1/12/2016

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE ASISTENTA MEDICALA GENERALA
DISCIPLINA BOLI INFECTIOASE. EPIDEMIOLOGIE

CURS 3 BOLI INFECTIOASE SI EPIDEMIOLOGIE

• Elemente de epidemiologie a bolilor infectioase.

• Factori epidemiologici determinanti: sursa, caile si mijloacele de

transmitere, populatia receptiva.
• Factori favorizanti ai procesului epidemiologic.
• Formele de manifestare a procesului epidemiologic.
• Masuri generale de prevenire si combatere a bolilor
transmisibile.

SL.DR.DUMEA ELENA

Noţiuni de epidemiologie

• Epidemiologia = studiază bolile cu răspândire mare în populaţie,

studiază cauzele şi modul de răspândire ale acestora în mediul extern.
• Iniţial, epidemioiogia a fost aplicată numai la bolile infecţioase, dar
astăzi conceptul de epidemiologie se aplică şi la bolile neinfecţioase,
cu largă răspândire în colectivitate.
• noţiunea de boală infecţioasă ≈ aproape se suprapune celei de
contagioasă, deoarece multe din bolile infecţioase sunt contagioase,
adică pot fi transmise, pe diverse căi, de la om la om sau de la animal
la om (zoonoze). De aceea, în practică, adesea se vorbeşte de boli
infecto-contagioase.

SL.DR.DUMEA ELENA

1
 1/12/2016

I. FACTORI EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI

(PRINCIPALI)

• 1. izvorul (sursa) de infecţie

• 2. căile de transmitere
• 3. masa receptivă

SL.DR.DUMEA ELENA

1. izvorul (sursa) de infecţie

Definiţie (generală): organism care asigură

• găzduirea agentului patogen;
• supravieţuirea;
• eventual înmulţirea;
• întotdeauna diseminarea;
• prezintă sau nu semne clinice de boală .

SL.DR.DUMEA ELENA

2
 1/12/2016

1. Izvorul de infecţie (sursa)

- îl constituie organismele vii (om, animale, artropode) în care pătrunde
agentul patogen şi se multiplică, eliminându-se pe diferite căi.
- Eliminarea agenţilor patogeni de la omul bolnav, convalescent, purtător
cronic se face prin:
- secreţii nazofaringiene şi spută (în scariatină, difterie, tuse convulsivă, rujeolă etc.)
- vărsături
- materii fecale (hepatite de tip A şi E; febră tifoidă, dizenterie etc.)
- urină (febră tifoidă etc.)
- secreţii genitale, lichid seminal (boli venerice, SIDA) *
- sânge (hepatita virală B, C şi D, SIDA, malaria etc.)
-secreţii purulente (piodermite etc.)

SL.DR.DUMEA ELENA

Surse de agenti patogeni

• 1.Omul
• bolnav,
• covalescent,
• purtator de germeni.
Covalescentul, ca izvor de infectie, este acel bolnav care nu realizeaza vindecarea
biologica si deci continua sa gazduiasca si sa disemineze agenti patogeni.
•

• 2.Ca izvor de infectie, animalele si pasarile, sunt fie

• bolnave, fie
• purtatoare de diferiti agenti patogeni. Bolile asfel produse se numesc zoonoze. Ca
sursa de infectie sunt considerate : animalele salbatice si domestice, pasarile,
artropodele.

SL.DR.DUMEA ELENA

3
 1/12/2016

• Animalele pot elimina germenii prin:

- dejecţii (salmonella)
- urină (leptospire)
- salivă
lapte (B.K., unii streptococi şi stafilococi)
- sânge
- carne
- piele (etc.)

