SISTEMUL FOTOMETRIC

Pentru sistemul fotometric s-a definit ca si marime fundamental intensitatea

luminoasa si are ca unitate de masurare candela [cd], iar ca si marimi derivate:
fluxul luminous cu unitatea de masura lumen [lm], iluminare cu unitatea de masura
lux [lx], luminatia cu unitatea e masurarea candela pe metro patrat [cd/m 2],
intensitatea energetica cu unitatea de masurare Watt pe steradiani [W/st],
respective sunt utilizate si marimi ce caracterizeaza lumina din punc de vedere
calitativ precum eficacitatea luminoasa, temperature de culoare, culoarea luminii si
indicele de redare a culorilor.

DEFINIRIEA MARIMILOR FOTOMETRICE

Fluxul luminous [lm]
Toata puterea radiate emisa de o sursa de lumina si perceputa de
ochiul uman se numeste flux luminous, . Unitatea de masura este lumen-ul [lm].
Puterea radiata vizibila a unei surse de lumina nu este exprimata in Watt si in
lumeni deoarece sensibiliatea ochiului uman difera in functie de lungimea de unda.

Exemplu:
Fluxul luminous al unei surse incandescente de 100[W] este de 1000 [lm]
Fluxul luminous al unei surse tip halogen metallic 70 [W] este de 6900 [lm]
Aceasta marime este calculate si data de producatorii surselor de lumina

Intensitatea luminoasa I [cd]

Intensitatea luminoasa I este masura fluxului luminous emis in
unghiul solid . O sursa de lumina emite fluxul luminous in diferite directii (in unghi
solid - cu unitatea de masura steradian [sr]) si la diferite intensitati. Intensitatea
radiant vizibila intr-o anumita directie se numeste Intensitate Luminoasa, I. Unitatea
de masura a acesteia este candela [cd].
Exemple:
Intensitatea luminoasa a unei surse tip incandescent de 50 [W], alimentata la
230[V], avand o deschidere a fascicolului luminous de 10 este de 3000 [cd].
Intensitatea luminoasa a unei surse tip halogen metallic de 35 [W], avand o
deschidere a fascicolului luminous de 10 3900 [cd]
La fel ca si fluxul luminous si aceasta marime este data de producatorii surselor si
aparatelor de iluminat.
Iluminarea (Nivelul de illuminate) E [lx]

Iluminarea, E, indica gradul la care o anumita suprafata este iluminata.

Aceasta reprezinta raportul dintre fluxul luminous si suprafata de iluminat. Unitatea
de masura este lux [lx]. Un nivel de iluminare de 1 [lx] apare atunci cand un flux
luminous de 1 [lm] se distribuie uniform pe o suprafata de 1[m 2]. In practica este
putin probabil ca fluxul luminous sa fie atat de unifrm distribuit pe toata suprafata
de iluminat incat totte punctele de pe acea suprafata sa aiba aceeasi valoare a
iluminarii de 1 [lx]
Luminatia L [cd/m2]
Luminatia, L, a unei surse de lumina sau a unei suprafete illuminate
reprezinta o masura a cat de mult este stimulat ochiul uman si prin urmare cat de
mare este impresia de stralucire create de mintea umana.
Sa presupunem ca privim, dintr-o anumita directie, spre o suprafata
iluminata. Intensitatea luminoasa a acelei arii raportata la dimensiunea ariei
respective va reprezenta pentru ochiul uman Luminatia, L masurata in [cd/m 2].

Eficacitatea luminoasa [lm/w]

Eficacitatea luminoasa, , indica eficenta cu care puterea electrica
consumata este convertita in lumina.

