Auditul de prevenire a poluării în

industria Centralei Nuclear Electrică

Cernavodă

Proiect realizat de :

Coordonator proiect : Chirtea Maria-Alexandra

Brînduşa Sluşer Ilie Isabela Elena

Ionescu Raluca Denisa

Iorga Roxana Petronela
 Cuprins:
Partea I
Capitolul 1 – Descriere amplasament şi a produselor şi proceselor (amplasare , pedologie ,
fauna , flora , apa subterană , tipul de sol , capacitatea de producție, produsele )

Capitolul 2
2.1.1 – Descrierea proceselor tehnologice

2.1.2 - Scheme bloc

2.2 – Bilanţuri de materiale

2.3 – Materii prime şi utilităţi, consumări, capacitatea de producţie .

2.4 – Identificarea surselor de poluare şi a agenţilor de contaminare

2.4.1 – Apă

2.4.2 – Sol

2.4.3 – Aer

2.4.4 – Deşeuri

2.4.5 – Ecosisteme

2.4.6 – Sănătatea umană

2.5 – Buletine de analiză

Capitolul 3 – Tehnici şi instrumente aplicate pentru managementul mediului (S.M.M , măsuri )

Partea a-II-a
Capitolul 4 – Metodologia auditului de prevenire a poluării

Capitolul 5 – Identificarea neconformităţilor

Capitolul 6 – Plan de acţiuni corective şi preventive

Concluzii

Bibliografie
 Capitolul 1

Centrala Nuclear electrică Cernavodă este amplasată in judeţul Constanţa la 2 km

sud-est de oraşul de oraşul Cernavodă şi 1.5 km nord-est de prima ecluză a canalului Dunăre-
Marea Neagra .Locul de amplasare a centralei a avut in vedere structura geologică a solului,
sursa de răcire , canalul Dunare- Marea Neagră , gradul de seismicitate scăzut al regiunii
Dobrogea. Aplicând metoda pentru cuantificarea integrată a impactului şi a riscului de mediu
(SAB) , s-a constatat faptul că activitatea C.N.E Cernavodă afectează toate componentele de
mediu, existând un impact negativ moderat asupra acestora: apa subterană şi sol, respectiv un
impact uşor negativ asupra componentelor de mediu rămase: apă de suprafaţă in amonte, apă de
suprafaţă in aval şi aer .

Direcţia vântului:

Vântul tinde să bată cel mai des dinspre NNE , VNV , ESE , şi SSE . Medgidia este în
calea vânturilor ce vin dinspre VNV de la Cernavodă, iar Feteşti constituie o barieră in calea
vânturilor dinspre ESE .

Din punct de vedere hidrogeologic , în zona platformei C.N.E Cernavodă sunt prezente
3 acvifere : acviferul freatic , acviferul apţian şi acviferul principal al zonei , cantonat in
calcarele Barremiene , cu extindere regionala şi cu o dinamică influenţată de raporturile cu
fluviul Dunarea .

Apele de adâncime sunt apele subterane ce aparţin in special acviferului principal al

zonei Cernavodă cantonat in calcarele Barremiene şi secundar datorita prezenţei reduse
acviferului apţian sarmaţian , cantonat in corpurile lentiliforme de nisip , pietriş şi calcar din
formaţiunile argiloase , aparţinând intervalului stratigrafic apţian-sarmaţian.

În amplasamentul C.N.E. Cernavodă este o vegetaţie pe spaţii verzi amenajate. La o

scară mai mare in afara amplasamentului C.N.E Cernavodă sunt culturi agricol , păşunii
degradate , suprafeţe acoperite de vii si livezi , toate intercalate de pâlcuri izolate de păduri
formate de salcâm si plop .

Fauna terestră . Între amfibieni se remarca o mare diversitate ca şi a speciilor de păsări . În

cadrul zonei au fost semnalate aproximativ 24 comunităţi aviene cu 200 specii de păsări .
Mamiferele cele mai răspândite in zonă sunt rozătoarele cu mediul de viaţă legat de culturile
agricole şi vegetaţia forestieră .

1
 Centrala a fost proiectată să funcţioneze la o capacitate nominala de 5 unităţi .

În prezent funcţionează unităţile 1 si 2, la o capacitate reală de 40 %, ce impreuna produc circa

18 % din consumul de energie electrică a ţării.

Combustibilul folosit de centrală este uraniu natural sub formă de pastile sintetizate de
bioxid de uraniu întecuite în teci de zircaloy , asamblate in fascilule de combustibil care conţin
37 creioane fiecare. Pastilele ceramice au proprietatea de a reţine produsele de fisiune in
interiorul lor . Tehnologia de producere a energiei nucleare la C.N.E are la bază conceptul de
reactor nuclear de tip CANDU care funcţionează cu uraniu natural si utilizează apa grea D2O ca
moderator si agent de răcire.

Reactivitatea zonei active este controlată prin intermediul unor absorbanţi solizi şi lichizi de
neutroni . În timpul funcţionării normale a reactorului , reactivitatea este controlată de sistemul
de reglare a reactorului RRS (REACTOR REGULATING SYSTEM ).