SL.DR.DUMEA ELENA

2. Calea de transmitere
2. Calea de transmitere în bolile infecţioase este de două feluri:
* directă şi
* indirectă
a) Transmiterea directă se poate produce prin
i. contact nemijlocit între persoana receptivă şi eliminatorul de germeni sau
ii. prin contact direct cu produsul infecţios (infecţi: produse prin sânge - SIDA,
HBV).
b) Transmiterea indirectă se poate produce prin:
i. intermediul unor elemente din mediul extern (apă, aer, sol,
alimente, obiecte etc.) sau
ii. prin agenţii vectori (muşte, gândaci, purici, păduchi, ţânţari,
căpuşe). SL.DR.DUMEA ELENA

4
 1/12/2016

Caile de transmitere
Dupa eliminarea sa de catre sursa generatoare, agentul patogen parcurge un drum, mai lung sau
mai scurt, pana intalneste organismul receptiv pentru a-l contamina.

1. Calea aerogena – reprezinta modalitatea de raspandire a unui numar mare de boli (majoritatea
bolilor eruptive, majoritatea infectiilor virale si bacteriene ale aparatului respirator, unele infectii
bacteriene si virale ale SNC).
2. Calea digestiva –de la sursa de infectie, germenii se raspandesc in mediul inconjurator prin
materii fecale, urina sau alte produse patologice, putand contamina alimentele si apa. Mainile
murdare constituie o alta cale de transmisie.
3. Calea sexuala – reprezinta calea de transmitere a unor boli transmisibile venerice, acestea
aparand la partenerii sexuali a celor bolnavi.
4. Calea transcutanata – leziunile tegumentare, arsurilere prezinta porti de intrare a unor
multitudini de germeni, care dau infectii localizate, dar care pot degenera in infectii sistemice.
5. Alte cai de transmitere: - parenterala (prin instrumente medicale nesterile)
- prin transfuzii de sange
- prin alaptare

SL.DR.DUMEA ELENA

clasificarea bolilor contagioase in functie de calea

de transmitere

- boli transmise prin contact direct

- boli aerogene ,
- boli digestive
- boli transmise prin vectori

SL.DR.DUMEA ELENA

5
 1/12/2016

3. Masa receptivă
• Prin masă receptivă se înţelege totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care
nu prezintă imunitate faţă de o anumită boală infecţioasă.
• O boală nu poate să apară decât la receptivi.
• Opusul receptivităţii este starea de rezistenţă faţă de îmbolnăvire.
• Această rezistenţă este
• naturală sau
• artificială (prin imunizări).

Aceasta ne arată importanţa practică pe care o prezintă mijloacele de combatere a bolilor

contagioase prin imunizarea populaţiei, adică modificarea artificială a stării imunologice.
• Imunitatea organismului poate fi:
• - imunitate congenitală (prin naştere)
• - imunitate dobândită –
• naturală (ca urmare a unei îmbolnăviri) sau
• artificială (creată prin vaccinare).

SL.DR.DUMEA ELENA

II. FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI (SECUNDARI)

- factori naturali
• - meteoclimatici
• - casnic
• Geografici
• - telurici
• - factori economico-sociali (locuinţa, alimentaţia, condiţiile de muncă,
rozătoarele, marile calamităţi, cultura sanitară).

SL.DR.DUMEA ELENA

6
 1/12/2016

III. FORMELE DE MANIFESTARE ALE

PROCESELOR EPIDEMIOLOGI
• Sporadic = apariţia unui număr redus de îmbolnăviri în populaţie,
• Epidemia = izbucnirea aceleaşi boli fa un număr mai mare de
persoane dintr-o regiune şi care au, cel puţin la început, o sursă
comună de infecţie. Boli cu mare contagiozitate: gripa, varicela, tusea
convulsivă, hepatita, dizenteria etc.).
• Endemia = acea situaţie particulară în care o boală se află în mod
permanent în anumite teritorii (scarlatina, tuşea convulsivă, hepatita)

SL.DR.DUMEA ELENA

După calea de transmitere epidemiile pot fi:

- hidrice (cu o creştere rapidă a numărului de cazuri)

- alimentare (cu izbucnire bruscă la totalitatea consumatorilor şi cu
sfârşit, de asemenea, brusc)
- prin vectori
- de contact - apar, în general, sub formă de cazuri sporadice (de
exemplu bolile transmise pe cale sexuală).