Exemple:
O sursa de lumina incandescenta de 100 [W] cu un flux luminous total de 1000 [lm]
are o eficacitate luminoasa de 10 [lm/W]

Un tub florescent T5 de 14 [W] cu un flux luminous total de 1200 [lm] are o

eficacitate luminoasa de 86 [lm/W].
LED-urile de putere pot ajunge la o eficacitate luminoasa de peste 100 [lm/W]

Temperatura de culoare TC Kelvin [K]

Temperatura de culoare a unei surse luminoase este definite ca
temperature la care trebuie incalzit corpul negru pentru a emite un spectru
luminous cat mai apropiat de cel al sursei de lumina. Temperatura de culoare a unei
surse de lumina se poate define si in comparative cu radiatia corpului negru (Black
Body Radiator) transferata pe curba Planck-iana conform fig de mai jos. Odata cu
cresterea temperaturii corpului negru radiatia acestuia (corpul negru) va creste,
respective va creste si componeta albastra a spectrului sis cade component rosie a
spectrului.
In functie de temperature de culoare, culoarea aparenta a surselor de
lumina se clasifica in trei categorii: a) calda (alb-rosiatica sau alb cald => T c <3300

[K]; b) intemediara (alb neutru => Tc=3300 5000 [K}; c) rece (alb-albastrui sau
alb rece => Tc>5000 [K]) O sursa de lumina incandescenta avand o lumina alb cald,
de exemplu, are o temperature de culoare de 2700 [K], spre deosebire de o sursa de
lumina florescenta cu lumina alba (lumina de zi = daylight) poate avea o
temperature de culoare de 6000 [K].

Totusi chiar daca au aceeasi temperature de culoare a luminii, sursele de

lumina pota vea diferite propietatii de redare a culorilor, in functie de compozitia
spectrala a fiecarei surse de lumina.

Redarea Culorilor
In general lumina artificiala trebuie sa permita ochiului uman sa perceapa
correct culorile, la fel cum se intampla cu lumina naturala de zi (binenteles ca acest
fapt depinde si de locul si scopul pentru care lumina este necesara).

Aici interbine marime Indicele de redare a culorilor R a specific surselor de

lumina. Acest indice este o masura de corespondenta intre culoarea naturala a unui
obicet si modul in are acesta apare liluminat de o anumita sursa de lumina. Pentru a
determina vlorile Ra, se ilumineaza 8 teste de culoare (conform DIN 6169) cu
aceeasi sursa de lumina. Cu cat diferentele intre teste sunt mai mici cu atat mai bun
este indicele de redare a culorii a sursei de lumina testate. O sursa de lumina avand
un Ra = 100 va reda culorile exact asa cum sunt in realitate (sub lumina naturala).
Cu cat valoarea indicelui de redare a culorilor R a este mai mica, cu atat mai rau sunt
redate colorile.
In general, fiecare producator consacrat de surse de lumina, aparate si
corpuri de iluminat secifica cel putin una din valorile unitatilor enumerate mai sus,
pentru fiecare produs.

Temperatura de Culoare
(CCT = Corelated Colour Temperature sau Tc)
Temperatura de culoare este o caracteristica a luminii vizibile, care are
aplicatii importante in iluminat, fotografiere, filmare, industrie, medicina, astrofizica,
horticultura si in alte domenii. In practica, temperature de culoare este
semnificativa numai pentru sursele cu lumina de la rosiatica / portocaliu spre galben
spre alb/ alb albastrui. Conform literaturii de specialitate si aplicarii practice nu
este de o importanta deosebita sa tratam temperatura de culoare pentru o lumina
verde sau o lumina violet. Temperatura de culoare este precizata in mod
conventional in unitatea de masura a temperaturii absolute, grade Kelvin, avand
sibolul initatii de masura K. In fig de mai jos este exemplificat spatial chromatic
conform CIE 1931 cu temperaturile de culoare aferente.

Mai jos am exemplificat, pentru diferite surse de lumina, in imagini

diferientale de culoare a luminii care pronesc de la un galben foarte cald aproape
portocaliu (avand temeratura de culoare a lumini 2000K spre un alb foarte rece cu
tenta spre albastru avand temperature de culoare a luminii 7000K).