2
 Capitolul 2

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice

Centrala Nuclearoelectrică este o instalaţie complexă de producere a energiei electrice
din energie termică, obţinută prin iniţierea si intreţinerea unei reacţii nucleare de fisiune in lanţ
controlată, proces realizat de reactorul nuclear . Procesele de producere a căldurii in reactorul
nuclear si de producere a aburului , se desfaşoară in partea nucleară a centralei , iar turbina
impreuna cu generatorul electric sunt amplasate in partea clasica a centralei . Combustibilul
nuclear folosit este format din pastile de bioxid de uraniu sintetizat. Aceste pastile sunt introduse
in tuburi de zircaloy numite teci , care in numar de 37 formeaza un fascicul de elemente
combustibile . Fascicule de conbustibil sunt introduse in cele 380 de canale de presiune
orizontale , cate 12 fascicule in fiecare canal . Zona activa (vasul calandria ) a reactorului de la
cernavoda contine circa 90 tone de combustibil nuclear .

Vasul Calandria este umplut cu apă grea care inconjoară canalele de presiune avand rolul
de a modera neutronii produşi in reacţia de fisiune , pentru a intretine reacţia de fisiune in lanţ .
Procesele de produceree a căldurii in reactorul nuclear de producere a aburului se desfasoara in
partea nucleara a centralei , iar turbina impreuna cu generatorul electric sunt amplasate in partea
clasica a centralei . La iesirea din turbina , aburul este condensat in condensatorul turbinei care
este racit cu apa de racire preluata din canalul Dunare – Marea Neagra . Acest circuit separat de
cel al apei grele , se numeste circuitul secundar al centralei nucleare . Circuitele apei grele ,
primar si moderator sunt inchise ermetic si separate de mediul inconjurator Cel de-al treilea
circuit , cel de racire secundar , contine apa pompata prin statia de pompe din canalul dunare –
marea neagra . Apa care a racit condensatorul turbinei este evacuata in Dunare .

Fasciculele de combustibil iradiat (care a cedat energia termica de fisiune ) sunt inlocuite
in tinpul functionarii reactorului , acestea contituind unul din avantajele tehnologiei CANDU.
Operatiunea este executata de o Masina Incarcare-Descarcare combustibil (MID) , care are 2
parti identice ce functioneaya simultan de o parte si de alta a vasului Calandria , cuplate pe
acelasi canal de combuustibil .

Majoritatea operatiilor din timpul functionarii sunt controlate prin calculatorul de proces
. Un al doilea csalculator , in rezerva , este pregatit sa intre in functiune oricand , in cay de
defectare a primului calculator , controland si reincarcarea cu combustibil proaspat .

3
 Nivelul de outere a reactorului este controlat prin intermediul unor sisteme de control ,
care prin introducerea si extragerea de materiale absorbante de neutronii, regleaza reactia de
fisiune . Pentru situatii de oprire in caz de defectiune ale sistemelor de proces , reactorul este
prevazut cu 2 sisteme de oprire de siguranta , care functioneaza independent si care au principii
de functionare diferite . Sistemul CANDU se caracteriyeaya prin performante deosebite in ceea
ce priveste asigurarea activitatii nucleare . Astfel , sistemele tehnologice in care are loc reactia de
fisiune si generarea produselor radioactive sunt amplasate in interiorul unei constructii etanşe din
beton precomprimat (anvelopa reactorului ) . Echipamentele montate in centrala indeplinesc
conditii de calitate foarte severe .

Avarierea unei componente nu periclitează functionarea sigura a centralei , deoarece

toate componentele de control ale centralei sunt dublate (astfel daca o componenta functioneaza
defectos , o alta ii va prelua functia).

Conceptul CANDU prevede un numar de 5 bariere in calea produsilor radioactivi de fisiune :

 pastilele de bioxid de uraniu in forma solidă sunt concepute sa retina cea mai mare
parte a produsilor solizii de fisiune , chiar la temperaturi ridicate .
 teaca elementului de combustibil retine produsele volatile de fisiune , gayele nobile ,
si izotopii iodului care difuyeaya din pastilele de combustibil.
 Sistemul primar de transfer al caldurii , circuit inchis si etanş retine produsii de
fisiune care pot apara datorita defectarii tecii elementului de combustibil .
 Anvelopa reactorului , cilindrica de beton precomprimat este capabila sa retina
produsii de fisiune in cayul in care sunt afectate primele bariere .
 Zona de „excludere”-o zonă cu o rază de aproximativ 1 km in jurul reactorului, în
care activităţile umane, altele decat cele legate de centrala sunt interzise , asigura
dilutia atmosferica a oricaror emisii posibile,eliminand astefel o expunere a
populatiei peste nivelurile admise de normele legale.

Sistemul de producere a energiei electrice

Sistemul de producere a energiei electrice este format din agregatul turbina-generator care are 2
componente de baza si anume turbina si generatorul electric .

Tipul de turbina utilizata in cadrul proiectelor CNE Cernavoda este de condensatie,

pentru abur saturat,cu actiune/reactiune si este garantata sa produca o putere activa la arbore
corespunzatoare unei puteri electrice de 720 Mwe, la o rotatie de 1500 rot/min, in conditiile unei
temperaturi a apei de racire la condesantor de 15 grade C .

