Mandrinare mecanica

Operatia de evazare la rece, la inceput libera si apoi fortata, a capetelor sau unor
zone de elemente tubulare(tevi, bucse, stuturi, etc.) in orificiile practicate in peretii
anumitor dispozitive sau structuri (placi tubulare, ecrane tubulare, ecrane terminale,
returbenti, etc.), in scopul realizariicorespunzatoare-prin strangere radiala-de imbinari
semidemontabile etanse, rezistente si durabile, se numeste mandrinare.
Principiile realizarii mandrinarii mecanice

Pentru oricare tip constructiv sau comercial de mandrina, elementul vital

important este dornul si rolele corespunzatoare (figura 3.2).
Rola

F
D r
 B
m
2
A

A,B,C- dimensiunile caracteristice ale dornului;

D,F- dimensiunile caracteristice ale rolelor ;
 m =unghiul de varf al dornului ;

 r , =unghiul rolelor fata de dorn si de axa dornului.
2

-prima faza a procesului de mandrinare mecanica presupune introducerea lejera a

mandrinei, pe adancimea prevazuta, in elementul tubular care urmeaza a se mandrina.
-in etapa premandrinarii, rolele exercitandu-si apasarea radiala pp, deformata
instantaneea ET are configuratia ilustrata in figura 3.3 b, profilul sau transversal ne mai
fiind riguros circular.

4 2
1- elementul de tip PT;
1
8
2- elementul tubular mandrinat;
7
3- dornul;
4- rolele;
5 5- rotirea dornului;
6-rotirea rolelor;
7- rostogolirea rolelor;

1 6

3
8- suprafata interioara a elementului tubular.

Cei mai importanti parametric a mandrinarii sunt:

- viteza de mandrinare (fregventa de rotatie a dornului mandrinei, respectiv avansul
dornului);
- jocul de montaj  0
- duritatea H a materialelor ET si PT, respectiv variatiile de duritate sau de alte
caracteristici mecanice corespunzatoare diferitelor etape ale procesului de
mandrinarel;
- calitate si deci, starea fizica a suprafetelor de contact ET-PT;
- adancimea de mandrinare b;
- campul dimensiunilor si variatia acestora in timpul mandrinarii, respectiv
cresterea diametrului interior d1 al ET si modificarea concordanta a diametrelor
orificiului d0 si zonei plastice Dp, subtierea de perete s si lungirea l a
elementului tubular;
- momentul cuplului de mandrinareMm aplicat dornului;
- capetele ET fara sau cu petrecere dreapta ori ondulata;
- orificii cilindrice sau tronconice.

Indicatorii calitativi ai mandrinarii mecanice

Pe plan mondial calitatea mandrinarii mecanice si cea a imbinarilor prin

mandrinare, rezistenta mecanica si etanseitatea acestora din urma, se apreciaza prin
intermediul urmatorilor indicatori calitativi:
- gradul de mandrinare H;
- momentul cuplului de mandrinare Mm.

Criteriul gradului de mandrinare

Gradul de mandrinare se determina, de la caz la caz, cu formulele:

(d `  d1 )  (d 0  d 2 )
H  100  1
d0
(d1`  d1 )  (d 0  d 2 )
H s  200 
d 2  d1
Diferenta d1`  d1  d1 reprezinta cresterea remanenta, corespunzatoare ambelor
etapeale procesului de mandrinare mecanica, a diametrului interior d1 al ET.
termenul ( d 0  d 2 )=  0 se identifica cu jocul diametral de montaj
dintre ET si PT.
 
(d1`  d1 )  (d 0  d 2 )  d1   0  d rem reda cresterea reziduala a
diametrului d1 in conditiile evazarii comune a elementelor imbinate ET si PT, adica in
etapa mandrinarii propriu-zise.

Tipuri reprezentative de imbinare prin mandrinare

2
Se propune o sistematizare a celor mai reprezentative tipuri de imbinare prin mandrinare
folosite in prezent in constructia de utilaje tehnologice destinate diferitelor ramuri ale
activitatii industrial-economice.
- mandrinare lisa

ET

sp

PT

d2

- mandrinare lisa cu sudura in colt aparenta

ET

1.5s

sp

PT

d2

- mandrinare cu renura

3
 ET

sp
3
0.4

- mandrinare
lisa, cu
rasfrangere
PT

d2

ET

sp
3
0.4

PT

d2

Criteriul momentului cuplului de mandrinare

Momentul cuplului de mandrinare optim Mm-creste simultan cu avansul ld al dornului

mandrinei si, la un anumit stadiu, corespunzator sfarsitului procesului de mandrinare
mecanica, caracterul dependentei Mm=Mm( ld ) se modifica brusc, dupa care curba
data se prabuseste catre valoarea Mm=0.

4
 80

Mm, N  n
60

40

0.6 1.4 1.8 2.0

1.0
H%
Rezistenta mecanica prin

Aceste doua Maxima

grafice pun
mandrinare

in evidenta
foarte clar
valorile
optime
Mmopt ale
momentului
Calitatea mandrinarii

cuplului de
mecanice

mandrinare, Submandrinare Supramandrinare

valori pentru
care
rezistenta
Mt Momentul cuplului de
mecanica a opt
mandrinare
imbinarilor
prin mandrinare este maxima si, deci, calitatea mandrinarii mecanice este superioara.