Pentru a intelege cat mai usor aceasta marime prin care putem caracteriza
lumina am expus in tabelul de mai jos cateva temperature de culoar si sursele cu
ajutorul carora le putem reproduce.

Temperatura de
culoare

Sursa de lumin

17000K

Lumin chibrit

1850oK

Lumnare, rsrit / apus de soare

2700 3300oK

Lmpi incandescente

3000oK

Lmpi fluorescente compacte cu lumin cald

3200oK

Lmpi foto

3350oK

Lmpi studio

4100 4150oK

Lumina Lunii

5000oK

Lumina de zi la orizont

5000oK

Tuburi fluorescente sau Lmpi fluorescente compacte cu lumin rece

5500 6000oK

Blitz aparat foto

6200oK

Lam auto cu xenon

6500oK

Lumina de zi cu cer noros

6500 10500oK

Monitor LCD sau CRT

15000 27000oK

Cer albastru clar, fr nori

Acestea sunt doar cteva exemple i pot aprea diferite variaii fa de exemplele de

mai sus.

Marimie Temperatura de culoare este strans legata de marimea Indicele de

redare a culorilor.

Perceptia Lumini
Ochiul uman din punct de vedere constructive este asemanator cu un aparat
de fotografiat avand caracteristici de functionare similar, cu ajutorul caruia se
doreste crearea unei imaginii cat mai clare in conditii diferite de iluminare.

Structura sistemului de percepie a luminii

Componente commune intre un aparat foto si ochiul uman

Modul de proiectare a imagini la un aparat foto este identic cu cel de perceptive a ochiului uman.

Aparat Foto

Ochiul Uman

Diafragm

Pupil

Obiectiv (Sistem de lentile)

Iris, cristalin

Ecran proiecie

Retin

Film fotosensibil (Senzor de Imagine CCD sau CMOS)

Celule fotosensibile

Componente comune ntre un aparat foto i ochiul uman. a) Model preiectare

imagine n camera obscur a paparatului de fotografiat; b) Elemente componente
ale unui aparat de fotografiat; c) Elemente componente i percepia ochiului uman.

Detectarea luminii

Imaginea din mediu inconjurator este perceputa la nivelul retinei. Retina are
rolul de a converti o serie de stimuli luminosi in implusuri nervoase, care prin nervul
optic sunt transportate la unitatea de procesare, creier.
Interpretarea acestor semnale in creier creeaza perceptia vizuala, adica
modul in care noi oameni percepem culori si miscari subiective. Retina optica are o
structura complexa de cellule vizuale formata din conuri si bastonase

Mod de procesare i procesare a luminii.

Celulele cu conuri, aprox. 7 mil de cellule, raspund pentru sensibiliatea mai performanta in
perceptia colorilor si a formelor. Acest mod de perceptive este denumit si vedere SCOTOPICA.
CElulele cu bastonase, aprox 130 mil de cellule, ca numar sunt mai multe si raspund pentru
vederea nocturna denumita vedere FOTOPICA.

Proprietile celulei vizuale

Bastonae

Con

Sesizeaz intensiti mici de lumin

Nu este aa de sensibil dar sesizeaz un spectru larg

La intensiti de lumin medie se satureaz

NU are saturare

Se regsesc pe periferia retinei

Sunt situate mai ales n fovea (centrul fovea)

Au rezoluie mai mic

Au rezoluie mai mare

Nu sesizeaz culorile

Sunt sensibile la culori

Modul schematic de formare a imaginii pe retin.

Adaptarea ochiului uman pentru vederea de zi i pentru vederea de noapte

Reprezentarea adaptrii ochiului uman la schimbarea stimulilor luminoi.

Modul de percepie a imaginilor pe timp de zi i timp de noapte.

Conform celor expuse mai sus putem concluziona c vederea omului este
compus din dou curbe de sensibilitate, una pentru timp de noapte i una pentru
zi. Acestea sunt reprezentate n figura 7 de mai jos.

Curbele de sensibilitate ale ochiului uman.