Constructiv, turbina este compusa dintr-un corp de inalta presiune, CIP, si 3 corpuri de joasa
presiune, CJP .

4
 Atat sistemul de condensat principal cat si sistemul de apa de alimentare sunt prevazute
ccu pompe auxiliare si anume: o pompa auxiliara de condensat principala si o pompa auxiliara de
apa de alimentare.

Energia mecanica a turbinei este transformata in energie electrica cu ajutorul

generatorului electric, cuplat direct cu turbina. Generatorul este de tip sincron, avand conexiunea
statorului in stea.Puterea aparenta a acestuia este de 800MVA, la 1500 rot/min,frecventa de 50
Hz,tensiunea de 24 kV si cos ɵ=0,9.Generatorul este dotat cu un sistem de excitatie static, de tip
EX2000 si cu sisteme auxiliare de racire cu apa pentru infasurarile statorice si cu hidrogen pentru
rotor . Etansarea la arbore este realizata cu ulei. Sistemele electrice alimenteaza cu energie
electrica diferiti consumatori din sistemele de proces si de securiatate, sistemele de
instrumentatie si control, ventilatia si iluminatul, atat din partea nucleara, cat si din partea clasica
a unitatilor.

Interfața fizica si funcționala dintre unitati si sistemul energetic national se realizeaza prin
intermediul unor spatii de conexiuni de 400 kV si altele de 110 kV.

Tipuri de sisteme de securitate:

 Sistemele speciale de securitate nucleara-sisteme destinate sa asigure indeplinirea

functiilor esentiale de securitate nucleara a centralei in cazul producerii evenimentelor
postulate de initiere.
 Sistemele de securitate au o fiabilitate foarte ridicata .

Protectia la defectare

Principiul protectiei la defectare este aplicat sistemelor si componentelor cu functii de

securitate nucleara atunci cand este necesar. Aplicarea acestui principiu asigura ca in cazul
producerii unei avarii a unui sistem sau component, centrala nucleara va fi plasata intr-o stare
sigura fara a fi necesara initierea actiunilor colective.

Serviciile auxiliare

Pe toata durata de viata a centralei nucleare trebuie asigurate serviciile auxiliare necesare
mentinerii acesteia in stare sigura.Aceste servicii se compun din sisteme de alimentare cu energie
electrica, apa e racire, aer comprimat, gaze tehnice, medii de lubrifiere,etc.

Serviciile auxiliare asociate echipamentelor care fac parte dintr-un sistem important
pentru securitate, sunt considerate ca parti integrate ale acestuia.Fiabilitatea,redundanta,
diversitatea, independenta si izolarea acestor sisteme pentru testarea capacitatilor functionale,
trebuie sa fie raportate la fiabilitatea sistemului pe care-l deserveste.

5
2.1.2 Schema bloc a Centralei Nuclear Electrică Cernavodă
2.2 Bilantul de materiale

Denumirea materiei prime Cantitatea anuala

Bioxid de uraniu/ uraniu 108t/96t
Apa grea Inventarul in sistem 456,9t (pierderi anuale cca 5t)
Hidrogen 108 butelii
Heliu 500 butelii
Bioxid de carbon 54 butelii
Azot 54 butelii
Oxigen 36 butelii
Acetilena 36 butelii
Carbid 10 butoaie
Morfolina 7450 kg
Ciclohexilamina 505 kg
Hidrazina 1900 kg
Nitrat de sodiu 42 kg
Hidroxid de litiu 16 kg
Hidroxid de sodiu 111500 kg
Acid clorhidric 111500 kg
Clorura ferica 33500 kg
Var 220000 kg
MB-25 (Biocid) 5950 kg
Total cantitate (kg) 492.363

Total butelii 788 (15,760 l )

Total butoaie 10 (2000 l )
Total tone 564.9
Debit apa alimentare 958kg/s

Productie Cantitate anuala

Energie electrica 5.239 TWh
Frecventa nominala a energiei electrice 50 Hz
produse

7
2.3 Materii prime si utilitati. Consumuri

Principalele materiale si tipuri de materiale utilizate in faza de constructie sunt: ciment ,

var , lemn , textile , materiale si piese metalice , hartie , cartor , polistiren , plexiglas , polietilena
, materiale polivinilice , piese electrice si electronice , materiale din cauciuc, alumina , fibre de
sticla , fibre de celuloza , vata minerala , uleiuri minerale si vegetale ( uleu de turbina , ulei de
lustruit , ulei penetrant , ulei de texguard , ulei hidraulic , ulei motor , ulei transformator ) ,
degresanti (white spirt , alcool metilic , sare de degresare , alcool etilic tehnic , degresanti tip
spray , acetona ), vopseluri (acrilice , email , vopsea cu continut de toluen , grunduri diverse ,
epoxidice ), lubrefianti (vaselina , unsoare lubrefiere multifunctionala ) , solventi , detergenti
,hidrocarburi din petrol , petrol lampant , motorina , benzina , hidrat de hidrazina , morfolina ,
biocid , hidroxid de sodiu , de potasiu , apa amoniacala , adezivi , rasini polisterice , substante de
lacuit , glicol .

