SR EN ISO VOPSELE SI LACURI

2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

PREAMBUL
Aceasta a patra editie anuleaza si inlocuieste a treia editie (ISO 2409:2007) ce a fost revizuita
din punct de vedere tehnic.
Principalele modificari sunt:
a) Descrierea metodelor corespunzatoare pentru indepartarea surplusului de vopsea, a
fost transferata intr-o anexa informativa ca exemple si, pentru metoda ce utilizeaza banda
adeziva, duritatea benzii nu mai este specificata;
b) B) instrumental de taiere unilamelar utilizat in mod regulat in prima editie (1972) a
acestui Standard International, a fost reintrodusa;
c) a mai fost specificat inca un instrument de taiere cu aparatura de sectionare
transversal;
d) pictorialul standard pentru clasificarea 2 a fost inlocuita de catre unul utilizat in mod
curent in prima editie (1972) si in cea de a doua (1992) a acestui Standard International;
e) materialele plastic au fost adaugate ca exemplu de suprafata dura in 6.1.4;
f) un cod de denumire a fost introdus, pentru a indica rezultatul testului;
g) conditiile suplimentare pentru testare ce se aflau anterior la Punctul 7, au fost integrate
in raportul de incercari;
h) a fost adaugata o Nota la Subpunctul 3.2.1 , aceea ca aparatura (manuala sau
motorizata) si tipul instrumentului de taiere utilizat, influenteaza rezultatul incercarii.

1. DOMENIUL DE APLICARE

Acest standard international descrie o metoda de incercare pentru evaluarea rezistentei

unei acoperiri de vopsea la separarea de suportul sau atunci cand se practica o crestatura
in unghi drept , ajungand pana la suport. Proprietatea masurata prin aceasta incercare
empirica depinde, printre alti factori, de aderenta stratului la stratul precedent sau la
suport. Aceasta procedura nu se va considera, totusi, ca mijloc de masurarea aderentei.

Acolo unde este necesara masurarea aderentei, atentia este atrasa de metoda descrisa in
ISO 4624.
NOTA 1: Desi incercarea este initial considerate pentru utilizarea in laborator, incercarea
este de asemenea adecvata si pentru incercarea la fata locului.
Metoda descrisa poate fi utilizata de asemenea ca test ”corespunde/nu corespunde” sau,
unde circumstantele sunt conforme, ca un test de clasificare in sase-gradatii. Acolo unde

1
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

este aplicat un sistem multistrat, se poate efectua si evaluarea rezistentei la separatia

straturilor individuale
Incercarea poate fi efectuata pe obiecte finite si/sau pe esantioane de incercari pregatite
special.
Desi metoda este aplicabila pentru a vopsi pe suport dur (de ex. metal) precum si pe
suport moale (ex.lemn, ipsos), aceste suporturi diferite necesitand procedure diferite de
incercari (vezi pct.6).
Metoda nu este utilizabila in cazul acoperirilor cu o grosime mai mare de 250 μm sau
pentru acoperirile texturate.
NOTA 2: Metoda, cand se aplica acoperirilor desemnate sa dea o suprafata cu textura
aspra, va da rezultate care vor arata diferente mari (vezi ISO 16276-2).

2. REFERINTE NORMATIVE

Urmatoarele documente de referinta sunt indispensabile pentru aplicarea acestui

document. Pentru referintele datate, se aplica doare editiile citate. Pentru referintele
nedatate, se va aplica ultima editie a documentului (inclusive orice amendamente).

ISO 1513 – Vopsele si lacuri – Examinarea si pregatirea esantioanelor pentru

incercari;
ISO 1514 - Vopsele si lacuri – Placi standardizate pentru incercari;
ISO 2808 - Vopsele si lacuri – Determinarea grosimii peliculei
ISO 3270 - Vopsele si lacuri si materiile prime ale acestora – Temperaturi si umiditati
pentru conditionare si incercare.
ISO 15528 – Vopsele si lacuri si materiile prime pentru vopsele si lacuri – Prelevare
probe
ISO 60454-2, Specificatii pentru benzi adezive la presiune cu utilizari electrice –
Partea 2: Metode de incercari

3. APARATURA

3.1 Generalitati

Utilizati aparatura obisnuita de laborator, impreuna cu aparatura specificata in 3.2– 3.4.

