CURS 7

ENERGIA EOLIANĂ. POTENȚIALUL

AEROENERGETIC
Prima moară de vânt a apărut în Afganistan,în urmă cu 10000 de ani

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

2
Alexandru BAYA
 ENERGIA EOLIANĂ. POTENȚIALUL
AEROENERGETIC

 Celebra moară de vânt de la fermele americane a fost realizată de inginerul

american Thomas Perry, la sfârșitul anilor 1800.
Utilizarea este aproape exclusivă în domeniul pompării apei.
Omul de afaceri american La Verne Noyes a construit cea mai de succes
moară de vânt pentru ferme, Aermotorul, grație unor palete de metal foarte
speciale. Aceasta s-a dovedit așa eficientă încât a revoluționat morile de vânt
pentru ferme și se folosește și în zilele noastre. Din 1850 până în zilele noastre
s-au produs cca 6 000 000 Curs
buc.
an II Master - Prof.Emerit dr. ing.
3
Alexandru BAYA
STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMANIEI

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

4
Alexandru BAYA
 STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMANIEI
Energie produsă în MHC (microhidrocentrale)

Hidroelectrica S.A., companie căreia statul i-a concesionat bunurile proprietate publică în
domeniul producerii energiei electrice în centrale hidroelectrice,nu este interesata de
dezvoltarea sectorului MHC .
Aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor deţinute
de alţi operatori, în marea lor majoritate privaţi. Aceştia au investit în proiecte
hidroenergetice de mică anvergură, în special în perioada 2010-2016, fiind stimulaţi prin
schema de sprijin a Legii 220/2008.
 La nivelul anului 2018, restul de potenţial hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi
amenajat în Romania este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

5
Alexandru BAYA
 ENERGIE VALORIFICABILĂ DIN POTENTIALUL
HIDROENERGETIC ȘI EOLIAN AL ROMÂNIEI
În România potențialul hidroenergetic economic amenajabil
este de 38 miliarde kWh/an, ceea ce corespunde unei puteri
instalate de 15 0000 MW ( 14000 MW macropotenţial şi 1000
MW micropotenţial – cu o concentrare < 200 kW/km)

Potențialul eolian declarat este  de 14.000  MW, reprezentând

putere nstalată,  ce  poate  furniza  o  cantitate  de  energie  de
aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare
a potențialului teoretic, si trebuie nuanțate în funcție de
posibilitățile de exploatare tehnică si economică.
Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.
6
Alexandru BAYA
 STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMANIEI
Energie produsă în MHC (microhidrocentrale)

Hidroelectrica S.A., companie căreia statul i-a concesionat bunurile proprietate publică în
domeniul producerii energiei electrice în centrale hidroelectrice,nu este interesata de
dezvoltarea sectorului MHC .
Aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor deţinute
de alţi operatori, în marea lor majoritate privaţi. Aceştia au investit în proiecte
hidroenergetice de mică anvergură, în special în perioada 2010-2016, fiind stimulaţi prin
schema de sprijin a Legii 220/2008.
 La nivelul anului 2018, restul de potenţial hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi
amenajat în Romania este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

7
Alexandru BAYA
 STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMANIEI

Energia eoliană
Prin poziţia sa geografică România se află la limita estică a circulaţiei
atmosferice generată în bazinul Atlanticului de Nord, care se manifestă cu o
intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetică doar la
altitudini mari pe crestele Carpaţilor. Circulaţia atmosferică generată în zona
Mării Negre şi a Câmpiei Ruse, în conjunctură cu cea nord-atlantică oferă
posibilităţi de valorificare energetică în arealul Dobrogei, Bărăganului şi al
Moldovei.
Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de
energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a
capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW
 
Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie
anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de
cca. 11 TWh.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

8
Alexandru BAYA
 ELEMENTE DE LEGISLAȚIE PRIVIND PRODUCEREA DE
ENERGIE ELECTRICĂ DIN SURSE REGENERABILE

Producerea energiei din surse regenerabile

În România, cadrul legislativ destinat producerii energiei din surse regenerabile
este dat de Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, actualizată şi republicată în Monitorul
Oficial nr 557/13.08.2010 şi modificată cu OG 29/2010 privind modificarea şi
completarea legii 220-2008 şi cu OG 88/2011.
Legea creează cadrul legal necesar extinderii utilizării surselor regenerabile de energie,
prin:
Atragerea în balanţa energetică naţională a resurselor regenerabile de energie,
necesare creşterii securităţii în alimentarea cu energie şi reducerea importurilor de
surse primare de energie
Stimularea dezvoltării durabile la nivel local şi regional şi crearea de noi locuri de
muncă aferente proceselor de valorificare a resurselor regenerabile de energie

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

9
Alexandru BAYA
 Elemente de legislație privind producerea de
energie electrică din surse regenerabile

Reducerea poluării mediului prin diminuarea producerii de emisii

poluante şi gaze cu efect de seră
Asigurarea cofinanţării necesare în atragerea unor surse financiare
externe, destinate promovării surselor regenerabile de energie, în limita
surselor stabilite anual prin legea bugetului de stat şi exclusiv în favoarea
autorităţilor publice locale.
Reglementările acestei legi se referă la producătorii de energie din surse
regenerabile cu o putere instalată sub 10MW.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

10
Alexandru BAYA
 Elemente de legislație privind producerea de energie electrică din surse
regenerabile.
Recomandări privind respectarea normelor de mediu

Rețeaua de râuri și izvoare a României însumează 78.723 km lungime, dintre

care 13 650 km sunt în stare bună și foarte bună, reprezentând ultimele
porţiuni ale ecosistemelor acvatice naturale.