Combustibilul nuclear si apa grea reprezinta principalele materii prime utilizate in centrala .
Combustibilul nuclear folosit la CNE Cernavodă este constituit din pastile de UO2 natural ,
sintetizat si compact .

Apa grea (D2Q) este moderator si agent de racire fiind folosit in cadrul sistemului
principal al moderatorului si sistemele asociate , in sistemul primar de transport al caldurii si
sisteme asociate , in sistemele de manipulare combustibil si in sistemul de alimentare cu apa grea
.

Dintre substantele chimice aprobate pentru utilizarea in centrala din punct de vedere al
impactului asupra mediului sunt relevante substantele chiimice utilizate pentru conditionarea
chimica a apei din ciclul termic .

Alte substante (amoniu, nitrit de sodiu, glicol, hidrochinona, hidroxid de potasiu, hipoclorit de
sodiu, acid citric, EDTA si altele ) sunt folosite in cantitati mici si in general pentru uz de
laborator .

Depozitarea substantelor chimice :

-hidrazina, morfolina, compusul flomate 537 si MB-25 se pastreaza in depozitul amenajat in

acest scop, in ambalajele livrate de furnizor respectiv butoaie de metal sau plastic de 200 l si
containere de 1000 l pentru biocid .

-hidrozidul de litiu se pastreaza in laboratorul chimic, in ambalajul livrat de furnizor

-varul se depoziteaza in silozurile de stocare amplasate la Statia de Tratare a Apei

-acidul clorhidric, hidroxidul de sodiu si clorura ferica se depoziteaza in cisterne stoc amplasate
la Statia de Tratare a Apei.

8
 2.4 Identificarea surselor de poluare și a agenților contaminați
Factorii de poluare existenti , sunt foarte diversificati datorita existentei unei centrale
nucleare de producere a electricității , orașul Cernavodă e predispus pericolului poluării
mai mult decat alte orase din țară. Alți factori de poluare sunt proveniti pe lângă rezidurile si
noxele venite de la centrală infiltrate fie in apă ,fie răspândite in aer ,cele rezultate in urma
depozitării nepotrivite a deseurilor.

2.4.1.Apa
În amplasamentul CNE Cernavodă, în regim natural , nivelul apei freatice variază intre
+8,5Mmb nivel normal și +12,00Mmb nivel maxim , funcție de cotele apelor in fluviu Dunărea
(bazinul de distribuție). Protecția la variațiile nivelului apei freatice din partea nucleară a CNE se
realizează printr-o incinta etanșă subterană (ecan de injecție si beton armat ) și un sistem de
drenaj. În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai
poate fi pompată în instalațiile de răcire, reactoarele trebuie oprite.

Substanțele chimice importante utilizate in centrală sunt depozitate in ambalajele livrate

de furnizor sau in cisterne .Cisternele sunt grupate pe o platformă tip cuvă, placată antiacid, care
containerizează scurgerile accidentale de substanțe chimice și permite transferul acestora la
rezervoarele de ape uzate. Rampa de descărcare a chimicalelor din cisternele de cale ferată este
placată antiacid si prevăzută cu facilității de transfer al apelor uzate la neutralizare .

Scurgerile care apar in regim normal si anormal de funcționare a unor sisteme

tehnologice sunt colectate prin sistemul de drenaje inactive si evacuate la canalizarea pluvială.
Sistemul asigură și posibilitatea de colectare a scurgerilor de amestec apă-ulei de la lagărul
principal al turbinei și de separare a uleiului din apă . Apele pluviale de pe suprafața gospodăriei
și a rampei de descărcare păcură, după ce au fost purificate in separatorul de păcură, sunt
preluate de sistemul de canalizare meteorică.

Evacuarea apelor potential radioactive se face in canalul apei de racire condensator cu

asigurarea unei dilutii de minim 1:2900 (in general dilutia este de 1:7000). In timpul deversarii,
apele sunt monitorizate in permanenta de monitorul de efluenti lichizi radioactivi, care opreste
deversarea in cazul aparitiei unei alarme.Masurarile de radioactivitate efectuate pe probele de
apa potential radioactiva sunt utilizate pentru estimarea dozei suplimentare pe care o persoana
din populate ar putea sa o primeasca datorita acestor deversări. Anual pentru monitorizarea
efluentilor lichizi potential radioactivi de la o unitate sunt analizate in laborator aproximativ
1500 probe de apă de la o unitate.

9
2.4.2 Sol
Amplasamentul CNE Cernavodă a fost pregătit pentru 5 unitati si pentu instalatiile si
activitățiile necesare pentru construirea si operarea lor pe o perioada lunga . Amplasamentul este
în zona unei foste cariere de calcar (denumită Ilie Barza) , de pe malul stâng al Canalului
Dunăre-Marea Neagră .

Lucrările de pregătire a amplasamentului au avut ca rezultat o zona aproape plată, cu

stratul superior constând din calcar. După lucrări inginerești specifice, cea mai mare parte a
terenului amenajat a fost folosit pentru diverse construcții si drumurii interioare. Au fost de
asemenea, amenajate unele spatii verzii.