3.2 Instrumente de taiere

3.2.1 Cerinte generale

Este important in mod special a se asigura ca partea ascutita are un profil definit in
forma de V si ca muchiile acestuia sunt in stare buna. Instrumentele corespunzatoare
sunt descrise la 3.2.2 si 3.2.3 si aratate in Fig.1 si 2.

3.2.2.1 Un instrument cu o singura lama (3.2.2) este instrumentul preferat in toate

tipurile de acoperire, atat pe suprafete dure cat si moi. Instrumentul cu mai multe lame

2
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

(3.2.3) nu este adecvat pentru acoperiri groase (>120μm) sau dure sau acolo unde
pelicula este aplicata peste suporturi moi.
Instrumentele descrise in 3.2.2 si 3.2.3 sunt adecvate pentru utilizarea manuala, desi
aceasta este cea mai potrivita metoda de utilizare, unealta poate fi montata si la un
aparat angrenat de un motor, ce produce o zgarietura mai uniforma. Aplicarea prin
aceasta ultima metoda trebuie acceptata de partile implicate.
NOTA: Aparatura (manuala sau motorizata) si tipul instrumentului de taiere
influenteaza rezultatul testului.

3.2.2 Instrumentele de taiere cu o singura lama

3.2.2.1 Instrumentul cu maner de taiere cu o singura lama asa cum este ilustrat in
Fig.1.a.
3.2.2.2 Instrumentul de taiere cu o singura lama – utilizata in aparatul motorizat, - Fig.
3.
3.2.2.3 Cutter cu lama rigida cu muchie taietoare in forma de V, asa cum este ilustrata in
Fig.1b, (de ex. Cutter 3011), precum este ilustrat in Anexa A din ISO 17872:2007.
Grosimea lamei poate fi neluata in considerare atata timp cat lama este rigida si taietura
produsa este in forma de V pe toata grosimea invelisului.

NOTA: Lama cutterului este proiectata pentru a se fisura intr-un anumit fel, astfel incat lama
ascutita sa fie disponibila oricand.

3.2.3 Instrument de taiere multilamelar

O unealta multilamelara va avea 6 muchii taietoare distantate la 1,2 si 3 mm. In plus, doua
muchii de ghidare (vezi fig.2) sunt necesare pentru a usura manipularea. Capetele directoare
si muchiile taietoare vor fi de acelasi diametru (vezi Fig.2). (vezi fig. 2).
Latimea de-a lungul celor sase muchii taietoare, a, va fi de 5 mm pentru un instrument care
are o spatial intre muchii de 1 mm, si 10 mm pentru un instrument care are spatial intre
muchii de 2 mm.
Cand muchiile taietoare s-au tocit cu 0,1 mm, acestea se vor ascuti.

3
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

1- muchiile taietoare
2- a- directia de taiere

Fig. 1- Exemple de instrumente de taiere cu o singura lama ( toate dimensiunile

aproximative, cu exceptia cazurilor unde tolerantele sunt indicate special)

1- lama taietoare
2- capat de ghidare
3- muchii taietoare
4- directia de taiere

Fig. 2 – Exemple de instrumente de taiere multilamelare

3.3 Lamele de ghidare si distantare

Pentru a aprecia corect spatiile dintre crestaturi , o serie de muchii de ghidare si spatiere sunt
necesare cand utilizam un instrument de taiere cu o singura lama.

4
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Un aparat corespunzator pentru utilizarea cu dispozitivele cu maner si cu o singura lama

3.2.2.1 este aratat in Fig.
Dimensiunile in mm , cu exceptia celor mentionate altfel in mod expres.

a. Instrument cu o singura lama

b. Instrument multi lamelar

1- Muchii taietoare
a- Latimea de-a lungul celor 6 muchii taietoare.

a- Reascutiti cand capetele taietoare s-au tocit la 0,1 mm.

b- B- muchiile de ghidare si muchiile de taiere sunt pe acelasi diametru
c- Directia de taiere.

