Cuprins

1.Cum functioneaza?
2.Ce reprezinta?
3.Imbogatirea uraniului
4.Fisiunea nucleara
5.Controlul fisiunii
6.Din ce e formata?
7.Din ce e format reactorul nuclear
8.Centrala Nucleara de la
Cernavoda,Cernobal si Fukushima
9.Poze cu cele 3 centrale
10.Incheierea
Cum Functioneaza o
Centrala Nucleara?

• Centrala nucleară are deja o vechime de 

peste jumătate de secol, prima  care a
produs energie electrică cu uz comercial
fiind construită în anul 1954 de ruşi. Dar
cum funcţionează o centrală nucleară? În
ce fel este transformată energia atomică în
energie electrică?
Ce reprezinta O centrala
nucleara
• O centrală nucleară reprezintă o instalaţie
complexă cu ajutorul căreia se produce energie
electrică din energie termică. Până aici, nimic
nuclear... Energia termică în schimb este obţinută
în urma iniţierii şi întreţinerii unei reacţii nucleare
de fisiune controlate realizate în reactorul nuclear.
Mai simplu spus, o centrală nucleară generează
electricitate în urma procesului de fisiune a
atomilor de uraniu, proces ce generează căldură şi
încălzeşte apă, care prin încălzire se transformă în
abur, abur ce învârte paletele unor turbine, care la
rândul lor pun în mişcare generatorul producător de
energie electrică.
•  
 Îmbogăţirea uraniului
• Uraniul este cel mai greu element existent
în natură. Nucleul acestuia are 92 de
protoni şi, de regulă, 146 de neutroni,
asigurându-i atomului de uraniu un număr
de masă egal cu 238; simbolul: 238U92.
Peste 99% din uraniu este U-238. Un
procent mic, de doar 0,7% este însă U-235
şi acest izotop al uraniului este de interes
în cazul producerii energiei electrice,
pentru că poate fi scindat uşor şi pentru că
eliberează o mare cantitate de căldură în
urma scindării.
• Probabil aţi auzit de "uraniu îmbogăţit".
Acest lucru înseamnă că pentru a putea fi
folosit pentru producerea de energie
electrică, uraniul în stare naturală, în
procent covârşitor U-238, trebuie
completat cu U-235 până când acesta din
urmă atinge 2% ori 3% din întreaga
cantitate. Acest proces de creare a
proporţiilor potrivite între U-238 şi U-235
este procesul de îmbogăţire a uraniului.
Fisiunea nucleară
• În interiorul reactorului nuclear, aflat
într-un container special, U-235 este
lovit de neutroni. În urma acestor
interacţiuni, atomii de uraniu se
scindează în doi atomi (în mod
obişnuit un atom de kripton şi unul
de bariu) şi eliberează 2 ori 3
neutroni şi o cantitate uriaşă de
energie sub formă de căldură. Acest
proces se numeşte fisiune nucleară
 Controlul fisiunii
• Cantitatea de energie eliberată de un gram de U-235, care
conţine un numar foarte mare de atomi . Prin urmare, procesul
de fisiune trebuie controlat, în aşa fel încât numai cantitatea de
căldură dorită să fie produsă. Acest control se realizează cu
ajutorul apei grele pentru a încetini neutronii. De asemenea, bare
de cadmiu ori bariu sunt introduse în container pentru a absorbi
neutroni şi controla concentraţia acestora, puterea produsă de
reactor rămânând constantă în timp. Dacă neutronii eliberaţi în
urma reacţiei de fisiune sunt încetiniţi, creşte probabilitatea
unei ciocniri atomice care să creeze căldură. Astfel se întreţine
reacţia de fisiune în lanţ, care multiplică energia.
• Apa grea sau monoxidul de deuteriu, este o substanţă a cărei
formulă chimică este D2O sau2H2O. Din punct de vedere al
proprietăţilor macroscopice şi chimice apa grea se comportă
similar cu apa normală, sau "uşoară", însă atomii de hidrogen
constituenţi conţin un neutron în plus în nucleu,
deoarece deuteriul, sau hidrogenul greu, este un izotop al
hidrogenului. 
Din ce este Formata o
Centrala Nucleara ?
• O Centrala Nucleara este formata din :
reactor nuclear,schimbator de
caldura(generator de abur),turbina cu abur
si alternator(generator electric)
• Reactorul nuclear este o instalație în care
este inițiată o reacție nucleară în lanț,
controlată și susținută la o rată staționară
(în opoziție cu o bombă nucleară, în care
reacția în lanț apare într-o fracțiune de
secundă și este complet necontrolată).
Din ce este format un
reactor nuclear?
1.bară pentru oprire
de urgență
2. bare de control
3.
Combustibil
4.protecție
biologică
5.ieșirea vaporilor
6.intrarea apei
7.protecție termică
Centrala Nucleară de la
Cernavodă
• Centrala Nucleară de la Cernavodă este unica din România
.
• În prezent (2007) funcționează unitățile I și II, ce produc
împreună circa 18% din consumul de energie electrică al
țării.
• Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea
construcția a cinci unități. Unitatea I a fost terminată în 
1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si
produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6
mai, conectată la sistemul energetic național pe 7 august
și funcționează la parametrii normali din luna septembrie 
2007.
• Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează
tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. 
Apa grea, folosită drept moderator, este produsa la 
ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.
• În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării
 scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi
pompată în instalațiile de răcire, reactoarele
trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de
exemplu, în august-septembrie 2003, când centrala
a fost oprită timp de trei săptămâni.
• Pentru realizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă a
fost ales modelul unei Companii de Proiect
realizată prin parteneriat între statul roman prin
intermediul Nuclearelectrica și investitori privați.
Cei șase investitori care au depus oferte și au fost
selectați sunt: Arcelor Mittal România care va
deține 6,2 din acțiunile viitoarei companii, Grupul
CEZ Republica Cehă – 9,15%, ENEL Italia – 9,15%,
GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% și RWE
Germania – 9,15%, în condițiile în care statul roman
va deține 51% din acțiuni. Compania de proiect
numita EnergoNuclear a fost înființată în martie 
2009, iar cele două unitați se estimează că vor fi
puse în funcțiune în 2015-2016.
Centrala de la Cernobal
• Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un
accident major în 
Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data
de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care
s-a compus dintr-o explozie a centralei,
urmată de contaminarea radioactivă a
zonei înconjurătoare. Centrala electrică se
afla la 51°23′23″N, 30°5′58″E, în apropiere
de orașul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest
dezastru este considerat ca fiind cel mai
grav accident din istoria energiei nucleare
. Un nor de precipitații radioactive s-a
îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii
Sovietice, Europei și părțile estice ale 
Americii de Nord. Suprafețe mari din 
Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic
contaminate, fiind evacuate aproximativ
336.000 de persoane. Circa 60% din
precipitațiile radioactive cad în Belarus,
conform datelor post-sovietice oficiale
 Centrala de la
Fukushima
• Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la
data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică
 Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare
nuclere, ca urmare a cutremurului din nord-estul țării de
la ora 14:46,[1] urmat de un tsunami de mari propor ții.
Centrala nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă
la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea au
o capacitate limitată. La 14 martie compania Tepco
(Tokyo Electric Power Company), care administrează
centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al
reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire
normală la un reactor se poate ajunge la
supraîncălzirea miezului cu material fisionabil
radioactiv al reactorului până la o temperatură de
2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii. La
15 martie autoritățile din Tokio au anunțat că la
reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie
care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o
creștere a radioactivității în zona înconjurătoare.
Administrația centralei vorbește despre "valori
dramatice ale radioactivității". Drept urmare popula ția
locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei
(care nu era încă evacuată) a fost avizată să rămână în
locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de
aparatul respirator) radioactivită ții crescute
•  După explozia de la reactorul 2
s-a anunțat un incendiu la
reactorul 4 (care la cutremur
era în revizie). De la acesta
provine acum creștere
puternică a radioactivității
direct în atmosferă. Se
speculează că reactorul
respectiv ar avea două găuri de
dimensiuni metrice în înveliș
(carcasă).
• Compania Tepco a făcut cunoscut rezultatele măsurătorilor
radiațiilor, care se fac la fiecare 10 minute în diferite puncte
din zona reactorului, după cum urmează:
• Stația de măsurareMobil / FixPozițieSituat față
de reactorul 2Distanță
de reactorul 2Stația 1fixperiferia regiunii reactorului nord2,5
km Stația 2fix periferia regiunii reactoruluinord-nordvest2,5
km Stația 3fix periferia regiunii reactoruluinordvest1,6 km
Stația 4fix periferia regiunii reactoruluinordvest1,4 km Sta ția
5fix periferia regiunii reactoruluivest1,3 kmStația
6fixperiferia regiunii reactoruluivest-sudvest1,5 kmStația
7fixperiferia regiunii reactoruluisudvest1,2 kmStația
8fixperiferia regiunii reactoruluisud1,4 kmmașină-
poziție 1mobil clădirea administrativănordvest0,5 kmmașină-
poziție 2mobilla sala de sportvest-nordvest0,9 kmmașină-
poziție 3mobila proape de poarta de vestvest1,1 kmmașină-
poziție 4mobilla poarta principalăvest-sudvest1,0 km

• La data de 26 martie Tepco a făcut cunoscut că valorile

măsurate la parterul reactoarelor 1 - 4 este de 200 mSv/h, iar
apa radioactivă scursă printr-o spărtură de la reactorul 2 are
o valoare măsurată de peste 1.000 mSv/h.
• La 12 aprilie 2011 autoritățile japoneze au mărit clasificarea
accidentului nuclear de la Fukushima de la nivelul 5 la nivelul
7, nivelul maxim pe scara accidentelor nucleare.[2] Nivelul 7
a fost și nivelul declarat la accidentul nuclear da
la Cernobîl în 1986
Informatiile au fost
luate de pe siteul
wikipedia…si din
manualul de clasa a
VIII-a …Va multumim
pentru vizualizare