SL.DR.DUMEA ELENA

7
 1/12/2016

• Pandemia = boală infecţioasă care se extinde pe un teritoriu foarte mare

(ţară, continent, toată lumea - de exemplu: gripa, holera

• Manifestarea sezoniera :
• -creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o anumită o anumită perioadă de timp,
comparativ cu restul anului;
• -expresia influenţei factorilor de mediu;
• - mai evidentă în cazul bolilor cu incidenţa crescută
• Exemple de boli cu manifestare sezoniera :
• vara – BDA;
• Iarna gripa, HVA;

• Manifestarea periodica :
• -apariţia de “valuri epidemice” la un interval de câţiva ani;
• - specifică în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de acţiunile de
vaccinare) sau în contextul unui fenomen social sau în contextul unui fenomen social
deosebit (pelerinaje la Mecca …)
SL.DR.DUMEA ELENA

Receptivitatea
• -starea organismului care nu-i confera acestuia posibilitati de a
invinge o agresiune microbiana, parazitara sau fungica, declansandu-
se asfel boala.
• Receptivitatea tine de particularitatile genetice individuale, varsta
,sex, stari patologice
• stare complexă dependentă de amprente genetice şi de natura
evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie

SL.DR.DUMEA ELENA

8
 1/12/2016

• NERECEPTIVITATEA: stare opusă , frecvent realizată prin program (ex.

vaccinările, educarea populaţiei etc.)

-ambele stări → influenţate de condiţiile socio-economice şi ecologice,

economice şi ecologice, vârstă , sex, stări fiziologice sau patologice

• REZISTENTA faţă de agresiuni variate are două componente

• -rezistenţa generală nespecifică
• -rezistenţa specifică (imunitatea).

SL.DR.DUMEA ELENA

Rezistenţa generală nespecifică

-integritatea barierelor cutaneomucoase
-hematopoeza
-metabolismul
-fagocitoza
-procesele inflamatorii
-sistemele secretorii antimicrobiene (IgA )
-sistemul complement, properdine
-secreţiile de mucine
- aciditatea gastrică, vaginală
-pH-ul cutanat
- aparatul ciliar al aparatului respirator
- eliminările: digestive, biliare, urinare, lacrimale
-lizozimul : lapte, mucoasa bucală , nazală , salivă , lacrimi, piele, sânge ,
-interferonii

SL.DR.DUMEA ELENA

9
 1/12/2016

Rezistenţa generală nespecifică

alte mijloace:
-hipersecreţiile
-mucusul nazal
-perii şi cilii → poarta de intrare
- tusea
- voma
- strănutul
-sudoraţia
-tranzitul intestinal
-secre ţia sebacee
-descuamarea

SL.DR.DUMEA ELENA

Rezistenţa specifică (imunitatea):

• - umorală –Ac
• - celulară –celule cu “memorie”
• -agresiune → organismul = răspuns complex adaptiv prin homeostazie
imunologică = capacitate de recunoaştere ulterioară pentru
neutralizarea agentului patogen

SL.DR.DUMEA ELENA

10
 1/12/2016

IMUNITATEA:
- naturală-de specie
- pasivă (maternă)
- activă (boală)

- artificială
- - pasivă :-seruri -Ig
- - activă –vaccinuri

perspective de ameliorare a eficienţei protective a rezistenţei nespecifice şi specifice:

- Ac monoclonali
- imunostimularea ribozomală
- -imunostimularea proteoglicanilor membranari

SL.DR.DUMEA ELENA

FONDUL IMUNITAR POPULAŢIONAL

-natural
-artificial
•proporţia de posesori Ac specifici
•metode de evaluare: epidemiologicăşi serologică
•evaluarea fondului imunitar în scopul cunoaşterii:
- istoriei naturale reale a morbidităţii
–eficienţei unei vaccinări
-eficienţei imunogene, comparative, a unor vaccinuri din aceiaşi clasă
- duratei unei stări de imunitate

SL.DR.DUMEA ELENA

11
 1/12/2016

Masuri generale de prevenire si combatere a bolilor transmisibile.