5
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Figura 1 – ustensile de taiere

1 - zece muchii de taiere de 1 mm grosime

2- material plastic laminat sau otel

3- cauciuc

Figura 2 – Serii de lame de distantare

3.4 Peria fina

3.5 Banda adeziva sensibila la presiune

Cu exceptia cazurilor unde se accepta altceva, se utilizeaza banda adeziva cu o rezistenta

adeziva intre 6 N per 25 mm latime si 10 N per 25 mm latime ( determinata in conformitate
cu IEC 60454-2). Bana va fi de cel putin 50mm latime.

NOTA: Se recomanda banda transparenta.

3.6 Lupe

Folositi lupe cu maner, cu o magnificatie de x2 si x3.

4 Prelevare

Luati o proba reprezentativa a produsului ce va fi incercat, asa cum e descris in ISO

15528.

6
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Examinati si pregatiti fiecare proba de incercare, asa cum este descries in ISO 1513.

5. Placile de incercari

5.1 Suportul

Cu exceptia cazurilor cand este altfel convenit, selectati suportul dintre cele descries in ISO
1514.

Placile vor fi plane si fara distorsiuni. Dimensiunile vor fi astfel incat sa permita incercarilor
sa fie efectuate pe trei pozitii diferite, la nu mai putin de 5 mm una fata de cealalta, sau de o
muchie a panoului .

Unde panoul este dintr-un material relative moale precum lemnul, grosimea minima va fi 10
mm. Acolo unde sunt din material dur, grosimea minima va fi de 0,25 mm.

NOTA 1: Panourile dreptunghiulare, masurand aproximativ 150mm x 100 mm, au fost

considerate corespunzatoare.

NOTA2: In cazurile unde panoul este confectionat din lemn, directia si structura granule
poate influenta incercarea si o granula pronuntata va face ca evaluarea sa fie imposibila.

5.2 Pregatirea si acoperirea

Cu exceptia cazurilor unde este altfel acceptat, pregatiti fiecare test de acoperire in
conformitate cu ISO 1514 si apoi acoperiti prin metoda descrisa cu produsul sau sistemul de
incercare.

5.3 Uscarea

Uscati (la cuptor) si imbatraniti, daca este aplicabil, fiecare panou de incercare acoperit
printr-una din procedurile specificate in ISO 2808. Faceti masuratorile la sau cat de aproape
posibil, de pozitiile la care crestatura a fost facuta. Numarul de determinari de grosime este
dependent de metoda utilizata.

6. Procedura

6.1 General

6.1.1 Conditiile de incercari si numarul de incercari

7
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Efectuati incercarea la temperatura de (23±2) °C si o umiditate relative de (50±5)%, cu

exceptia cazurilor unde este in alt mod acceptat(vezi ISO 3270).
In incercarile la locul constructiei, conditiile ambientale vor trebui sa fie acceptate.

6.1.2 Pregatirea placilor de incercari

Cu exceptia cazurilor unde este stipulat altfel, conditionati placile imediat inainte de incercari
la o temperatura de (23±2)°C si o umiditate relativa de (50±5)% pentru minim 16 ore.

6.1.3 Numarul de zgarieturi

Numarul de taieturi in fiecare directive a caroiajului trebuie sa fie sase.

6.1.4 Distanta dintre zgarieturi

Distanta de zgarieturi in fiecare directive trebuie sa fie aceeasi si va depinde de grosimea

acoperirii si de tipul suportului, precum urmeaza:

Pana la 60 µm: 1 mm distanta, pentru suporturile dure( ex. metal);

Pana la 60 µm: 2 mm distanta, pentru suporturile moi ( ( ex. lemn si ipsos);
Intre 61-120 µm: 2 mm distanta, pentru suporturile moi si dure;
Intre 121-250 µm: 3 mm distanta, pentru suporturile moi si dure.
Spatiile dintre zgarieturi vor fi conform duritatii suporturilor si acoperirii.

6.1.5 Numarul determinarilor

Efectuati incercari in cel putin 3 locuri diferite (vezi 5.1) pe placa( vezi si pct.8). Daca
rezultatele nu se potrivesc, diferentele fiind mai mult decat un punct de clasificare, repetati
incercarile la alte trei locuri, daca e necesar, utilizand placi diferite, si inregistrati toate
rezultatele.