Pe malul drept al Dunării , in lunca acesteia, sunt prezente solurile aluviale. Acestea sunt
soluri tinere, incomplet sau parțial dezvoltate, neomogene, având texturii de la nisipoase până la
agiloase. Câtre est sunt solurii bălaiee (caracteristice regiunilor cu climat arid ). Sub influența
umidității mai reduse alterarea si levigarea sunt mai puțin intense. Aceste solurii bâlane sunt
destul de sârace in humus(2-3%) si substanț nutritive.

Deșii solurile bălane prezintă insușiri fizice destul de bune, ele nu inmagazinează
cantității suficiente de apă, din cauza cantității scăzute de precipitații si distribuției acestora de-a
lungul anului, așa că in cea mai mare parte a anului ân sol se constată un deficit de umiditate .

Pentru evitarea poluării solului și subsolului prin intermediul substanțelor si materialelor

utilizate sau al deșeurilor, s-au prevăzut instalații , dispozitive, spații amenajate corespunzător,
măsurii si procedurii detaliate pe ategorii si tipuri de materiale, privind transportul, manipularea,
depozitarea, colectarea și gospodărirea acestora .De asemenea impactul este redus la minim prin
aplicrea reglementărilor specifice. Substantele chimice importante utilizate in centrală sunt
depozitate in ambalajele livrate de furnizor sau in cisterne . Prin gospodărirea corespunzătoare a
substanțelor toxice (vopsele) și atenție in timpul lucrarilor in care sunt utilizate, este prevenit
impactul potențial al acestora asupra solului.

Pentru evaluarea nivelului de poluare a solului si subsolului din zona de influență CNE-
PROD Cernavodă in anul 2004 , Institutul Național De Cercetare -Dezvoltare Pentru Protecția
Mediului -ICIM Bucuresți a desfășurat un program care a inclus recoltarea, pregătirea si analiza
probelor de sol necultivat, vegetație spontană, vegetatie comestibilă, produse de larg consum.
Locațiile din care s-au efectuat prelevării de probe au fost platforma CNE-PROD Cernavodă,
Cernavodă, Seimeni, Dunărea, Satul-Nou, Ștefan cel Mare, Peștera,Rasova.

Zonele de colectare pentru probele de sol au fost alese astfel incât sa reprezinte condițiile
naturale ale regiunii, să nu fie in pantă si să nu fie inconjurate de arborii sau tufe.Probele de
vegetație spontană s-au constituit din iarbă si frunze de arborii.

10
2.4.3 Aer
Emisiile de gaze de eșapament și praf de la utilajele și mijloacele de transport folosite
pentru construcție au efecte locale, temporare și de mică amploare.

Impactul produs de utilizarea echipamentelor de sablat folosite la curățarea conductelor

este minimizat dacă praful va fi colectat prin sisteme de filtrare a aerului. Zgomotul și vibrațiile
poduse de utilajele de transport și construcții se manifestă pe arii restrânse, în special în
amplasament, pe durate limitate, astfel impactul produs asupra așezărilor umane va fi
nesemnificativ. De altfel, orașul Cernavodă este protejat și de dealuri care îl separă de
amplasament. Inspecția echipamentelor și întreținerea lor cu regularitate, menținerea drumurilor
în stare bună și udarea lor, reduc emisiile în aer și ridicarea prafului în timpul lucrarilor în
amplasament. Impactul emisiilor de la operațiile de sudură este mult mai redus prin echipament
de protecție a personalului și prin ventilare.

Efectele substanțelor utilizate sunt prevenite sau diminuate prin depozitare

corespunzătoare, respectarea procedurilor de manipulare și utilizare, sisteme de ventilație astfel
încât impactul lor să fie cât mai mic posibil. Principalii poluanți care se găsesc în gazele evacuate
sunt colectați, tratați corespunzător și controlați pin divrse sisteme. Din sistemele centralei, nu
exixtă evacuări de aer, posibil contaminat, fără a fi controlat și filtrat, apoi diluat. Emisiile
gazoase sunt limitate astfel încât să fie conform reglementărilor și cerințelor. Alte surse gazoase
potențiale de poluare, care nu sunt controlate de sistemele de ventilare ale centralei, sunt vanele
de abur care pot descărca abur în aer în condiții de avarie.

Sunt și surse de vapori și de mirosuri: generatorii Diesel, rezervoarele de stocaj uleiuri

(acolo unde vaporii și picăturile sunt semnificative s-au prevăzut sisteme de captare) și sistemul
de canalizare al stației de tratare a apei. Aceste degajări de poluanți sunt mici și nu produc un
impact semnificativ. Generatorii Diesel folosesc drept combustibil motorină cu un conșinut de
sulf de cca. 0,05%. Concentrațiile de poluanți la un debit total de gaze arse de 13000 𝑚3 /h, sunt
în cadrul limitelor admisibile pentru emisii. Generatorii Diesel funcționează doar pe scurte
intervale de timp (când sunt testați) și prin urmare ei nu influențează sistematic calitatea aerului
sau alți factori de mediu.

