si ADH la o serie diferita de pacienti
d. sa masoare ADH la o serie de pacienti si la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus

12=e,
13. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test screening se
defineste ca proportie a persoanelor bolnave din populatia supusa testului
identificate corect ca fiind bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictiva negativa
e. prevalenta
13=a
14. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determina
recuperarea, are drept consecinta:
a. scaderea prevalentei bolii
b. cresterea incidentei bolii
c. cresterea prevalentei bolii
d. scaderea incidentei bolii
e. scaderea incidentei si prevalentei bolii
14=c
15. Scopul final al medicinii preventive este:
a. sa creasca probabilitatea de supravietiure la toate vrstele
b. sa creasca durata medie a vietii
c. sa reduca incapacitatea
d. sa creasca speranta de viata la nastere fara incapacitate
e. sa creasca anii potentiali de viata
15= d;
16. n urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru sanatate se
realizeaza:
a. modificarea eventuala a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. cresterea incidentei
d. o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii
e. nici unul dintre aceste raspunsuri
16=a
4

17. Rata incidentei unei boli este:

a. rata mortalitatii daca boala duce rapid la deces
b. proportia paturilor de spital ocupate de pacienti cu acea boala
c. proportia persoanelor cu acea boala dintr-o populatie
d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o populatie
e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de vrsta spitalizate ntr-un an
17=d
18. Indicatorul care masoara ntr-o serie de variatie dispersia valorilor
individuale fata de media lor se numeste:
a. coeficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. deviatie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelatie
18= c
19. Sursa de nregistrare cea mai de ncredere n ceea ce priveste incidenta
IMA este:
a. nregistrarea cazurilor de boala la Directia Sanitara
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de munca
d. nregistrarea cazurilor cronice de boala
e. nregistrarea de la spitale
19=e
20. Delegarea autoritatii presupune si:
a. delegarea totala a responsabilitatii
b. delegarea partiala a responsabilitatii
c. pastrarea totala a responsabilitatii
d. pastrarea partiala a responsabilitatii
e. nici unul din aceste raspunsuri
20=a

21. Sistemul de sanatate este integral privat n tarile:

a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri
21=e
22. Din cele 5 componente ale sistemului de sanatate, care influenteaza cel mai
mult natura sistemului?
a. producerea si dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finantarea
d. managementul
e. acordarea de servicii
22=c
23. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu pentru alegerea bolii
care sa faca obiectul unui screening :
a. testul de screening sa fie ct mai valid si reproductibil
b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila n stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate
23=a
24. O valoare mare a riscului atribuibil n populatie obtinuta n urma unei
anchete de cohorta poate servi pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale ntre factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului
respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic ntre riscul bolii la expusi si
nonexpusi

24=c;
25. O valoare mare a riscului relativ obtinuta ntr-o ancheta epidemiologica
analitica poate servi,
independent de frecventa bolii si a factorului de risc, pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale ntre factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului
respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic ntre riscul bolii la expusi si
nonexpusi
25=a;
26. Gradele de trecere de la sanatate la boala sunt, cu exceptia:
a. disconfort
b. boala
c. incapacitate
d. invaliditate
e. deces
1=e
27. Medicina sociala NU foloseste ca metoda:
a. depistarea bolilor n masa
b. biostatistica
c. masurarea prognosticului
d. educatia pentru sanatate
e. masurarea asociatiilor epidemiologice
27= c
28. Nivelul natalitatii este influentat de:
a. structura pe grupe de vrsta a populatiei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. toate de mai sus
28=e
7

29. n interpretarea evolutiei n timp a mortalitatii printr-o anumita localizare

a cancerului, ntr-o populatie data, NU este necesar sa se ia n considerare:
a. evolutia fatalitatii
b. evolutia tehnicilor de diagnostic
c. nregistrarea informatiilor
d. evolutia structurii pe vrste a populatiei
e. variatiile n expunerea la factorii de risc
29=a;
30. Asociatiile epidemiologice la nivelul indivizilor NU pot fi studiate prin
anchete:
a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive
30=e
Intrebari Complement multiplu
1. Urmatorii indicatori masoara nivelul starii de sanatate a populatiei ca
rezultat al factorilor care o conditioneaza:
a. fertilitatea
b. asigurarea populatiei cu medici
c.speranta de viata fara incapacitate
d. incidenta
e. nivelul de cultura generala
1=a,c,d
2. Prima etapa a tranzitiei demografice se caracterizeaza prin:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. mortalitate mare
d. mortalitate mica
e. cresterea rapida a populatiei

