Potențialul energiei electrice din valuri

Principalul avantaj al valurilor este că pot transfera o cantitate mare de energie cu o

eficiență ridicată. Cercetătorii consideră că valurile sunt eficiente dacă au o capacitate
de producție de energie electrică de 30 kW pentru fiecare metru liniar de val, iar la
nivel global există circa 800.000 de kilometri de coastă unde există frecvent astfel de
valuri.

Potrivit comisiei Intergovernmental Panel on Climate Change din cadrul Națiunilor

Unite, la nivel global, valurile pot genera o cantitate teoretică de energie electrică de
32.000 TWh pe an, un pic mai mult decât producția totală de energie electrică
înregistrată anual în întreaga lume – 28.000 TWh.

Pentru un exemplu practic, inginerii de la Agenția Internațională pentru Energie

Regenerabilă au lucrat cu un scenariu realist: dacă omenirea ar folosi doar 2% din cei
800.000 de kilometri de coastă propice pentru această tehnologie, iar conversia
energiei valurilor în energie electrică ar avea o eficiență de 40%, atunci omenirea ar
avea o capacitate globală de producție de energie electrică din valuri de circa 500
GW. Pentru comparație, România are o capacitate de producție de energie electrică
din hidrocentrale de circa 6 GW.

Practic, din punct de vedere teoretic, valurile pot asigura o cantitate suficientă de
energie electrică pentru a rezolva orice criză energetică. Ușor de spus, mai greu însă
de implementat, întrucât proiectele de generare de energie electrică din valuri sunt mai
degrabă în stadii incipiente de dezvoltare.
Capacitatea energiei electrice din valuri pe țărmurile din întreaga lume, exprimată în kW de energie
electrică pe metrul liniar de val. Foto: EcoWavePower

Principiul de conversie a energiei valurilor

În cele mai multe cazuri, valurile se formează sub acțiunea vântului la suprafața apei
și sunt cu atât mai mari și mai puternice cu cât vântul este mai puternic. Inginerii au
conceput o întreagă varietate de convertoare pentru a capta energia valurilor și pentru
a o transforma în eletricitate, iar în literatură de specialitate le vei întâlni sub numele
comun Wave Energy Converter (WEC).

Din punct de vedere al amplasării convertoarelor, captarea energiei valurilor și

transformarea acesteia în energie electrică se poate face în trei moduri.

De exemplu, convertoarele pot fi plasate și fixate prin diverse metode de țărm, cu

avantajul că această tehnică permite o mentenanță foarte ușoară a dispozitivelor. O
altă soluție este plasarea convertoarelor în apă la numai 10-25 de metri de țărm, iar de
cele mai multe ori în astfel de cazuri vorbim despre convertoare care plutesc pe mare.
În fine, a treia soluție este poziționarea convertoarelor la peste 40 de metri de țărm și
ancorarea acestora de fundul mării. Totuși, această ultimă soluție este cea mai
provocatoare din cauza costurilor mari de întreținere și a duratei de viață mai mică
pentru astfel de dispozitive.

În general, indiferent de soluția adoptată, dispozitivele parcurg mai multe etape în

procesul de producție de energie electrică.
Prima etapă este și cea mai simplă: prin sisteme pneumatice, hidraulice sau mecanice,
mișcările unui val sunt transmise dispozitivului cu obiectivul de a converti mișcările
lente oscilatorii valurilor în mișcări rapide ale convertorului.

Ulterior, această energie de mișcare este transformată în electricitate prin

intermediului mai multor componente, cum ar fi turbine pneumatice, turbine
hidraulice și generatoare electrice. Opțiunile sunt practic limitate doar de imaginația
inginerilor, așa că cel mai bine este să aruncăm o privire asupra câtorva sisteme
dezvoltate până în prezent.