Protecția mediului se asigură în special prin măsuri de proiectare și administrative, dar și

prin volumul redus al degajărilor de gaze din obiectivele fără sisteme organizate de ventilație.

Pentru estimarea nivelului de radioactivitate a aerului, s-au efectuat măsurări de debit

doză gamma în aer din mai multe locații, din zona de influență a CNE PROD Cernavodă, pe o
rază de 60 km față de centrală. Din locația Campus CNE PROD Cernavodă au fost recoltate
probe de aerosoli atmosferici.

11
 Centrala este prevăzută cu următoarele sisteme de monitorizare a efluenților gazoși:

-monitorizarea efluenților de la coș

-monitorizarea atmosferei anvelopei.

Evacuările de la coș sunt monitorizate prin Monitorul de Efluenți Gazoși (MEG) și sistemul de
monitorizare a 𝐷2 O în aer.

2.4.4. Deșeuri
În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 11/2003, modificată, completată și
aprobată prin Legea nr. 320/2003, gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor
radioactive, inclusiv depozitarea finală se desfășoară cu respectarea standardelor și a normelor
naționale de securitate nucleară, de protecție împotriva radiațiilor ionizante a personalului expus
profesional, a populației, a mediului și a proprietății, precum și a acordurilor la care România
este parte.

Obiectivul principal al politicii naționale de gestionare a deșeurilor radioactive este de a

asigura un impact negativ teoretic nul și respectiv unul minim rezonabil posibil sub aspect
practic, al activităților de gestionare a deșeurilor asupra populației și a mediului înconjurător.

Generarea deșeurilor

În timpul operării unei unități sunt produse următoarele tipuri de deșeuri radioactive:

- Rășini ionice uzate;

- Cartușe filtrante uzate;
- Deșeuri solide radioactive de joasă activitate Tip 1 (debite de doză la contact < 2 mSv/h)
- Deșeuri solide radioactive de medie activitate Tip 2 (debite de doză gamma la contact
între 2 și 125 mSv/h)
- Deșeuri solide radioactive de medie activitate Tip 3 (debite de doză gamma la contact >
125 mSv/h)

Deșeurile radioactive provin din următoarele surse:

- Sisteme de purificare D2O circuit primar și moderator (din care rezultă rășini uzate,filtre
și cartușe filtrante uzate)
- Sistemul de răcire și purificare bazine combustibil ars
- Sistemul de răcire protecție biologică (deșeurile solide rezultate sunt rășinile uzate)
- Sistemul de alimentare cu D2O a mașinii de încărcat-descărcat combustibil
- Sistemul de control zonal cu lichid
12
 - Sistemul de deșeuri radioactive lichide
- Garnitura de etanșare a pompei din circuitul primar
- Sistemul de drenaj activ
- Sistemul de epurare D2O
- Sistemele de ventilație ale Clădirii Reactorului și bazinului de combustibil uzat
- Componentele reactorului, ale circuitului primar și ale sistemului moderatorului (rezultă
deșeuri solide de activitate medie: discuri de etanșare de la dopurile tuburilor de presiune,
conducte, tuburi de presiune)
- Operațiile zilnice în centrală (rezultă deșeuri solide slab active: materiale textile, părți
metalice, materiale plastice, sticlă, hârtie)

Rășinile uzate sunt obținute din diferitele sisteme de purificare ale sistemelor de proces. Când
sunt scoase din aceste sisteme, ele au un debit de doză de radiație la contact, în mod normal, mai
mare de 10 mSv/h. Deci, se iau măsuri speciale de protecție și ecranare pentru transportul,
manipularea și depozitarea lor. Deșeurile solide radioactive de joasă activitate sunt deșeuri cu
debite de doză gamma la contact mai mici de 2 mSv/h. Acestea rezultă din activitățile zilnice din
centrală.

Deșeurile radioactive lichide organice constau din uleiuri uzate, solvenți uzați, lichid
scintilator, solide inflamabile și șlamuri din sistemele centralei, care, datorită impactului asupra
mediului, nu pot fi procesate prin Sistemul de Deșeuri Lichide Radioactive al centralei.

Depozitarea rășinilor uzate se face în 3 rezervoare construite din beton armat, acoperit cu
rășină epoxidică, localizate în subsolul Clădirii Serviciilor, în imediata vecinătate a Clădirii
Reactorului. Capacitatea fiecărui dezervor este de 200 𝑚3 . Această capacitate s-a stabilit
considerând în mod conservativ că, din partea nucleară a centralei se vor evacua anual 26 m3 de
rășini uzate și că acestea vor fi stocate temporar în centrala pentru o perioadă de minimum 20 de
ani, înainte de a fi evacuate și transferate la depozitul final.

O categorie separată de deșeuri o reprezintă solidele inflamabile (amestecurile solid-lichid

organic). În această categorie intră materialele textile , plastice, hârtie, filtre de dimensiui mici,
diverse garnituri imbibate cu substanțe inflamabile. Aceste deșeuri sunt colectate din teren in
containere de 20 l, etichetate corespunzator si stocate in subsolul Clădirii Serviciilor in butoaie
de oțel-inox de 220 l, autorizate de CNCAN. Pentru Combustibilul uzat-dupa scoaterea din
reactor, fasciculele de combustibil ars sunt stocate, pentru minim 6 ani in Bazinul Uzat (BCU)
din centrală.