2=ac
3. Piramida vrstelor in forma de urna exprima:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare
3=bc
4. Pentru calculul raportului standardizat al mortalitatii sunt necesare
urmatoarele informatii:
a. distributia pe grupe de vrsta a populatiei
b. mortalitatea pe grupe de vrsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vrsta
d. numarul de decese observate n populatia respectiva
e. structura pe grupe de vrsta a populatiei standard
4=acd;
5. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare ale nasterii
permit calculul:
a. ratei natalitatii
b. ratei de fertilitate generala
c. mortalitatii perinatale
d. vrstei mediane la nastere
e. rangului mediu al noului nascut
5=de;
6. Definitia nascutului viu acceptata de OMS include drept criterii:
a. durata gestatiei
b. greutatea la nastere
c. lungimea la nastere
d. prezenta respiratiei
e. prezenta batailor cordului
6=de;

10. Pentru calculul ratei standardizate a mortalitatii prin metoda directa sunt
necesare urmatoarele informatii:
a. distributia pe grupe de vrsta a populatiei
b. mortalitatea pe grupe de vrsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vrsta
d. numarul de decese observate n populatia respectiva
e. structura pe grupe de vrsta a populatiei standard
10=be
12. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit
calculul:
a. letalitatii prin tumori
b. mortinatalitatii
c. vrstei medii de deces
d. ratei brute a mortalitatii
e. ratei mortalitatii specifice pe cause
12=ac;
13. n raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:
a. costa mai mult
b. este adecvat studiului unei boli rare
c. se bazeaza mai putin pe memoria subiectilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. poate nregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu
13=acde
15. Argumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor cauzal" pentru o
boala sunt:
a. eliminarea factorului sa reduca riscul de boala
b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boala
c. plauzibilitatea relatiei
d. expunerea la factor trebuie sa preceada aparitia bolii
e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi dect la non-bolnavi
15=acde,;
10

16. Validitatea unui indicator de morbiditate exprima capacitatea sa de :

a. a masura corect frecventa reala a bolii
b. a produce rezultate similare cnd este aplicat de mai multi investigatori
c. a masura corect frecventa reala a absentei bolii
d. a masura corect gravitatea bolii
e. a masura probabilitatea de aparitie a bolii
16=ac;
17. Screeningul are avantajele:
a. stabileste diagnosticul de certitudine al bolilor n fazele oligosimptomatice
b. este ieftin
c. se poate utiliza n scop prescriptiv
d. este bine acceptat de populatie
e. este aplicabil la boli cu prevalenta foarte mica
17=bce
18. Un test de screening are o specificitate teoretica de 100%. Aceasta
nseamna ca oricare ar fi
sensibilitatea:
a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1
b. toate persoanele depistate sunt ntr-adevar bolnave
c. nu sunt falsi negativi
d. toti bolnavii sunt depistati
e. nu sunt falsi pozitivi
18=abc;
19. Criterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui screening sunt:
a. testul de screening sa fie ct mai valid si reproductibil
b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila n stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate
19=bcde
20. Profilaxia primara urmareste:
11

a. sa evite aparitia bolii la individ

b. sa reduca incidenta bolii n populatie
c. sa schimbe distributia factorilor de risc n populatie
d. sa evite agravarea bolilor incipiente
e. sa creasca rezistenta specifica si nespecifica de boala
20=abc;
21.Interesul actual fata de profilaxie a fost stimulat de :
a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice
b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorarii starii de sanatate
c. concordanta dintre cheltuielile si ameliorarea starii de sanatate
d. rolul factorilor comportamentali n explicarea modelului actual al morbiditatii
e. cunoasterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice
21=ad;
22. Prevenirea si combaterea unei boli la nivelul populatiei presupune:
a. cunoasterea riscurilor asociate unor factori
b. cunoasterea etiologiei bolii
c. cunoasterea prevalentei factorilor de risc
d. existenta unor resurse disponibile
e. existenta unor tehnologii preventive/curative
22=acde
23. n vederea combaterii mbolnavirilor prin TBC care din urmatoarele
masuri reprezinta actiuni
de preventie primara:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifica
c. vaccinare BCG
d. educatie pentru sanatate
e. depistare precoce
23=abcd
24. Principalele strategii preventive n sanatate publica sunt:
a. strategii bazate pe grupele la risc nalt
b. strategii bazate pe nivele de prevenire (I, II, III)
12

c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli

d. strategii bazate pe populatia generala
e. strategii orientate pe grupe de vrsta
24=abcde,
25. Strategiile bazate pe populatii la risc nalt au ca avantaje:
a. motivatia crescuta a individului
b. beneficiile pentru populatie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimba distributia factorului de risc n populatie
e. raport beneficiu/risc favorabil
25=ace

13