În același timp, peste 500 de microhidrocentrale (MHC-uri) se află în

diferite stadii de avizare, construire sau funcționare și dintre acestea peste un
sfert se află în arii protejate sau la limita lor, reprezentând cel mai însemnat
risc de a pierde definitiv calitatea acestor cursuri de apă și biodiversitatea
asociată acestora.

Este foarte important ca la alegerea amplasamentului şi la proiectarea unei

microhidrocentrale, a prizei de apă şi construcţiilor aferente, precum şi la
efectuarea activităţilor necesare pentru construcţie şi funcţionare să fie
acordată o atenţie deosebită asigurării protecţiei mediului pe toată durata de
exploatare.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

11
Alexandru BAYA
ELEMENTE DE LEGISLAȚIE PRIVIND PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN
SURSE REGENERABILE.
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE MEDIU

Principalele probleme întâmpinate de proiectele de microhidrocentrale sunt legate de:

 elementul cantitativ privind curgerea apei (mărimea debitului de apă)

 continuitatea longitudinală (asigurarea debitului de servitute viageră)
 posibilitatea de migraţie pentru unele specii de peşti.

La alegerea amplasamentului, este recomandabil să se pornească de la clasificarea

sectoarelor de râu, ţinând seamă de importanţa lor ecologică pentru întregul râu.

De asemenea, este necesar să se ştie că proiectul poate fi compatibil cu Planul de

management al bazinului râului, care are în vedere anumite obiective privind starea
ecologică, conform cerinţelor legislaţiei de mediu.
Pe lângă criteriile tehnice, este nevoie de utilizarea unor criterii de protecţie a mediului
la alegerea amplasamentului unei microhidrocentrale şi a locaţiei prizei de apă.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

12
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt

VI. Distribuția încărcării paletei

În domeniul aeroenergetic, distribuția încărcarii paletei, distribuția încărcării

paletei se exprimă princăderea de presiune locală (ca energie specifică), în
lungul paletei, adică ca funcție de raza r:

Forma distribuției
încărcării palete,
depinde de experiența
proiectantului. Din
cauza efectului de
anvergură finită și din
motive de rezistență, nu
se reomandă încărcări
mari ale paletei în
vecinătatea butucului și
a vârfului. Un exeplu
este dat în figura
alăturată. Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.
13
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt
VII. Calculul mărimilor cinematice și unghiulare ale curentului

Mărimile cinematice sunt vitezele care fac divese unghiuri între ele sau cu
frontul rețelei, care sunt marimile unghiulare. În figurile de mai jos este
redată structura curentului cu mărilmile caracteristice.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

14
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt
VIII. Calculul mărimilor cinematice și unghiulare

Pentru un singur
regim de lucru
(cel de
proiectare), se dă
în tabelul
alăturat,
centralizarea
relațiilor de calcul,
în lungul razei
paletei.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

15
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt
IX. Încărcarea aerodinamică a paletei

Încărcarea aerodinamică a paletei se exprimă din ecuația fundamentală a

turbinelor axiale:

: coeficientul de portanță

: lungimea corzii profilului

: pasul rețelei locale (la raza în lungul paletei) -

: numărul de palete

Încărcarea aerodinamică necesară, la raza a paletei este:

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

16
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt

În figura de mai jos este redată influența numărului de palete asupra

coeficientului de putere:

Informațiile din diagramă, pot sprijini o decizie a proiectantului privind

alegerea numărului de palete.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

17
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Proiectarea turbinei de vânt
X. Alegerea profilelor aerodinamice
Stabilirea profilelor aerodinamice, care
satisfac datele calculate, se realizează
conform metodei clasice, utilizând
cataloagele de profile. Metoda este
groaie și aproximativă, deoarece sunt
necesare relații empirice pentru
corectarea caracteristicilor energetice
ale profilelor în corespondeță cu
modificarea grosimii maxime (dacă
este necesar) și pentru trecerea de
anvergură finită la infinită. Alturat se
oferă exemplificativ, curbele
caracteristice ale unui profil.

Calcularea unghiului de instalare pentru fiecare profil ales, stabilirea axei paletei
și cunoașterea coordonatelor intrinseci ale profilelor alese, vor permite realizarea
desenului paletei.
Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.
18
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
XI. Curbe cracteristice ale turbinelor de vânt

Turbină rapidă Turbină lentă

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

19
Alexandru BAYA
 AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
XI. Protecția în funcționare a turbinelor de vânt

Apariția unor fenomene meteorologice însoțite de viteze mari ale

vântului, mult peste vitezele domeniului de funcționare, pot
deteriora agregatul aeroelectric.
De aceea se prevede un mecanism de aducere a paletelor la
unghiul de potanță nulă – poziția de drapel - și menținerea frânată
a arborelui.
Proiectarea cu metoda clasică, utilzând cataloagele de profile
aduce incertitudini și asupra obținrii corecte a unghiului de portanță
nulă.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

20
Alexandru BAYA
AGREGATE ŞI CENTRALE EOLIENE
Componente ale agregatelor aeroeletrice

Se oferă un breviar cu
principalele componemte
ale agregatelor
aeroeletrice, făra a se
insista asupra amănuntelor
constructive și nu se vor
prezenta elemente de
calcul.

Curs an II Master - Prof.Emerit dr. ing.

21
Alexandru BAYA