6.2 Zgarierea si indepartarea acoperirii acoperirii cu ajutorul unei proceduri manuale

6.2.1 Asezati placa de incercari pe o suprafata rigida ( vezi 5.1), plata, pentru a preveni orice
deformare a placii in timpul incercarii.
6.2.2 Inaintea incercarii, verificati muchiile lamei si pastrati starea acesteia prin ascutire sau
inlocuire.
Efectuati zgarierea manual, urmand procedura specificata.
Daca placa este din lemn sau un material similar, faceti zgarieturile la aprox. 45° fata de
directia fibrei lemnului.
6.2.3 Mentineti instrumentul taietor (3.2) cu lama in pozitie perpendiculara pe suprafata
placii. Cu presiune uniforma asupra instrumentului de taiere si utilizand ghidul de spatiere

8
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

adecvat (3.3), faceti sase taieturi in suprafata de acoperire la un interval uniform, prin
deplasarea instrumentului de taiere in directia abordata de operator. Fiecare taietura va
continua peste extremitatile taieturilor perpendicular cu aceasta, pentru aproximativ 1-2 mm
pentru a da puncte definite de intersectie. Toate taieturile vor marca sau zgaria suportul.
Adancimea spatiilor in support va fi in orice caz, cat mai scazuta posibil.
Daca, datorita duritatii acoperirii, nu este posibila penetrarea suportului, testul va fi declarant
necorespunzator si asa va fi raportat.

6.2.4 Repetati aceasta operatie efectuand taieturi paralele de numar egal, peste zgarieturile la
90° fata de acestea astfel incat sa se formeze un caroiaj.

6.2.5 Indepartati orice surplus de vopsea din zona de taiere. Exemple de metode adecvate
sunt date in Anexa A. Metoda de indepartare a surplusului de vopsea va fi agreata intre
partile interesate si va fi consemnata in raport.

6.3 Zgarierea cu un dispozitiv angrenat de un motor

Daca instrumentul de taiere este angrenat de un motor, aveti grija la punctele descrise in
manualul procedurii, in special la numarul si distanta zgarieturilor si numarul de incercari.
Fiecare taietura va continua peste marginea extrema a taieturilor perpendiculare, cu
aproximativ 1-2 mm, pentru a define puncte de intersectie.
Indepartati orice surplus de vopsea de pe suprafata de taiere. Exemple de metode adecvate
sunt date in Anexa A. Metoda de indepartare a surplusului de vopsea va fi agreata de partile
interesate si va fi consemnata in raport.

7. Evaluarea si interpretarea rezultatelor

Examinati cu atentie zona taieturii a suprafetei de acoperire pntru incercare, iluminata

suficient utilizand o vizibilitate normal sau corectata, daca este agreat de partile
interesante, utilizand lupa, (vezi 3.6). In timpul procesului de observare, rotati panoul
astfel incat vederea si iluminarea zonei de incercare sa nu fie indreptate doar intr-o
singura directie.
NOTA: Informatii ajutatoare suplimentare sunt date de descrierile din Tab.1.

In Tab.1, este data o clasificare in 6 pasi. Primii trei pasi sunt satisfacatori in scopuri
generale si se utilizeaza cand este necesara evaluarea corespunzator/necorespunzator.
Pot aparea circumstante special in careclasificarea in 6 pasi este necesara.
Pentru un sistem multistrat, raportati interfata la orice neregula apare.
Daca rezultatele difera, raportati fiecare rezultat al incercarii. In cazul sistemului
multi-strat, raportati site-ul de separare dintre acoperiri sau dintre acoperire si suport).