13
2.4.5 Ecosisteme
Impactul asupra biodiversității

Amplasamentul CNE Cernavodă a fost amenajat cu mai mult de 25 de ani în urmă pentru
5 unități ale CNE. Chiar în acea perioadă, activitățile necesare nu au avut impact asupra flotei
sau a faunei, din cauză că amplasamentul era utilizat anterior pentru extragerea calcarului dintr-o
carieră.

La o scară mai mare in jurul amplasamentului, un impact potențial asupra flirei sau a faunei ar
putea fi în legătură cu emisiile în aer sau apă.

Impactul apei mai calde asupra faunei terestre de lângă fluviu este de asemenea mai
nesemnificativ.

Irigarea culturilor agricole cu apă mai caldă din beiful 2 al CDMN favorizează dezvoltarea
acestora. Distanțele lungi de transport al apei în rețelele sistemelor de irigații reduc însă influența
factorului termic, iar temperatura apei pe canalele de irigații este influențată mai mult de
condițiile locale, temperatura solului, radiația solară si alți factori.

Flora

În amplasamentul CNE Cernavodă este vegetația pe spații verzi amenajate. La o scară mai
mare, în afara amplasamentului CNE Cernavodă, sunt culturi agricole, păşuni degradate,
suprafețe acoperite de vii şi livezi, toate intercalate în pâlcuri izolate de păduri formata din
salcâm şi plop.

Informații despre peisaj

Orașul Cernavodă este lângă brațul Dunărea Veche al Dunării, pe partea de nord a Canalului
Dunăre-Marea Neagră. Clădirile sunt amplasate pe pantă unui deal.

Amplasamentul CNE Cernavodă este într-o zonă separată, pe partea stângă a Canalului, la o
distanță nu foarte mică. În acest amplasament sunt clădiri pentru 5 reactoare. În aval de ecluza
Cernavodă, Canalul continuă în lungul unei văi, cu dealuri la distanță nu prea mare, pe partea
stângă şi câmpia pe partea dreaptă. Mai departe, sunt zonele de câmpie largă şi de dealuri, iar
apoi este un podiş înalt pe ambele părți, în aval de Basarabi.

14
2.4.6 Sănătatea umană
Datele care caracterizează starea de sănătate a comunităților umane din zona Cernavodă
au fost prelucrate in anii 1994, 1995 si reprezintă datele de referință cu incidență naturală a
imbolnaviriicu neoplasm și mortalității determinate de diverse cauze. In general starea de
sănătate publică a populației unei localități este influențată de gradul de imbătrânire al populației.
Fenomenul de imbătrânire al populației este insoțit de regulă de fenomenul de polimorbiditate cu
creșterea frecvenței de boli croice inclusiv neoplazice la persoanele cu vârstă inaintată.

Dat fiind faptul că in zona Cernavodă procentul persoanelor tinere este mai mare,
comparativ cu statistica pe toată țara, rata de mortalitate (decese la 100.000 locuitori) in zona
Cernavodă, are valori net mai mici, comparativ cu valorile inregistrate la nivel de țară.

Multe din măsurile luate prin proiect pentru protecția populației la funcționarea normală a
centralei, contribuie de asemenea la protecția la radiații a publicului in condiții de accident.
Maăsurile speciale prevăzute pentru protejarea populației in timpul situațiilor de accident se
referă la :

-asigurarea izolării anvelopei pentru a opri eliberările

-reducerea eliberărilor de radioactivitate

In amplasamentul CNE Cernavodă și lângă aceasta , nu sunt componente ale patrimoniului

cultural, istoric, arheologic.

15
2.5 Buletine de analiză

16
17
 Capitolul 3

Tehnici și instrumente aplicate pentru managementul mediului

(S.M.M, măsuri)
Activități destinate protecției mediului

Obiectivele politicii de mediu sunt :

- Prevenirea poluării mediului

- Incadrarea in cerințele legislației de mediu
- Revizuirea obiectivelor de mediu
- Implementarea și menținerea politicii de mediu
- Aducerea la cunoștință publicului politica de mediu a centralei

Măsuri de prevenire a poluării chimice accidentale a apelor

 Măsurile de prevenire a poluărilor accidentale sunt aplicate in concordanță cu cerințele

legislației in vigoare .
 Absența unor poluării accidentale a apelor in timpul activităților la Unitatea 1 arată
eficiența măsurilor si procedurilor aplicate la CNE Cernavodă.

Activitățile de monitorizare furnizează date astfel incât să se mențină permanent efluentul in

cadrul parametrilor admișii pentru limitarea impactului acestuia

Măsuri pentru prevenirea efectelor negative asupra peisajului

Măsuri pentru prevenirea efectelor negative asupra peisajului constau în activități de

întreținere a suprafețelor clădiri şi instalațiilor. Peisajul din amplasamentul CNE este, de
asemenea, îmbunătățit prin întreținerea spațiilor verzi.