• A Masuri combative:
• Depistarea bolnavilor si a purtatorilor de germeni
• Izolarea bolnavilor si a suspectilor
• Transportul la spital
• Declararea cazurilor
• Inregistrarea si raportarea
• Depistarea si supravegherea contactilor pe toata durata maxima de incubatie a bolii
• Mesuri de sterilizare a purtatorilor de germeni si de reducere a riscului de diseminare
a infectiei pe perioada portajului
• Masuri de dezinfectie, dezinsectie si deratizare (DDP) in focar
• Cresterea rezistentei populatiei receptive prin
• Masuri nespecifice: igienico-sanitare, nutritie corespunzatoare, calirea organismului
• Masuri de profilaxie specifica: administrare de imunoglobuline, chimioprofilaxie, imunizarea
artificiala active (vaccinare)
• Educatie sanitara SL.DR.DUMEA ELENA

B. Masuri de prevenire
• Totalitatea actiunilor intreprinse intr-o comunitate IN ABSENTA
CAZURILOR DE BOALA cu scopul evitarii aparitiei si raspindirii acestora
1. Masuri generale igienico-sanitare
- Realizarea unui climat defavorabil circulatiei agentilor patogeni si apariteii de
boli infectioase
- Promovarea, aplicarea si respecatrea normelor de IGIENA
- COMUNALA,
- ALIMENTARA,
- SCOLARA,
- PROFESIONALA,
- INDIVIDUALA

SL.DR.DUMEA ELENA

12
 1/12/2016

2. Masuri speciale antiepidemice

- Controlul tuturor factorilor determinant si favorizanti ai procesului
epidemiologic in contextual patologiei infectioase si a conditiilor
specific dintr-un teritoriu
a) triajul epidemiologic
b) Controlul medical la angajare si controlul periodic al personalului
din sectoarele special
c) Supravegherea activa a purtatorilor de germeni
d) Masuri preventive, continue, sistematice de dezinfectie,
dezinsectie, deratizare
e) Depistarea activeasi lichidarea prompta a focarelor de parasitism
f) Organizarea si aplicarea programelor de imunoprofilaxie

SL.DR.DUMEA ELENA

Bibliografie

• 1. Rugină S. - Curs de Boli Infecţioase, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2001
• 2. Cambrea SC, Dumea E, Dumitru IM – Boli Infecţioase ṣi Epidemiologie – Caiet de lucrări
practice, Editura “Ovidius University Press”, Constanţa 2015
• 3. Cambrea SC – Boli Infecţioase ṣi Epidemiologie - Note de curs, vol 1, Editura “Ovidius
University Press”, Constanţa 2013
• 4. Rebedea I – Tratat de Boli Infecţioase, Editura Medicală, Bucureṣti, 2000
• 5. Chiotan M - “Curs de Boli Infecţioase” sub redacţia M Chiotan, Editura Medicală Naţională,
Bucureşti, 2002
• 6. Cupşa A. – “Boli Infecţioase transmisibile”, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007
• 7. Duminica Moisescu Al., Bocarnea C. – Ghid practic de boli infecţioase, Ed. Medicală 1985
• 8. Benea O.E, , Popescu C. , Popescu G.A- Ghidul Angelescu de terapie antimicrobiana,
Editura Houston, Bucuresti 2012
• 9. Harrison’s Principles of Internal Medicine, 2012

SL.DR.DUMEA ELENA

13