8. Identificarea rezultatelor

9
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Un cod de identificare care poate fi utilizat pentru identificarea rezultatului incercarii

date mai jos. Va contine referinta la acest standard international, referinta la
instrumental de taiere utilizat si clasificarea obtinuta. De exemplu:
ISO 2409:2013 - 1a -2
Numarul acestui standard – Instrumentul de taiere si metoda utilizata - Clasificarea
Cheie pentru instrumental de taiere si metoda utilizata:
1- Instrument manual de taiere cu o singura lama
1a- instrument de taiere manual cu o singura lama
1b- Instrument de taiere cu o singura lama utilizat intr-un dispozitiv motorizat
1c- Cutter cu lama rigida cu muchie taietoare in forma de V (vezi 3.2.2.3)

2- Instrument de taiere multilamelar:

2a - Instrument de taiere multilamelar manual
2b Instrument de taiere multilamelar utilizat intr-un dispozitiv motorizat
Pentru clasificari, vezi Tab.1

9. PRECIZIA

9.1 Limita de repetabilitate, r

Limita de repetabilitate r este valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua
rezultate ale incercarilor , fiecare medie a duplicatelor, poate fi asteptata sa se situeze
cu o probabilitate de 95% atunci cand o metoda este utilizata in conditii de
repetabilitate, si anume, unde rezultatele incercarilor sunt obtinute pe un material

10
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

identic de catre un singur operator, in acelasi laboratorintr-un interval scurt de timp.

Pentru aceasta metoda de incercare, r este clasificarea 1 .

9.2 Limita de reproductibilitate, R

Este valoarea sub care diferenta absoluta dintre doua rezultate ale incercarilor, fiecare
fiind medie a duplicatelor, poate fi asteptata sa se situeze cu o probabilitate de 95%
atunci cand metoda este utillizata in conditii de reproductibilitate, si anume, unde
rezultatele incercarilor sunt obtinute pe material identice de catre operatori din
laboratoare diferite.
Pentru aceasta metoda de incercari, R este clasificarea 2.

10. Raportul de incercari

Raportul de incercari va cuprinde cel putin informatiile de mai jos:

a) toate informatiile necesare pentu identificarea produsului testat;

b) o referinta la acest standard international (ISO 2409:2007);
c) tipul dispozitivului de taiere utilizat;
d informatii suplimentare la care face referire Pct.7;
e) referinta la standardul international sau national, specificatiile produsului sau alt
document ce furnizeaza informatii la care se refera d);
rezultatele incercarilor asa cum este indicat la pct.8;
orice abateri de la procedura specificata;
orice anomalie observata in timpul incercarilor;
data incercarii.

BIBLIOGRAFIE:

1 - ISO 4624, Vopsele si lacuri – Incercarea de smulgere pentru aderenta

2 - ISO 16276-2, Protectia la coroziune a structurilor din otel prin sisteme de vopsele
protective- Evaluarea si criteriile de admitere pentru, aderenta/coeziunea (duritatea la
rupere) – Partea 2: Incercarea prin taiere in forma de cruce si incercarea prin zgariere
in X.

ANEXA A
(informativa)
Exemple de metode adecvate pentru indepartarea surplusului de vopsea

A.1 Perierea

11
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Periati usor cu o perie fina, de cateva ori spre spate si de cateva ori spre fata de-a
lungul fiecarei diagonale a grilajului.

A.2 Utilizand banda adeziva sensibila la presiune

Asezati centrul benzii pe grilaj intr-o directive paralela cu un set de taieturi precum in
Fig. A.1 si neteziti band ape suprafata grilajului.
Pentru a asigura un bun contact cu stratul, apasati banda cu putere cu degetul sau
unghia.
In 5 minute dupa aplicarea benzii, indepartati banda apucand marginea libera si
tragandu-l constant la un unghi ce este pe cat posibil apropiat de 60º.(vezi Fig.A.1).
NOTE: Operatia de aplicare si indepartare a benzii poate fi efectuata de mai multe ori,
depinzand de tipul de vopsea si directia de taiere.

A.3 Utilizand aer comprimat sau nitrogen

Indepartati orice surplus de vopsea cu aer comprimat sau nitrogen.

a) Pozitia imediat inainte de indepartarea de pe grilaj

12
 SR EN ISO VOPSELE SI LACURI
2409 INCERCAREA LA CAROIAJ

Cheie:
1- Banda
2- Strat de acoperire
3- Taieturi
4- Suport
a) Netezit
b) Directia de indepartare.

Figura A.1 – Pozitionarea benzii adezive

13