Calculul momentului cuplului (metoda analitica)

Pentru calculul valorii optime a momentului cuplului de mandrinare este redata

urmatoarea formula empirica, valabila, si, deci, utilizabila in conditiile mandrinarii
mecanice a elementelor tubulare executate din oteluri moi:
Mmopt= 0.075  d11.25  s 0.7
Sisteme, instalatii si agregate de mandrinare mecanica

Elemenul de masina sau de utilaj este acea parte componenta simpla (dorn, rola, rulment,
surub, flansa, cuplaj) a mandrinelor, dispozitivelor, masinilor, aparatelor, utilajelor,
instalatiilor si agregatelor, in general, care, prin felul in care este construit si prin modul
de functionare, poate fi calculat si proiecatt de sine statator, independent.

5
 Ansamblul de cel putin doua elemente care sunt in interdependenta, constituind un
intreg organizat, se numeste sistem.
Sistemul tehnic este un ansamblu unitar de corpuri solide si elemente de alta natura,
realizate prin anumite procedee tehnice, care, potrivit unui anumit scop, este utilizat in
industrie, in laboratoare, in transporturi, in agricultura, in gospodarie, etc. In general se va
intelege atat elementele de masini sau de utilaje, dispozitivele, mecanismele, masinile,
aparatele, utilajele si instalatiile de orice fel, cat si cladirile, constructiile industriale,
digurile, soselele, tunelele.
Mandrinele, instalatiile si agregatele de mandrinare mecanica sunt niste sisteme tehnice
unitare destinate aceluiasi scop si anume imbinarii prin mandrinare a elementelor de tip
ET si PT.
Grupul de elemente, legate intre ele intr-un fel determinat, insa fara posibilitatea de a
se misca unele fata de celelalte, care indeplineste o anumita functie intr-un sistem tehnic
dat, se numeste dispozitiv.
Sistemul alcatuit din mai multe corpuri mobile si unul fix-dintre care cel putin doua
sunt solide-care sunt in contact intre ele si au o mobilitate limitata unul fata de celalalt,
astfel incat elementele mobile pot efectua numai miscari desmodrome, se numeste
mecanism.
Sistemele tehnice care servesc la masurarea unor marimi mecano-fizice se numesc
instrumente de masurat.
Grupul de masini cuplate intre ele, in general mecanic dintre care cel putin una este
o masina de forta, cealalta putand fi o masina de lucru, constitue un agregat.
Grupul „mandrina mecanica-motor de actionare” constitue un agregat de
mandrinare.
Aparatul este sistemul tehnic constituit din corpuri, cel putin in parte solide, care
servesc la efectuarea unor operatii bine determinate de tehnica. Varietatea aparatelor
intalnite in practica tehnologica moderna este foarte mare, pentru exemplificare
intalnindu-se doar cateva tipuri reprezentative: aparate de schimb de caldura, aparate de
incalzire si vaporizare, aparate de reactie, aparate de laborator, aparate de incercare,
aparate de control, aparate de protectie, aparate de ridicat, aparate de pornire, aparate de
oprire, aparate detectoare, etc.
Toate aparatele care pot fi folositese numeste aparataj.
Orice vas, de obicei inchis, folosit pentru colectarea , depozitarea, transportarea sau
distribuirea unor materiale, substante sau produse solide, lichide sau gazoase-se numeste
recipient.
Recipientele care servesc pentru depozitarea fluidelor se numesc rezervoare.
Oricare recipient metalic, care poate contine in conditii sigure de rezistenta,
stabilitatea si etanseitatea un fluid sau un amestec de fluide, la o presiune mai mare decat
presiunea atmosferica, se numeste recipient sub presiune.

Principalele tipuri de mandrine

Mandrinele mecanice pot fi de doua feluri:

- mandrine cu avans discontinuu-realizat manual prin intermediul unui surub de avans;
- mandrine cu avans continuu, uniform, realizat automat prin insasi conceptia lor
constructiva.

6
 Din punct de vedere al directiei in care se materializeaza avansul dornului,
respectiv conform criteriului directiei de mandrinare, mandrinele mecanice de asemenea
sunt de doua feluri:
- mandrine standard sau universale, la care avansul longitudinal activ al dornului se
executa inainte, inspre posteriorul elementului de tip PT;
- mandrinele reactive, la care avansul longitudinal activ al dornului se executa inapoi,
inspre frontalul elementului de tip PT.
Dupa destinatia lor, mandrinele standard, respectiv universale, sunt de
urmatoarele tipuri reprezentative:
1-mandrine cu autoavans pentru compensatoare, aparate de schimb de caldura,
racitoare cu aer care la randul lor pot fi: -cu sau fara bucsa de reglare, realizate in
diferite serii dimensionale, cu role lungi, reglarea privind obtinerea unei anumite cu
adancimi de mandrinare;
- sau fara frecare prin contact cu capatul de
element tubular, respectiv cu sau fara dispozitiv de asigurare la rotire, mandrinarea
elementelor fasciculelor tubulare urmand a fi executata in succesiunea schematizata:
- cu sau fara caseta prelungita realizate in
diferite alternative constructive si serii dimensionale, cu role lungi.
2 -mandrinele pentru cuptoarele tehnologice tubulare din rafinarii de petrol,
petrochimie, etc.