Curbele prezentate mai sus ne ajuta sa intelecem mai bine, ce lumina si de

ce conditii avem nevoie ca sa putem crea un confort visual mai sporit. Confortul
nostrum visual in scimb poate fi afectate de mai multi factori, cu ar fi de exemplu
diferite orbiri.
Utilizarea aparatelor cu sisteme UGR cat mai performante este
necesara dar nu suficenta pentru a crea un spatiu cu un confort visual ridicat.

Surse de lumina
Sursele de lumina au la baza fenomene / reactii chimice care emit o radiatie
electromagnetica (Lumina) in spectrul vizibil al ochiului uman. Aceste fenomene sau
reactiii chimice pot avea loc in mediul inconjurator (apropiat sau indepartat) si in
incintele realizate de tehnologia umana.

In continuare vom prezenta succinct cateva surse de lumina cu ajutorul

carora putem ilumina spatiile intunecate.
Una din cele mai vechi surse de lumina este Soarele, reprezentand o
reactivitate chimica de ardere a hidrogenului cee mite radiatie electromagnetica si
in spectrul vizibil (lumina alba), iar prin intermediul unor sisteme de reflexive putem
sa avem lumina in spatii intunecoase (inchise) fara nici un consum de enrgie.

Lumanarea sau Lampa cu petrol sunt elemente inventate de om pentru

producerea Luminii si care emit radiatia electromagnetica vizibila de la reactia
chimica dintre un material infalamabil care arde oxi genul din atmosfera.
Becul cu incandescenta - primul generator de lumina electrica functioneaza
pe principiul incalzirii unui element conductor (Wolfram = Tungsten) pana aproape
de punctual de topire, moment in care electroni emisi din reactia electrotermica
sunt in sectrul vizibil. Elementul incalzit este introdus intr-un balon de sticla vidat
sau cu gaz inert pentru a impiedica arderea acestuia.
Tubul fluorescent a fost inventat in 1909 si este compus dintr-un tub de sticla,
un filament excitant (generator de electroni) aflat la capetele tubului, un gaz care
amplifica agitatia electronilor emisi si o substanta denumita luminofor depusa in
interiorul tubului de sticla. Bombardarea cu electroni a stratului de luminofor
produce fenomenul de flourescenta adica proprietatea unor substante de a emite
lumina vizibila atata vreme cat sunt bombardate. In functie de substanta folosita
pentru luminofor se pot emite diferite culori ale luminii.

Lampa Compact Flourescenta (CFL) sau becul economic are acelasi principiu
de functionare ca si tubul fluorescent cu diferenta ca inglobeaza si partea
electronica de alimentare cu energie electrica a generatorului de electroni.
Lampile cu descarcari in gaze la inalta sau joasa presiune - emit radiatia
electromagnetica in spectrul vizibil provenita de la un arc electric, descarcarea se
iralizeaza intr-un gaz (gaz ce poate fi la presiune joasa sau ridicata) ce amplifica
numarul de electroni emisi. Aceste lampi cu descarcare in gaze au o eficenta
ridicata de a transforma energia electrica in lumina.
Halogenuri incandescente au principiul de functionare identic cu cel al
lampilor cu incandescenta, cu urmatoarele diferente: balonul este din cuart si de
dimensiuni mici, iar pe langa gazul inert mai este introdus si halogen (Iod sau
Brom). De obicei se adauga iod pentru ca vaporii de wolfram sa se combine cu el,
rezultand iodura de wolfram, care in contact cu filamentrul fierbinte se
descompune, lasand metalul pe filament si eliberand iodul inapoi in interiorul
becului. Procesul se reia si are ca effect prelungirea timpului de functionare a
filamentului si implicita deci a sursei de lumina.
Lampile auto folosesc principile de functionare expuse mai sus dar avand in
plus diferite siteme de reflexive pentru concentralea lumini vizibile respective a
luminii infrarosii pentru a prelungi timpul de functionare.

LED-uri