La CNE Cernavodă in cadrul activităților destinate protecției mediului au fost definite

urmatoarele procedurii si programe:

- Program de monitorizare a radioactivității mediului

- Programe de monitorizare a efluenților radioactivi lichizii si gazoșii
- Programe de management a deșeurilor radioactive

18
 - Sisteme de securitate care se ocupă de transportul, manipularea și inventarierea surselor
radioactive
- Program de management pentru materialele chimice
- Procedurii de securitate industrială
- Plan de urgență atât in interior cât și in exteriorul amplasamentului

Programul de Monitorizare a Radioactivității Mediului, cuprinde toate activitățiile implicate

in determinarea concentrațiilor, emisiilor radiologice in mediu și efecte lor asupra populației și
mediu.

Programul de management al deșeurilor radioactive include toate activitățile administrative,

operaționale și legate de securitate privind colectarea, manipularea, condiționarea, stocarea și
transportul tuturor categoriilor de deșeuri. Documentul definește responsabilitățile, acțiunile de
răspuns la urgență si identifică măsurile și mijloacele prevăzute pentru limitarea efectelor,
accidentelor cu consecințe radiologice peste cele de bază de proiect .

Responsabilitățile prezentate in documentele unităților, sunt impărțite in 4 departamente, fiecare

raportând directorului centralei :

 Radioprotecție
 Securitate nucleară
 Chimic
 Asigurarea calității.

Serviciul de Asigurarea Calității efectuează audituri pentru activitățile de mediu in vederea

respectării politicii de mediu și procedurilor aplicabile. Rezultatele programelor de monitorizare
sunt raportate periodic la CNCAN și organelor de control de mediu .

Toate măsurătorile se desfășoară utilizând procedurii aprobate in cadrul procesului de asigurare a

calității, echipamentele și sursele de calibrare sunt verificate de Autoritatea Română de
Metrologie. Procedurile utilizate pentru măsurători sunt in conformitate cu standardele
internationale. Aceste procedurii sunt supuse unui proces sistematic de revizuire și aprobare de
catre conducerea centralei și autoritățile competente.

Elementele componente de monitorizare a radioactivității mediului sunt :

Programul de monitorizare de rutină

Scopul programului de monitorizare de rutină a radioactivității mediului este sa furnizeze date

exacte si de incredere, care conțin seturi de date statistic valabile pe combinații de
radionuclid/mediu prelevat, intr-o bază de timp anuală.

19
Programul de monitorizare a mediului este proiectat să indeplinească urmatoarele obiective in
condiții de operare normală a centralei :

- să măsoare concentrațiile de radionuclizi in factorii de mediu si sa evalueze creșterea

nivelului de radioactivitate in lanțurile trofice specifice zone, lanțuri care se pot modifica
datorită funcționării CNE Cernavodă.
- Să susțină o evaluare independentă bazată pe măsurări de mediu a eficacității controlului
sursei, controlului si moniorizării efluenților
- Să confirme faptul că impactul operării CNE Cernavodă asupra mediului, este neglijabil,
contribuind astfel la liniștirea publicului

20
 Capitolul 4

Metodologia auditului de prevenire a poluări

1. Preevaluarea

1.1. Pregătirea evaluării

Acest aspect este prezentat in capiolul 1, pagina 1.

1.2. Trecerea în revistă a operaţiilor unitare

Acest aspect este prezentat in capitolul 1, 2.1.1, pagina 3.

1.3. Elaborarea schemei bloc

Acest aspect este prezentat in capitolul 2, 2.1.2, pagina 6.

2. Bilanţul materialelor intrări-ieşiri din proces

Acest aspecte sunt prezentate in capitolul 2, 2.2, pagina 7.

1.4.Identificarea intrărilor
1.5.Înregistrarea consumului de apă
1.6. Măsurare cantităţii de deşeuri reutilizate reciclate
1.7. Cuantificarea ieșirilor in proces
1.8. Bilanțul apei utilizate
1.9. Bilanțul emisiilor gazoase
1.10. Bilanțul deșeurilor evacuate de pe platforma industrială
1.11. Ordonarea informaațiilor privind intrările și ieșirile din operațiile unitare
1.12. Obținerea bilanțului de materiale pentru operașiile unitare
1.13. Evaluarea bilanșului de materiale
1.14. Desăvârșirea bilanțului de materiale

21
Capitolul 5 – Identificarea neconformităţilor

22
 Capitolul 6

3. Sinteza

Aceste aspecte sunt prezentate in capitolul 3, paginile 19/20.

1.15. Examinarea măsurilor evidente de reducere a deșeurilor

1.16. Identificarea și caracterizarea deșeurilor
1.17. Sortarea deșeurilor

1.18. Dezvoltarea unor alternative de reducere a deșeurilor pe termen lung

1.19. Evaluarea operațiunilor de reducere a deșeurilor din punct de vedere economic și

de mediu
1.20. Dezvoltarea și implementarea unui plan de acțiune: Reducerea deșeurilor și
creșterea eficienței producției